BusinessMagazin

Tag: premiu?

  • Care este cel mai ciudat titlu de carte din 2014

    Acest volum de Margaret Meps Schulte descrie discuţiile pe care scriitoarea le-a purtat cu diverşi necunoscuţi în timpul unei călătorii în Statele Unite, informează bbc.com.

    Volumul recompensat cu Diagram Prize, un premiu atribuit în fiecare an începând din 1978 şi decernat pe baza voturilor cititorilor începând din 2000, a învins în acest an alte cărţi cu titluri ciudate, precum “Nature’s Nether Regions” (“Regiunile de jos ale naturii”), de Menno Schilthuizen, un volum de memorii despre menopauză – “The Madwoman in the the Volvo: My Year of Raging Hormones” (“Femeia nebună dintr-un Volvo: Anul meu de hormoni furioşi”), de Sandra Tsing-Loh, şi “Divorcing a Real Witch: For Pagans and the People That Used to Love Them” (“Divorţul de o vrăjitoare adevărată: Pentru păgâni şi oamenii care obişnuiau să îi iubească”), un ghid practic despre felul în care trebuie încheiate relaţiile păgâne, de Diana Rajchel.

    Au mai fost nominalizate cărţile “Where do Camels Belong?” (“Cărei familii aparţin cămilele?”), o investigaţie a locului ocupat de fiecare specie, scrisă de Ken Thompson, “The Ugly Wife Is Treasured at Home” (“Soţia cea urâtă este preţuită acasă”), un eseu despre iubire şi sex sub China maoistă, scris de Melissa Margaret Schneider, şi “Advanced Pavement Research: Selected, Peer Reviewed Papers” (“Studiu despre pavajul avansat: Analize selectate realizate de specialişti”), de Bo Tian.

    Acest trofeu literar insolit, care nu este însoţit de niciun premiu financiar, este atribuit de revista The Bookseller, o publicaţie britanică de business specializată în domeniul industriei editoriale.

    Volumul câştigător este desemnat prin votul publicului, pe site-ul publicaţiei The Bookseller.

    Premiul Diagram a fost înfiinţat în 1978 la Târgul de carte de la Frankfurt, din iniţiativa lui Bruce Robinson, pentru a înlătura plictiseala în rândul participanţilor. Primul câştigător al premiului Diagram a fost volumul “Al doilea workshop internaţional despre şoarecii nud/ Second International Workshop on Nude Mice”.

    Printre cărţile câştigătoare la ediţiile anterioare s-au numărat volumele “Cooking with Poo” (“Să gătim cu Poo”), o carte de bucate thailandeză scrisă de chef-ul din Bangkok Saiyuud Diwong, a cărui poreclă este Poo, “Estonian Sock Patterns All Around the World” (“Tipare de şosete estoniene în toată lumea”), “The Mushroom in Christian Art” (“Ciupercile în arta creştină”) şi “Managing a Dental Practice the Genghis Khan Way” (“Cum să faci afaceri ca dentist în stilul lui Ginghis Han”).

    În 2014, cartea desemnată câştigătoare a fost “How to Poo on a Date” (“Cum să faci treaba mare în timpul unei întâlniri”), care prezintă o serie de sfaturi pentru situaţiile stânjenitoare ce pot să apară în timpul întâlnirilor romantice.

  • “De ce eu?”, de Tudor Giurgiu, premiul criticilor de film din Bulgaria, la Festivalul de la Sofia

    Festivalul Internaţional de Film de la Sofia a debutat pe 5 martie. Evenimentul cinematografic şi-a desemnat câştigătorii, sâmbătă seară, trofeul pentru cel mai bun film fiindu-i acordat lungmetrajului “The Lesson”, o corpoducţie Bulgaria/ Grecia, regizată de Kristina Grozeva şi Petar Valchanov, potrivit site-ului oficial.

    Astfel, premiul Asociaţiei criticilor de film din Bulgaria pentru cea mai bună peliculă din secţiunea competitivă dedicată filmelor balcanice, a revenit peliculei “De ce eu?”, o coproducţie România-Bulgaria-Ungaria.

    “De ce eu?” a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin 2015. Thrillerul politic a atras atenţia presei internaţionale la Berlinală, unde a rulat cu casa închisă. “Filmul despre Panait e, oarecum, filmul despre eşecul unei generaţii din care fac parte. Care a crezut că schimbările politice ale anului 1989, că despărţirea de comunism va însemna o rupere definitivă cu sistemul vechi mafiot şi corupt. În 2002 (anul morţii lui Panait), dar şi în prezent, realitatea românească e una dură: vechii ofiţeri şi activişti din Securitate monopolizează nu doar afaceri importante, ci şi poziţii importante în politică”, a declarat regizorul Tudor Giurgiu.

    Cristian (Emilian Oprea) este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupţie în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals şi sustragere de documente.

    Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt şi îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Încercînd să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă şi se expune unor revelaţii dureroase şi neaşteptate.

  • Zgonea a primit premiul “European Understanding”, la Gala găzduită de Camera Comunelor

    Zgonea a primit premiul “European Understanding” pentru activitatea pe linia reprezentării parlamentare în relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, “pentru promovarea şi activismul pe teme referitoare la sistemul de drepturi şi libertăţi fundamentale şi limitarea pericolelor şi ameninţărilor legate de traficul de persoane, precum şi pentru participarea la proiecte circumscrise promovării securităţii şi stabilităţii regionale, a Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie şi a instrumentelor specifice diplomaţiei parlamentare”.

    Zgonea a precizat, vineri, într-o postare pe contul său de Facebook, că distincţia primită a fost “foarte rar” acordată unui politician roman.

    “După 20 de ani de politică în slujba ţării mele, cu împliniri, dar şi cu proiecte neduse până la capăt, momente precum cel de la Tel Aviv, când am fost premiat de preşedintele Knessetului, dar şi cel din seară trecută, îmi confirmă faptul că eforturile depuse pentru promovarea intereselor României primesc şi răsplată”, a scris Zgonea pe contul său de Facebook.

    “Pe 26 februarie, la Gala găzduită de Camera Comunelor, patronată de Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne, împreună cu personalităţi marcante din Europa, precum William Hague, secretar de Stat şi lider al Camerei parlamentului de la Londra, am primit premiul «European Understanding» – o distincţie foarte rar acordată unui politician român. Cu susţinere, dar şi cu suficiente critici, diplomaţia parlamentară face paşi importanţi, iar pentru a exprima mulţumiri parlamentarilor care cred în aceste proiecte, le dedic acest premiu” , a mai scris preşedintele Camerei Deputaţilor.
     

  • Doi români au ajuns în finala celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ a ajuns în finală graţie seriei Camera Intimă, înscrisă la secţiunea Arhitectură în categoria pentru profesionişti, care prezintă mai multe imagini realizate în celulele a 35 de închisori din România. Al doilea finalist român, Daniel Necula, semnează fotografia Wrong Way în categoria Open, o fotografie alb negru îndrăzneaţă, despre o femeie pe o bicicletă, cu un detaliu inedit.

    Fotografiile realizate de cei doi finalişti români vor fi expuse în cadrul expoziţiei 2015 Sony World Photography Awards Exhibition, găzduită de Somerset House din Londra, în perioada  aprilie – 10 mai.

    Ediţia de anul acesta a adunat cel mai mare număr de concurenţi din istoria de opt ani a prestigiosului eveniment. Finaliştii au fost aleşi dintr-un număr record de 173.444 de înscrişi proveniţi din 171 de ţări, o creştere de 24% în comparaţie cu numărul de participanţi de anul trecut.

    Fotografii înscrişi în categoria Open au fost jurizaţi pe baza unei singure fotografii, în timp ce competitorii din categoria destinată profesioniştilor au concurat cu un portofoliu de fotografii.

    Cei 10 câştigători din categoria Open vor fi anunţaţi pe 31 martie, iar cei 13 căştigători din categoria dedicată profesioniştilor vor fi anunţaţi pe 23 aprilie în cadrul unei festivităţi de premiere la Londra. 

    În cadrul aceleiaşi ceremonii, va fi decernat şi premiul L’Iris d’Or pentru Cel mai bun fotograf profesionist al anului, care, pe lângă titlu, va câştiga şi premiul cel mare de 25.000 de dolari.  Alături de el vor fi anunţaţi şi câştigătorii categoriei destinate profesioniştilor, a categoriei pentru tineri şi studenţi, respectiv căştigătorul titlului de Fotograful anului din categoria Open, care va fi răsplătit cu 5.000 de dolari.

  • Un român a fost desemnat “Fotograful anului 2014” în Australia

    Juriul a selectat câştigătorii în urma analizării a peste 7500 de fotografii artistice realizate de fotografi semiprofesionişti şi amatori din întreaga Australie. Florea a fost desemnat câştigătorul absolut al concursului, precum şi câştigătorul categoriei pentru fotografii alb-negru. Au mai fost acordate premii pentru categoriile “Peisaj”, “Viaţa în Natură” şi “Portret”.

    “În concurs au intrat nişte imagini cu adevărat extraordinare ale concurenţilor, chiar nu mă aşteptam la aşa ceva. Este o onoare pentru mine şi mulţumesc foarte mult organizatorilor”, a declarat Florea, citat de australianphotography.com.

    Românul a primit un cec de 5000 de dolari şi un aparat foto Olympus OM-D în valoare de 1495 de dolari.

    Mihai Florea este inginer constructor şi trăieşte în Australia din 1998. Este căsătorit şi are doi copii. Fotografia este pentru el o pasiune din copilărie, căreia însă i s-a dedicat în mod deosebit în ultimii doi ani şi jumătate. În prezent lucrează în cadrul primăriei unei mici localităţi de lângă Melbourne.

  • Câştigătorul premiului de peste 43,8 milioane lei la Loto 6/49 şi-a ridicat banii

    Pe varianta câştigătoare (40, 28, 5, 12, 19, 44), doar unul dintre numere are o semnificaţie, celelalte fiind alese la întâmplare, a dezvăluit el.

    Câştigătorul, care a ales să-şi păstreze anonimatul, a mai spus că va continua să joace la Loto, ocazional, ca şi până acum.

    Premiul de 43.810.458,68 de lei la 6/49 acordat în urma tragerii din 21 decembrie este al patrulea ca valoare din istoria Loteriei Române.

    Cel mai mare premiu la Loto 6/49, de aproape 49 de milioane de lei, a fost câştigat la 14 iulie 2013.

  • Fidel Castro primeşte un premiu pentru pace în China, o alternativă la Nobel

    “Atunci când se afla la putere, Castro nu a recurs la forţă sau la violenţă pentru a rezolva crizele şi conflictele în relaţiile internaţionale, în special cu Statele Unite”, a asigurat Liu Zhiqin, unul dintre organizatorii “Premiului de Pace Confucius”, citat joi de cotidianul Global Times.

    Părintele Revoluţiei Cubaneze, “se dedică fără încetare întâlnirii cu lideri şi organizaţii străine şi a servit cauza eliminării armelor nucleare”, după ce s-a retras de la putere, în 2008, a adăugat el.

    El lider maximo este totuşi cunoscut pentru că în timpul Războiul Rece a susţinut militar diverse regimuri marxiste sau mişcări revoluţionare din Africa sau America Latină, mergând până la trimiterea unor trupe combatante în ţări precum Angola, Namibia, Etiopia sau Mozambic.

    Fidel Castro a invitat URSS-ul să instaleze în Cuba rachete nucleare îndreptate către Statele Unite, aducând cele două blocuri în pragul războiului atomic în 1962.

    Preşedintele chinez Xi Jinping a avut o lungă întrevedere cu Fidel Castro în timpul vizitei sale oficiale în Cuba în iulie.

    Pentru ediţia din 2014 a Premiului Confucius, Fidel Castro s-a aflat în cursă cu preşedintele sud-coreean Park Geun-Hye, secretarul general al ONU Ban Ki-moon sau Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), un grup regional care se vrea o alternativă la ascensiunea Statelor Unite.

    Primul “Premiu de Pace Confucius” a fost atribuit în 2010 fostului vicepreşedinte taiwanez Lien Chan de către o asociaţie chineză până atunci necunoscută, cu o zi înainte de înmânarea la Oslo a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez, condamnat în 2009 la 11 ani de închisoare de către regimul comunist.

    Pentru ediţia din 2011, cercetătorii şi profesorii membri ai “juriului” Confucius l-au ales pe Vladimir Putin din cauza “acţiunilor sale remarcabile pentru păstrarea păcii în lume”.

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.

  • Cărtărescu va primi prestigiosul premiu pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig 2015

    La câteva luni de la apariţia în limba germană a volumului “Orbitor. Aripa dreaptă” (“Die Flügel”), în traducerea lui Ferdinand Leopold, Mircea Cărtărescu primeşte un nou premiu literar care confirmă statutul de capodoperă câştigat de celebra sa trilogie “Orbitor”, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Decernarea acestei distincţii literare se va face cu ocazia deschiderii Târgului de carte de la Leipzig, Germania, pe 11 martie 2015, în Sala de Concerte a oraşului, iar discursul de laudatio va fi susţinut de scriitorul german Uwe Tellkamp.

    “În motivaţia juriului se pune accent pe faptul că titlul «Orbitor» lasă deja să se întrevadă întreaga anvergură a acestei trilogii ce înfăţişează şi circumscrie un întreg univers de forme. Este vorba despre un roman universal, ce face să se nască nenumărate lumi ale cunoaşterii şi rostirii şi care debordează în metafizic, fantasmagoric şi apocaliptic. Metafora fluturelui, sub care stă întreaga trilogie, reprezintă însăşi imaginea metamorfozei şi a transfigurării neîntrerupte a lumii”, se arată în comunicatul editurii vieneze Zsolnay, editorul austriac al romanelor lui Mircea Cărtărescu.

    Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit “generaţia optzecistă”. Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din “Nostalgia” le-au urmat un scurt roman (“Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, “Orbitor” (1996 – 2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

    Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung (premiul pentru carte de la Leipzig pentru armonie europeană) este decernat din 1994 şi este o recunoaştere a personalităţilor care prin cărţile lor au avut o contribuţie importantă la înţelegerea între popoarele Europei. Printre câştigătorii din anii precedenţi se numără scriitorii Imre Kertész, Claudio Magris, Peter Nàdas, Slavenka Drakuliç, Svetlana Aleksievitj, Hugo Claus, Ryszard Kapuściński.

  • Mircea Cărtărescu a primit ”Premiul pentru literatură al oraşului Bistriţa 2014” – FOTO

    ”Premiul pentru literatură al oraşului Bistriţa” este o iniţiativă a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi a fost instituit în anul 2013, când a fost decernat scriitorului Marin Mălaicu Hondradri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Anul acesta, juriul, prezidat de profesorul Mircea Martin de la Universitatea Bucureşti şi din care au mai făcut parte profesorul Ion Pop de la Universitatea Babeş–Bolyai Cluj, poetul Ion Mureşan, prozatorul Alexandru Vlad, scriitorul Marin Mălaicu Hondradri, poetul Dan Coman şi criticul George Ţîra, a decis ca distincţia să-i fie acordată lui Mircea Cărtărescu “pentru forţa şi expresivitatea scrisului său, precum şi pentru însemnătatea lui în cultura română şi mondială”.

    Prezent la Bistriţa împreună cu soţia, Ioana Nicolae, originară din oraşul bistriţean Sîngeorz-Băi şi cu fiul său, Mircea Cărtărescu a spus că este ”realmente un premiu care îl onorează”.

    ”Realmente îmi place foarte mult Bistriţa, realmente cred că, de câţiva ani încoace, inima culturii şi inima poeziei româneşti bate la Bistriţa. (…) Vreau să laud acest oraş, vreau să laud această clădire (Sinagoga Bistriţa – transformată în Centru Multicultural – n.r.), care e plină de vibraţii pozitive şi în care întotdeauna m-am simţit grozav şi care a devenit o clădire foarte cunoscută în viaţa culturală naţională”, a spus Mircea Cărtărescu.

    În discursul ţinut în faţa publicului, Mircea Cărtărescu a vorbit şi despre condiţia scriitorului.

    ”Eu nu-mi recitesc cărţile. Singura carte care contează pentru mine e cea la care lucrez acum. Eu nu mă consider un scriitor în sensul tradiţional al cuvântului, ci un om care încearcă să înţeleagă ceva din propria situaţie, scriind, nu pentru obiectele fizice numite cărţi din librării. Nu pentru asta a scris Muri (poetul Ion Mureşan, prezent şi el în sală – n.r.), el a scris ca să trăiască situaţia, ca să ştie de ce există pe lume, ca să ştie ce este cu el. E acelaşi lucru pe care îl fac şi eu şi îl face orice scriitor serios care se respectă. Nu suntem autori de best-sellers. Suntem bieţi oameni care încearcă să înţeleagă de ce există realitatea, ca şi filosofii, ca şi oamenii de ştiinţă. Poezia e una din căile cunoaşterii realităţii, atât a celei interioare, cât şi exterioare. Pentru asta scriem: ca să înţelegem realitatea, pe noi în centrul realităţii şi probabil şi pe altcineva în centrul nostru”, a spus Mircea Cărtărescu.

    Scriitorul a adăugat că a venit special la Bistriţa pentru premiul care i-a fost acordat.

    ”Am venit pentru o singură seară la Bistriţa, dar a meritat. Vreau să vă mulţumesc tuturor. Sunt şi eu, deci, bistriţean. Mă consider locuitor al acestui judeţ binecuvântat pentru că este al lui Rebreanu şi Coşbuc şi al multor altora. Am descoperit lumea Ardealului prin Ioana, o lume absolut fabuloasă pe care ea o are şi mi-a arătat-o şi mie la Sîngeorz-Băi, lumea părinţilor ei, a surorilor şi fraţilor ei, pe un deal în formă de ou, o lume despre care habar nu aveam că există, aşa că mă simt mai puţin Mitică, – deşi sunt Mitică fiindcă mă cheamă şi Dumitru – , şi mai mult Ion sau Gheorghe cum se numesc bistriţenii tradiţionali”, a mai adăugat el.

    În ce priveşte suma de bani aferentă premiului, Cărtărescu a precizat: ”Acest premiu e foarte generos atât din punctul de vedere al faimei pe care o aduce, cât şi din punct de vedere material. Suma cu care este dotat acest premiu ar bucura pe toată lumea, dar bucuria de a face un lucru de care să se bucure alţii e şi mai mare pentru mine. De aceea, eu nu voi profita de această sumă, o să o las, aici, la Bistriţa, şi o să-l rog pe domnul Gavril Ţărmure (managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud – n.r.) să-i dea cea mai bună destinaţie cu putinţă, o destinaţie culturală, nobilă. Eu i-aş sugera publicarea unor cărţi. Cred că e cel mai bun lucru pe care banii îl pot face”, a spus Mircea Cărtărescu.

    Mircea Cărtărescu, poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent, este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

    Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul ”Nostalgia” a primit în 2005 Premiul literar ”Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură ”Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014).