Tag: presedinte

  • Influenţa ascendentă a lui Elon Musk în politica SUA: Cum reuşeşte cel mai bogat om din lume să îşi împingă apropiaţii în administraţia Trump şi să restructureze guvernul American

    Elon Musk a jucat un rol semnificativ în sprijinirea lui Donald Trump pentru câştigarea preşedinţiei SUA, fapt care i-a oferit miliardarului ocazia de a influenţa structura guvernului federal, prin plasarea de persoane loiale şi aliaţi în viitoarea administraţie.

    Influenţa lui Musk continuă să fie vizibilă şi după alegeri: miercuri, el s-a alăturat lui Trump într-o convorbire cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a discuta situaţia războiului cu Rusia. Musk se pregăteşte acum să îşi exercite un nou tip de putere la Washington, fiind numit şef al recent creatului Departament pentru Eficienţă Guvernamentală, poziţie care îi oferă atribuţii extinse, informează Financial Times.

    El a propus reducerea bugetului SUA cu 2 miliarde de dolari şi concedierea a sute de mii de angajaţi din birocraţia guvernamentală, considerată de el prea stufoasă. Musk doreşte, de asemenea, să elimine reglementările care, în opinia sa, blochează inovaţia.

    În rolul său consultativ, Musk va avea un statut care îi permite să păstreze controlul asupra companiilor sale – Tesla, X, SpaceX, xAI şi Neuralink. În schimb, el intenţionează să-şi exercite influenţa prin plasarea unor colaboratori apropiaţi – ingineri, susţinători financiari şi parteneri ideologici – în agenţiile guvernamentale, potrivit unor surse implicate în planificarea acestui demers.

    Musk îşi bazează în mod constant strategiile de afaceri pe câţiva consilieri de încredere, însărcinaţi să implementeze restructurări radicale şi să asigure respectarea termenelor provocatoare. Steve Davis, preşedintele companiei de tuneluri The Boring Company, este unul dintre aceştia, fiind implicat adesea în restructurări corporative.

    După achiziţia Twitter, Davis a fost unul dintre cei care au implementat tranziţia rapidă, chiar locuind împreună cu familia în sediul din San Francisco pentru a supraveghea procesul de restructurare, în urma căruia 80% dintre angajaţi au fost concediaţi. 

    Rebotezată X, platforma socială a devenit principala metodă de difuzare a ştirilor şi opiniilor pro-Trump pentru Musk şi aliaţii săi. Davis a fost trimis la grupul de lobby al lui Musk, America Pac, unde a oferit o serie de analize asupra comportamentului alegătorilor din Pennsylvania.

    Un alt colaborator este Omead Afshar, care se descrie drept „pompierul” lui Musk, ajutând la supravegherea construcţiei fabricii Giga Texas şi participând la restructurările de la X şi Tesla, restructurări care au redus recent personalul cu 14.000 de angajaţi. 

    Achiziţia Twitter i-a oferit lui Musk nu doar o platformă de comunicare influentă, ci şi o serie de conexiuni mai strânse în lumea financiară şi în Silicon Valley. 

    Printre aliaţii săi se numără investitorii David Sacks şi Jason Calacanis, gazdele podcastului „All-In”, la care Musk participă frecvent. Ambii au fost prezenţi în „camera de război” a Twitter imediat după preluare. Un susţinător republican de top îl descrie pe Sacks ca fiind un „expert în luarea deciziilor politice dificile”, capabil să joace un rol în administraţie.

    Din echipa de încredere a lui Musk face parte şi Jared Birchall, un finanţist care conduce biroul său de familie şi ocupă poziţii de conducere la Boring, xAI şi Neuralink. Birchall, un fost angajat al Goldman Sachs şi Morgan Stanley, a fost esenţial în preluarea Twitter, negociind cu consiliul de administraţie, influenţând acţionarii şi obţinând finanţare. „[Birchall are] cea mai mare autoritate pe care Elon o va oferi vreodată cuiva”, a comentat un cunoscut al acestuia.

  • Unde se opreşte explozia Bitcoin? Criptomoneda se apropie de pragul 90.000 de dolari şi pare că apetitul investitorilor nu se satură

    Raliul record al Bitcoin a dus activul digital dincolo de 89.000 de dolari şi a ridicat valoarea totală a pieţei cripto peste vârful său din era pandemiei, în timp ce comercianţii pariază pe un boom sub preşedintele ales Donald Trump.

    Cel mai mare token a crescut cu aproximativ 32% de la alegerile din SUA din 5 noiembrie, atingând marţi un maxim istoric de 89.599 de dolari. Criptomoneda originală a fost tranzacţionată la 88 450 de dolari dimineaţă.

    Trump a promis reguli mai prietenoase pentru criptomonede, iar Partidul său Republican îşi strânge controlul asupra Congresului, sporindu-i şansele de a-şi impune agenda. Alte promisiuni ale lui Trump includ crearea unui stoc strategic de Bitcoin şi încurajarea mineritului intern al token-ului pentru a face din SUA capitala cripto a planetei.

    Poziţia sa este o rupere bruscă de la o Securities & Exchange Commission crackdown pe industria divizivă sub preşedintele Joe Biden. Schimbarea de ton a stimulat cumpărarea speculativă de jetoane mari şi mici deopotrivă, crescând valoarea activelor digitale în ansamblu la aproximativ 3,1 trilioane de dolari, arată datele CoinGecko.

     

  • Prăbuşire fără precedent: Cum a ajuns Germania din locomotiva Europei la coada listei de aşteptare pentru o discuţie cu Trump, în haos politic, criză financiară şi aproape de colaps

    Cancelarul german Olaf Scholz se află la coada listei când vine vorba de accesul la viitoarea Casă Albă a lui Trump, scrie Bloomberg.

    Scholz a fost un aliat apropiat al lui Joe Biden şi l-a susţinut deschis pe preşedintele democrat înainte ca acesta să se retragă din cursa împotriva lui Donald Trump. Acum el pare să plătească preţul.

    Liderul german a contactat miercuri echipa lui Trump pentru a stabili o convorbire imediat ce rezultatul alegerilor a devenit clar. Începând de vineri după-amiază, el încă aşteaptă, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru Bloomberg în marja unui summit la Budapesta.

    În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a tratat în mod regulat Germania cu dispreţ şi s-a dezlănţuit împotriva cancelarului de atunci Angela Merkel pentru ceea ce el a considerat a fi profitorul cheltuielilor militare ale SUA.

    Ultimul afront al lui Trump îl plasează pe actualul cancelar în urma preşedintelui francez Emmanuel Macron, a italiencei Giorgia Meloni, a ucraineanului Volodymyr Zelenskiy şi a danezei Mette Frederiksen, vecina din nord a Germaniei, cu o populaţie de doar 6 milioane de locuitori.

    Chiar şi Charles Michel a vorbit cu Trump în această săptămână, iar el urmează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Consiliului liderilor europeni la sfârşitul lunii.

    Nu numai atât, dar Scholz a fost, de asemenea, atras într-o dispută umilitoare cu Elon Musk, fondatorul miliardar al Tesla Inc. care a devenit unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump.  

    „Nici măcar nu am luat-o în seamă”, a declarat Scholz reporterilor vineri la Budapesta.

    Scholz a subliniat că este hotărât să menţină bunele relaţii transatlantice, indiferent cine stă la Casa Albă, dar nu este pregătit să ia prea în serios postările lui Musk.

    „Lumea în care trăim nu este de aşa natură încât companiile de internet să fie organe de stat”, a spus el.

    Previziunile larg răspândite cu privire la un rol al lui Musk în următoarea administraţie Trump sugerează că liderul german ar putea fi nevoit să îşi revizuiască viziunea asupra social media.

    Dacă va mai fi la putere în momentul în care Trump va prelua funcţia.

    Germania în haos politic: Cancelarul Olaf Scholz vrea să facă alegeri anticipate mult mai devreme în cea mai mare economie din zona euro după ce guvernul s-a prăbuşit

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi pregătit să accelereze un vot de încredere în guvernul său, ridicând perspectiva unor alegeri anticipate mult mai devreme în cea mai mare economie din zona euro, scrie FT.

    Scholz programase iniţial votul de încredere pentru 15 ianuarie, deschizând astfel calea pentru alegeri în martie. Însă opoziţia a insistat ca votul să aibă loc chiar săptămâna viitoare, pentru a evita o lungă perioadă de incertitudine politică. Aceasta ar însemna că alegerile ar putea avea loc în ianuarie.

    Scholz a tras cortina peste fragila sa coaliţie tripartită miercuri, prin demiterea ministrului de finanţe Christian Lindner, liderul celui mai mic partid din alianţă, Partidul Democraţilor Liberi (FDP), pro-business.

    Măsura a marcat punctul culminant al unei dispute de lungă durată în cadrul coaliţiei dintre social-democraţi (SPD) şi Verzi, pe de o parte, şi FDP, pe de altă parte, cu privire la direcţia politicii economice.

    Întrucât FDP şi-a retras miniştrii din cabinet, Scholz conduce acum un guvern minoritar SPD-Verzi.

    Scholz a indicat că ar putea fi flexibil în ceea ce priveşte calendarul dacă SPD şi Verzii ar putea ajunge la un acord cu partidele de opoziţie, inclusiv Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi FDP, pentru a trece prin parlament unele proiecte de lege restante.

  • Coreea de Sud, pe muchie de cuţit: Preşedintele Yoon Suk Yeol ia în calcul trimiterea de arme în Ucraina, ca răspuns la ameninţarea trupelor nord-coreene care luptă pentru Moscova. Posibilitatea de a ajuta activ Kievul provoacă tensiuni politice interne în rândul conducerii sud-coreene

    Preşedintele conservator al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, ia în considerare posibilitatea de a trimite arme direct în Ucraina, o mişcare care ar putea influenţa semnificativ conflictul, în contextul desfăşurării de trupe nord-coreene alături de forţele ruse pe linia frontului, informează Financial Times.

    Până acum, Coreea de Sud a refuzat cererile venite din partea aliaţilor occidentali de a-şi folosi stocurile de armament militar în sprijinul Ucrainei, preferând să ofere ajutoare neletale. Însă desfăşurarea de trupe nord-coreene în regiunea Kursk din vestul Rusiei – estimată de oficialii americani la aproximativ 8.000 de soldaţi – ar putea schimba această abordare, spun analiştii şi diplomaţii.

    Yoon şi alţi oficiali de rang înalt din Seul au descris implicarea directă a Coreei de Nord în conflict drept o ameninţare la adresa securităţii sud-coreene, oferindu-le soldaţilor nord-coreeni experienţă militară semnificativă. De asemenea, aceştia se tem că Rusia ar putea oferi tehnologii militare avansate în schimbul sprijinului oferit de Pyongyang.

    Yoon a promis că nu va „rămâne pasiv” în faţa desfăşurării nord-coreene. Biroul său a confirmat că Seulul intenţionează să trimită o delegaţie în Ucraina pentru a monitoriza prezenţa forţelor nord-coreene, după o discuţie telefonică, marţi, între Yoon şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

    Totuşi, ideea de a trimite arme în mod direct Ucrainei a întâmpinat o puternică opoziţie din partea partidului de stânga din Coreea de Sud, care deţine majoritatea în parlament şi critică administraţia Yoon pentru că, prin poziţia sa dură faţă de Coreea de Nord, ar fi împins Phenianul să colaboreze mai strâns cu Moscova.

    „Înarmarea Ucrainei este o idee extrem de periculoasă, care tratează vieţile oamenilor ca pioni într-un joc de şah”, a spus Park Chan-dae, liderul Partidului Democrat, într-un miting al partidului săptămâna trecută. Potrivit acestuia, Coreea de Sud nu are un interes direct în rezultatul conflictului.

    Park a adăugat că Yoon „nu ar trebui să implice Coreea de Sud într-un război care nu o priveşte în mod direct”, avertizând că o implicare mai profundă a Seulului ar putea „creşte riscul unui conflict militar pe peninsula coreeană.”

    „Guvernul sud-coreean se află prins între presiunile venite din partea partenerilor externi, care îi cer să facă mai mult, şi opoziţia internă, care îi cere să facă mai puţin”, a spus Jeongmin Kim, analist principal la serviciul de informaţii Korea Pro din Seul.

  • Bursă. Electrica îl numeşte pe Mihai Diaconu funcţia de preşedinte al consiliul de administraţie până la data de 31 ianuarie 2025

    Distribuitorul şi furnizorul de energie Electrica (simbol bursier EL) a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că, în data de 29 octombrie, compania l-a ales pe Mihai Diaconu în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie pentru perioada 29 octombrie 2024 – 31 ianuarie 2025.

    „Născut în 1984, dl. Diaconu are o experienţă de aproape 15 ani în domeniul administraţiei publice centrale, ocupând mai multe funcţii publice de conducere, respectiv director general adjunct, secretar general adjunct şi secretar general în Ministerul Finanţelor”, reiese de pe site-ul oficial al Electrica.

    CA a mai hotărât astăzi componenţa Comitetului de Strategie şi Guvernanţă Corporativă, format din Mihai Diaconu (membru), Dragoş Valentin Neacşu (membru) şi Marian-Cristian Mocanu (preşedinte).

    În S1/2024, Electrica a avut venituri operaţionale de 4,7 miliarde lei, în scădere cu 29% an/an, şi un profit net de 102 milioane lei, cu 40 milioane lei sub nivelul din perioada similară a anului 2023.

    Deţinută în proporţie de 49,8% de Ministerul Energiei, societatea este evaluată la 4,4 miliarde de lei, după ce acţiunile au crescut cu 35% în ultimul an, conform datelor bvb.ro.

    Recent, Electrica a anunţat un plan de investiţii de 3,7 miliarde de lei pentru filiala Distribuţie Energie Electrică România (DEER).

     

  • Controversatele alegeri din Statele Unite au început în mai multe state, iar rata de participare este dublă faţă de acum 4 ani. De data aceasta, lupta se dă pe bază de gen: Trump nu reuşeşte să câştige teren în rândul femeilor, iar Kamala Harris pierde voturile imigranţilor şi ale bărbaţilor de culoare

    Alegătorii din SUA se vor prezenta la urne pe 5 noiembrie pentru a-şi alege următorul preşedinte. Alegerile au fost iniţial o revanşă a alegerilor din 2020, dar au fost răsturnate în iulie, când preşedintele Joe Biden şi-a încheiat campania şi a susţinut-o pe vicepreşedinta Kamala Harris.

    Marea întrebare este acum: va avea America prima femeie preşedinte sau un al doilea mandat al lui Donald Trump?

    Pe măsură ce ziua alegerilor se apropie, vom urmări sondajele şi vom vedea ce efect are campania asupra cursei pentru Casa Albă.

    Harris a avut un mic avans faţă de Trump în media sondajelor naţionale de când a intrat în cursă la sfârşitul lunii iulie şi rămâne în frunte.

    Harris a înregistrat o creştere în sondaje în primele câteva săptămâni ale campaniei sale, ajungând să aibă un avans de aproape patru puncte procentuale spre sfârşitul lunii august.

    Dar cifrele au rămas relativ stabile de la începutul lunii septembrie, chiar şi după singura dezbatere dintre cei doi candidaţi din 10 septembrie, care a fost urmărită de aproape 70 de milioane de persoane.

    În timp ce aceste sondaje naţionale sunt un ghid util cu privire la cât de popular este un candidat în întreaga ţară, ele nu reprezintă neapărat o modalitate precisă de a prezice rezultatul alegerilor.

    Acest lucru se datorează faptului că SUA utilizează un sistem de colegiu electoral, în care fiecare stat primeşte un număr de voturi aproximativ proporţional cu mărimea populaţiei sale. Un total de 538 de voturi din colegiul electoral sunt puse în joc, astfel încât un candidat trebuie să obţină 270 de voturi pentru a câştiga.

    Există 50 de state în SUA, dar, deoarece majoritatea acestora votează aproape întotdeauna pentru acelaşi partid, în realitate există doar câteva state în care ambii candidaţi au şanse de câştig. Acestea sunt locurile în care alegerile vor fi câştigate şi pierdute şi sunt cunoscute sub numele de „state de luptă” (battleground states) sau „swing states”.

    Un semn al modului în care cursa s-a schimbat de când Harris a devenit candidatul democrat, în ziua în care Biden a renunţat la cursă, era în urma lui Trump cu aproape cinci puncte procentuale, în medie, în cele şapte state în curs de schimbare.

    În Pennsylvania, Biden era în urmă cu aproape 4,5 puncte procentuale atunci când a renunţat, după cum arată graficul de mai jos. Acesta este un stat-cheie pentru ambele campanii, deoarece are cel mai mare număr de voturi electorale dintre cele şapte şi, prin urmare, câştigându-l, este mai uşor să se ajungă la cele 270 de voturi necesare.

    Putem avea încredere în sondaje?

    În acest moment, sondajele sugerează că Kamala Harris şi Donald Trump se află la mai puţin de câteva puncte procentuale unul de celălalt în toate statele în curs de schimbare – iar atunci când cursa este atât de strânsă, este foarte greu să prezici câştigătorii.

    Sondajele au subestimat sprijinul pentru Trump atât în 2016, cât şi în 2020. Companiile de sondaje vor încerca să rezolve această problemă în mai multe moduri, inclusiv cum să facă ca rezultatele lor să reflecte componenţa populaţiei cu drept de vot.

    Aceste ajustări sunt dificil de realizat, iar institutorii de sondaje trebuie în continuare să facă presupuneri cu privire la alţi factori, cum ar fi cine se va prezenta efectiv la vot pe 5 noiembrie.

     
     

     

  • Cosmin Alexandrescu, preşedinte Asociaţia Medicilor de Ambulator: România ar circa 11.000 de medici în serviciile de ambulatoriu. Sistemul este complet debalansat între urban şi rural

    România ar circa 11.000 de medici în serviciile de ambulatoriu, din care 5000 de medici în sistemul privat şi 2000-3000 medici în ambulatoriile de spital, a declarat Cosmin Alexandrescu, preşedintele  Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulator  în cadrul conferintei ZF Health&Pharma Summit 2024.

    ”Există trei tipuri de ambulatorii: ambulatoriul de spital, ambulatoriul de specialitate format din cabinetele medicale individuale ale medicilor specialişti şi ambulatoriul marilor retele de sănătate.  Există circa 11.000 de medici de ambulatoriu, din care 5.000 de medici în ambulatoriile private şi 2.000-3.000 de medici în ambulatoriile de spital”.

    În opinia lui sistemul de sănătate, inclusiv zona de ambulator, este debalansat, nu doar geografic, ci şi pe relatia public-privat şi pe specializări. Rezultatul este că numite zone din tară sunt bine acoperite din punct de vedere medical şi altele deloc, mai ales în rural.

    ”Pacientii care vin în ambulatoriile private care au contract cu CNASS nu plătesc pentru serviciile primite. Dar există o aglomerare a acestor specialişti în mediul urban şi nu sunt reprezentati deloc în rural. Avem un sistem foarte debalansat. Nu doar geografic, sau public-privat sau pe specializări. Avem aglomerări de specializări în centre urbane şi deloc în rural”.

    În plus, în baza biletului de trimitere pacientul are acces la un număr maxim de consultatii acoperit de CNASS, care nu acoperă însă toate nevoile lui.

    Discutând debalansarea sistemului medical, Cosmin Alexandrescu a atras atentia că este foarte dificil pentru un medic să îşi deschisă cabinet într-o localitate mică, reglementările CNASS fiind o piedică în acest sens, în loc să stimuleze procesul.

    ”Ca să deschizi un cabinet într-o localitate mică trebuie să ai acces la un anumit număr de pacienti, ca să fie rentabil. Iar CNASS pune tot felul de piedici. Medicul este obligat să stea în cabinet indiferent dacă are sau nu pacienti în acea zi, etc. Casa Natională este cel mai prost administrator, e blocată într-o realitate paralelă”.

    Preşedintele APMA a subliniat că şi la distante mici de Capitală, de 10-20 km, realitatea este complet diferită de cea din Bucureşti. ”Am un cabinet în cartierul Militari unde vin multi pacienti din afara oraşului, iar patologia este complet diferită de ce vedeam atunci când aveam cabinet în centrul Capitalei. De parcă comunele aflate la 10-20 km ar fi undeva în mijlocul pădurii. Sunt patologii foarte grave, oameni care vin foarte târziu la medic”.

    Pentru a ameliora starea de sănătate a populatiei, întregul sistem ar trebui regândit, crede Cosmin Alexandrescu. ”Cum convingi un medic care a terminat rezidentiatul îsi deschidă un cabinet de cardiologie la Oltenita?”, întreabă şeful APMA.

     


     

     

  • Ucraina cere să primească invitaţia de aderare la NATO înainte de finalul mandatului lui Biden: „Ar fi o moştenire potrivită pentru preşedintele SUA”

    Ucraina cere să primească invitaţia de aderare la NATO înainte de finalul mandatului lui Joe Biden. Ar fi o moştenire potrivită pentru preşedintele SUA, a explicat un oficial ucrainean. Totuşi, demersul poate fi legat de incertitudinea privitoare la sprijinul pentru Ucraina după alegerile din SUA.

    Ucraina cere o invitaţie de aderare la NATO înainte ca preşedintele Joe Biden să părăsească Casa Albă, argumentând că ar fi o moştenire potrivită pentru liderul SUA, a declarat un înalt diplomat ucrainean.

    „Ideea noastră este că a oferi Ucrainei o invitaţie în acest moment este un semnal politic. Credem sincer că poate face parte din moştenirea actualei administraţii americane”, a declarat Nataliia Galibarenko, ambasadorul Kievului la NATO, pentru Reuters.

    Alegerile prezidenţiale de luna viitoare din SUA creează o incertitudine majoră pentru Ucraina, deoarece Washingtonul a fost cel mai mare furnizor de ajutor militar al Kievului în războiul cu Rusia.

    Vicepreşedinta Kamala Harris care este candidata democraţilor a spus că va sprijini Ucraina, dar nu a precizat nivelul acestui sprijin. Fostul preşedinte republican Donald Trump nu a spus cum va gestiona războiul.

    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis în ultimele săptămâni că vede o invitaţie în regim de urgenţă la NATO ca parte a „planului său de victorie”.

  • Ciolacu: Nu este nevoie de legislaţie suplimentară pentru ca domnul preşedinte să candideze

    Părerea mea este că nu este nevoie de legislaţie suplimentară pentru ca domnul preşedinte să candideze, a declarat sâmbătă la Cluj-Napoca premierul Marcel Ciolacu. Acesta susţine că a cerut experţilor din PSD un punct de vedere.

    Întrebat cum va vota PSD în Parlament la proiectul de lege care vizează candidatura lui Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu a răspuns: „Îmi pare rău să dezamăgesc. Eu cred că în viaţa politică, dar şi în viaţa executivă, este bine să-ţi asumi lucruri, să nu te ascuzi după decizii că lăsăm la liber votul, românii nu cred astfel de abordări. (…) Vom reuni BPN în ziua de luni pentru a lua o decizie împreună cu colegii mei, cum este corect”.

    El a spus că a analizat observaţiile Consiliului Legislativ şi a cerut specialiştilor din interiorul PSD „să ne facă şi ei astăzi un punct de vedere pe care o să-l prezinte la BPN”.

    „La prima vedere, după observaţiile de la Consiliul Legislativ, părerea mea, dar aştept şi expertiza colegilor, este că nu este nevoie de legislaţie suplimentară pentru ca domnul preşedinte, dacă îşi doreşte să candideze, să candideze, cred că sunt mai mult lucruri tehnice, de strângere de semnături doar pentru dânsul, fiind independent pe acele liste”, a spus Marcel Ciolacu.

    „Îmi pare rău de colegii de coaliţie, poate ar fi trebuit să aprofundeze mai mult sau să se sfătuiască cu mai mulţi specialişti”, a adăugat liderul PSD.

    PNL a depus în Parlament un proiect de lege prin care i se va permite preşedintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida la alegerile parlamentare.

  • Ministrul de externe al Ucrainei îşi dă demisia în contextul schimbărilor din guvern

    Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, şi-a depus demisia miercuri, conform unei declaraţii a preşedintelui parlamentului, Ruslan Stefanchuk, care a publicat pe Facebook o fotografie a scrisorii oficiale de demisie, potrivit Financial Times.

    Demisia lui Kuleba vine în contextul unui val de demisii ale mai multor miniştri, anunţate tot miercuri. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că aceste demisii fac parte dintr-un efort amplu de a „însufleţi” instituţiile din Ucraina.

    David Arakhamia, liderul partidului preşedintelui din parlament, a menţionat că „ne putem aştepta la o schimbare majoră în guvern în această săptămână.”

    Dmytro Kuleba a ocupat funcţia de ministru de externe din martie 2020.