BusinessMagazin

Tag: presedintie

  • Economistul Ziad Bahaa Eldin va fi “foarte probabil” numit premier în Egipt

     “Ziad Bahaa Eldin va fi probabil numit premier şi Mohamed ElBaradei vicepreşedinte”, a declarat Ahmad al-Muslimani, purtător de cuvânt al preşedinţiei, pentru postul privat de televiziune ONTV, la patru zile de la ofensiva militară care l-a îndepărtat de la putere pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, contestat în cadrul unor manifestaţii de o amploare fără precedent.

    Preşedintele interimar Adly Mansour “înclină în favoarea nominalizărilor lui Bahaa Eldin şi ElBaradei”, a adăugat el pentru AFP, afirmând că o decizie finală este aşteptată luni.

    În noaptea de duminică spre luni, şeful partidului salafist al-Nour a respins această nominalizare din cauza “afilierii” lui Bahaa Eldin la Frontul Salvării Naţionale (FSN, principala coaliţie a opoziţiei faţă de Morsi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE DIN EGIPT: Preşedinţia a respins ultimatumul de 48 de ore dat de către armată. Temeri privind o nouă “baie de sânge”

     Ultimatumul a fost lansat, după manifestaţiile contra preşedintelui islamist, de către militarii care au preluat conducerea Guvernului în perioada dintre înlăturarea fostului şef de stat Hosni Mubarak, în februarie 2011, şi alegerea lui Morsi, în iunie 2012.

    Morsi a declarat că “Egiptul nu va permite nici un fel de întoarcere în trecut” şi a promis o “reconciliere naţională” şi o “pace socială”. Totodată, armata a declarat în decursul ultimei săptămâni că ea nu va lăsa ţara “să alunece într-un tunel sumbru al conflictelor şi tulburărilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Speranţe slabe pentru o decizie privind Schengen în decembrie

    “Preferăm să calificăm drept priorităţi doar acele zone în care se pot face progrese în mod realist. Vom avea în vedere ceea ce se întâmplă pe teren, progresele făcute de România şi de Bulgaria şi poziţia statelor care au îngrijorări”, a spus Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la UE, citat de EurActiv, referindu-se în special la “turismul pentru ajutoare” incriminat de opozanţii aderării celor două ţări la Schengen.

    “Vom încerca să vedem care sunt şansele unui acord în decembrie, deşi, sincer, nu văd până acum ameliorări majore ale atmosferei în această privinţă. Dar, desigur, trebuie să continuăm să insistăm şi să încercăm”, a spus Karoblis, adăugând că rămâne de văzut dacă soluţia va veni în mandatul preşedinţiei lituaniene sau va fi amânată. Karoblis s-a referit la reuniunea din 5-6 decembrie a Consiliului pentru afaceri interne al UE, când ar putea fi adoptată o decizie privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen.

    Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a sugerat că este vorba doar de o neînţelegere, arătând că ministrul Titus Corlăţean a discutat la telefon cu omologul său lituanian, Linas Linkevicius, care şi-a afirmat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi a spus că “această temă rămâne o prioritate” pe agenda viitoarei preşedinţii lituaniene a UE.

  • Nelson Mandela rămâne în stare gravă, dar stabilă în spital

    Nelson Mandela, în vârstă de 94 de ani, a fost transportat de urgenţă la spitalul din Pretoria pe 8 iunie, cu infecţie respiratorie.

    Preşedinţia a confirmat că prima ambulanţă care l-a luat pe Mandela de acasă, acum două săptămâni, s-a defectat în drumul spre spital, eroul luptei antiapartheid fiind preluat de o altă ambulanţă după aproximativ 40 de minute de aşteptare. Nelson Mandela a fost transportat, la acea vreme, din Johannesburg la Pretoria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen. Emisarul Vilniusului: “Este foarte dificil să promitem ceva”

     Este “foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

    Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la “beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

    O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Personalul Preşedinţiei a scăzut cu 17 salariaţi faţă de 2004

    “Mi se pare că nu e chiar de acest nivel, totuşi o să fac o remarcă legat de declaraţia de azi a domnului Zgonea, care e frământat de creşterea personalului la Preşedinţie, şi mă văd nevoit să dau următoarele explicaţii: În 2004, Preşedinţia avea 260 de locuri alocate în schema de funcţionare. În 2004, Preşedinţia a funcţionat cu 220 de salariaţi. În 2013, numărul de salariaţi din schema Preşedinţiei este tot 260 şi Preşedinţia funcţionează cu 203 salariaţi, din care 52 sunt personal muncitor, pentru curăţenie, pentru lumini, electricieni, care trebuie să fie în serviciu toată noaptea ca să asigure energia instalaţiilor care trebuie să funcţioneze continuu”, a spus preşedintele.

    El a subliniat că, în concluzie, faţă de 2004, sunt cu 17 salariaţi mai puţini.

    “În 2004, bugetul Preşedinţiei a fost de 6,3 milioane de euro, calculat la o rată de 3,93 lei la uro, rată oficială a bugetului de stat. În 2013, bugetul Preşedinţiei este de 5,9 milioane euro, deci cu 400.000 de euro mai puţin decât în 2004. În 2004, bugetul Preşedinţiei reprezenta 0,0001% din PIB-ul României, în 2013 bugetul reprezintă 0,000045% din PIB. Deci faţă de PIB este la jumătate faţă de 2004, chiar mai puţin de jumătate. Cred că nu este corectă o astfel de abordare, dar eu aveam obligaţia să dau o explicaţie, pentru că Preşedinţia trăieşte din bani publici şi dacă se fac exagerări, ele trebuie corectate. Sigur, nu zic că 5,9 milioane de euro nu sunt bani puţini, dar nu cred că există o Preşedinţie în UE care să funcţioneze cu bani mai puţini”, a spus şeful statului.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Acord în UE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale: ”Cine doreşte să lucreze într-un stat membru o va putea face mult mai uşor”

     Acordul obţinut miercuri seara şi care urmează să fie oficial adoptat de Parlamentul European şi Consiliu, reprezentant al statelor membre, se referă la anumite revizuiri ale unei directive europene privind calificările porfesionale, în scopul de a încuraja şi simplifica mobilitatea lucrătorilor în Europa.

    “Angajaţii care doresc să lucreze într-un alt stat membru o vor putea face mult mai uşor fiindu-le recunoscute mult mai repede calificările”, scrie comunicatul eurodeputatei franceze Constance Le Grip, din partea PPE.

    Cartea electronică, în cadrul unei mobilităţi temporare, va înlocui procedurile de declarare existente şi le va permite angajaţilor să furnizeze servicii fără alte formalităţi în ceea ce priveşte calificările”, a explicat comisarul european însărcinat cu Piaţa internă, Mochel Barnier, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Negoiţă: Nu exclud intrarea în competiţia internă a PDL pentru Preşedinţie

     “Nu exclud intrarea mea în competiţia internă a PDL pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie. Orice lider al partidului nu se poate să nu ia în calcul o astfel de competiţie internă”, a spus Liviu Negoiţă.

    Liviu Negoiţă a mai spus că “îl onorează gândurile şi aprecierea” colegului său de partid Theodor Stolojan, care îl recomanda pe Negoiţă pentru competiţia internă din partid pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie.

    “Vom face o analiză şi vom vedea cine sunt cei potriviţi”, a adăugat Liviu Negoiţă.

    Europarlamentarul Theodor Stolojan declară că nu vrea să participe la alegerile interne din PDL pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie, el apreciind că Liviu Negoiţă şi Emil Boc ar trebui să participe la cursa internă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigi Becali i-a cerut avocatului să înceapă demersuri la Preşedinţie pentru graţiere

     Avocatul a precizat că a avut o discuţie cu Gigi Becali după ce acesta a fost încarcerat, iar în urma celor stabilite cu clientul lui, va redacta un memoriu de graţiere, pe care îl va trimite Preşedinţiei.

    Bogdan Vlad a mai spus că în document nu vor fi invocate articole de lege privind graţierea, ci acesta va conţine predominant argumente de natură personală. Avocatul a precizat că în cererea de graţiere vor fi invocate aspecte ce ţin de viaţa de familie a lui Gigi Becali sau de viaţa profesională a acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Preda: Iau în calcul autosuspendarea din PDL. Sunt stupefiat de ce se întâmplă în partid

     Preda critică, la RFI, de asemenea, faptul că lui Mihai Răzvan Ungureanu nu i se va permite să participe la cursa internă din PDL pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie este “o alegere strategică dezastruoasă”, în opinia eurodeputatului.

    Cristian Preda ar fi vrut ca viitorul candidat al PDL la Preşedinţie să fie desemnat în luna iulie:

    “Eu am propus un alt calendar. Am transmis preşedintelui partidului o propunere cu un calendar care viza următoarele săptămâni şi o desemnare la începutul lui iulie. Am propus de asemenea două modalităţi concrete de organizare a acestor alegeri primare, ţinând seama, evident, de Statut. O modalitate ar fi aceea în care votează toţi militanţii, rezultatul e consemnat la nivelul ţării şi candidatul care obţine cele mai multe voturi devine prezidenţiabilul susţinut de PDL, indiferent dacă el este membru al partidului sau nu, dacă, aşa cum spunea şi Liviu Negoiţă, doreşte cineva să intre în această competiţie. O altă modalitate pe care am propus-o ar fi aceea de a avea un sistem de vot asemănător celui folosit în America, un sistem cu mari electori. Altfel spus, membrii PDL votează la nivelul judeţului şi aceşti mari alegători desemnaţi la nivelul judeţului au un mandat imperativ în CNC, organismul nostru care decide prezidenţiabilul”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro