BusinessMagazin

Tag: prag

  • Eturia va depăşi pragul de 10 milioane de euro în 2017

    „Pentru anul 2017 estimăm o cifră de afaceri de 11 milioane de euro axată atât pe creşterea în volum a vacanţelor vândute, dar şi pe creşterea adusă de biroul nostru regional deschis recent la Cluj. În primul trimestru al anului 2017 versus aceeaşi perioadă a anului trecut, am înregistrat o creştere de 37% a cifrei de afaceri. Încă de la înfiinţarea Eturia, în anul 2007, am avut creşteri anuale de doua cifre”, a declarat Sorin Stoica, co-proprietar Eturia.

    Eturia vinde anual în jur de 2000 de vacanţe, iar cele mai solicitate rămân destinaţiile de plajă precum Thailanda, Maldive, Cuba şi Republica Dominicană. Majoritatea turiştilor români care aleg să călătorească prin intermediul agenţiei de turism Eturia rezervă vacanţe în destinaţii exotice, însă în ultimii doi ani s-au înregistrat creşteri de peste 50% pentru destinaţii de top precum SUA şi Japonia. Românii preferă pachetele all inclusive şi resorturile dotate cu facilităţi complete care să le asigure confortul de care au nevoie în timpul sejurului. Bugetul mediu alocat unui sejur de 8 zile variază între 1.500 şi 2.500 euro/persoană. Cea mai scumpă vacanţă vândută în decursul acestor ani a fost un circuit de o luna în Australia, Noua Zeelandă şi Bali pentru o familie de 4 persoane. Vacanţa în valoare de 70,000 euro a inclus zboruri de linie, transferuri, cazare şi tururi.

    Eturia a vândut în cei 10 ani de activitate peste 17.000 de pachete de vacanţă personalizate în destinaţii exotice. Dintre cei peste 28.000 de turişti care au ales serviciile agenţiei Eturia, peste 60% au rămas clienţi fideli. Agenţia de turism a pornit la început cu doar doi angajaţi iar anul acesta a ajuns la un număr de 50 angajaţi în cele 3 puncte de lucru din ţară: Piatră Neamţ, Bucureşti, Cluj. Ofertele sale includ la ora actuală 120 de destinaţii din întreaga lume, cele mai solicitate pentru 2016 fiind Thailanda, Maldive, Cuba, SUA, Japonia, Peru si Republica Dominicana. 

    Compania dezvoltă trei direcţii principale  de business: vacanţe personalizate pentru turiştii cu bugete medii de vacanţă, vacanţe cu plecări predefinite create pe principiul celui mai bun tarif şi vacanţe de lux pentru clienţii care doresc destinaţii deosebite. În anul 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, iar creşterea din 2017 se estimeaza la 40%.

  • Efectele lipsei forţei de muncă din România: O companie a început să angajeze elevi de liceu

    “Am ştiut încă din şcoala generală ce vreau să fac în viaţă“, spune IT-istul Adrian Sita, devenit ulterior antreprenor, fondator al unei afaceri cu rulaje de peste jumătate de milion de euro. Originar din Oneşti, judeţul Bacău, Adrian Sita a făcut liceul din informatică, ulterior a studiat la Facultatea de Automatică din Braşov, iar apoi a urmat un parcurs profesional în IT ce l-a adus în cele din urmă la conducerea companiei de dezvoltare software Gentlab.

    Aceasta face atât outsourcing, cât şi dezvoltare de produse proprii; printre acestea se află platforma de e-learning Knolyx (o platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor), platforma online care facilitează comunicarea dintre părinţi şi educatori printr-un set de instrumente virtuale inteligente Kinderunity şi platforma dedicată comunităţii de business Kommio.

    Adrian Sita spune că veniturile Gentlab au evoluat de la 200.000 de euro în 2013 până la aproximativ 780.000 de euro în 2015. Anul trecut, acestea s-au plasat la 550.000 de euro, parte din resurse fiind alocate dezvoltării de produse. |n ceea ce priveşte firma de training Brain Concert, pe care a dezvoltat-o ulterior, veniturile acesteia au ajuns la  250.000 de euro în 2016. Dacă în momentul în care au pornit firma erau în jur de 12 angajaţi, în prezent echipa Gentlab are 45 de oameni.

    Antreprenorul îşi aminteşte cu exactitate fiecare etapă profesională, mai cu seamă datorită schimbărilor care s-au întâmplat din doi în doi ani. După o perioadă scurtă în care a lucrat ca reprezentant de vânzări pentru Dialog (actuala Orange), şi-a început cariera în IT. A început ca tester în Braşov, iar un an mai târziu a ajuns în Bucureşti. ”La vremea respectivă, businessul de IT din Braşov era exact opusul a ceea ce înseamnă astăzi; acum sunt foarte multe companii, dar atunci cred că erau aproximativ trei firme.“ Primul post obţinut în Capitală a fost de programator în cadrul companiei Softnet Development and Consulting (ulterior cumpărată de Omnilogic) şi lucra cu clienţi mari precum Orange, Vodafone, Electrica.

    |n 2004 s-a mutat în cadrul producătorului de software Softwin, unde a lucrat ca team leader, iar în 2006 s-a mutat la Star Storage, unde a condus echipa de software de 10 persoane care lucra pentru IBM. Pe drumul propriu a pornit în 2008, chiar dacă mărturiseşte că era ”angajatul perfect – chiar eram orientat pe carieră, nu mă interesa nimic, niciun business“. Atitudinea aceasta s-a păstrat pânâ când un coleg din echipă a propus să pornească, împreună, o afacere. ”Mi-au plăcut provocările, astfel, chiar dacă nu ştiam ce presupune un business, am acceptat.“

    Au creat astfel firma de software Codesphere, în plină criză, axându-se pe asigurarea de servicii software pentru IBM. La final de 2008, şi-au luat şi primul angajat. Codesphere le-a adus şi primul eşec – nu au reuşit să promoveze produsul propriu de document management la care lucrau în acea perioadă. |n 2010, au început colaborarea cu un grup de investitori, iar un an mai târziu s-au despărţit de ei şi au înfiinţat o nouă firmă. ”Nu rezonam cu cu ei din perspectiva a ceea ce înseamnă idei, produse, de a construi o afacere care să existe şi peste un an, şi peste doi, şi peste cinci.“

    Despărţirea de primii investitori l-au determinat ca în 2011 să pună bazele firmei de dezvoltare software Gentlab, dar şi ale celei de training Brain Concert. ”Nu a fost greu să ne regrupăm, fiindcă nu aveam nevoie de sediu, lucram la client, vreme de un an nici nu ne-am luat sediu.“ |n zona educaţională au intrat datorită parteneriatului cu IBM: în 2009, au livrat aproximativ 75% din cursurile IBM pe zona de software, astfel că şi-au propus să ducă mai departe această ramură prin platforma de e-learning Knolyx. |n ceea ce priveşte Kommio (lansată anul trecut), spune că aceasta poate fi văzută drept o modalitate de ”social collaboration learning“, prin intermediul căreia, după ce s-a făcut învăţarea formală, să se meargă către zona informală. Kinderunity a apărut după experienţa personală legată de copilul lui, când s-a lovit de comunicarea deficitară de la grădiniţă. ”Prin intermediul platformei, părinţii pot să comunice cu educatorii într-un mod mai uşor; dar include şi capabilităţi precum management financiar pentru grădiniţe, pentru părinţi etc.“ |n prezent, circa 10 grădiniţe private folosesc această platformă şi firma şi-a propus ca numărul lor să crească la 50 până la finalul anului.

    Produsele dezvoltate de Gentlab, pentru dezvoltarea cărora a investit circa 350.000 de euro, se monetizează în baza unor abonamente lunare. Pentru anul în curs, vor să ajungă la cel puţin 10 clienţi companii pentru Knolyx (între 1 şi 3 euro/utilizator) şi 50 de grădiniţe pentru Kinderunity (între 12 şi 18 lei/copil). Iar dacă în prezent se adresează pieţei locale, în viitor şi-au propus să le vizeze şi pe cele de peste graniţe.

    Legat de cea mai arzătoare problemă a firmelor de IT pe piaţa locală, resursa umană, Adrian Sita a găsit o modalitate atipică prin care să o gestioneze. Spune că în 2016, 10 dintre angajaţii Gentlab au plecat, din cauza metodelor ”neortodoxe“ de recrutare de pe piaţa IT. Aşa că anul acesta au decis înfiinţarea unui punct de lucru în Oneşti, unde au găsit o sursă inedită de recrutare: elevi de liceu din Oneşti. |n total, în sediul din Oneşti lucrează 10 persoane, trei testeri şi şapte dezvoltatori, dintre care cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani; se aşteaptă ca până la sfârşitul anului numărul lor să se dubleze.

    Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au propus să angajeze cel puţin 10 dezvoltatori, 2 persoane pe vânzări şi un angajat pe resurse umane.

    Adrian Sita mărturiseşte că, deşi este fericit cu viaţa de antreprenor şi cu produsele pe care le poate dezvolta şi inovaţiile pe care le poate face astfel, îi lipseşte totuşi meseria de IT-ist.

  • 10 bijuterii clasice până în 10.000 de euro. Sunt maşinile cu o istorie care te obligă să le cumperi şi cu oferte irezistibile

    Toată lumea pleacă la drumul unei achiziţi de automobile cu maşini noi şi ieftine în plan sau cu maşini la mâna a doua cu kilometri puţini şi, desigur, tot ieftine dacă se poate. Există o a treia soluţie pe care v-o dăm: maşini clasice păstrate bine, care nu trec pragul civilizat de 10.000 de euro fiecare. Asta în condiţiile în care au reprezentat ceva foarte important la timpul lor pentru istoria auto Internetul e plin de ele, trebuie să le cauţi şi să le acorzi atenţie la verificare.

    IATĂ AICI ÎN URMĂTOARELE 10 PAGINI COLECŢIA DE MAŞINI CLASICE LA SUB 10.000 DE EURO, ADEVĂRATE BIJUTERII PE ROŢI

     

     

  • Cotaţia Bitcoin a trecut pentru prima dată de pragul de 2.200 de dolari

    Creşterea de luni a fost generată de un dolar slab şi de faptul că Peach va deveni prima companie aeriană din Japonia care va accepta Bitcoin, anunţă Bloomberg.

    Peach Aviation Ltd. va deveni prima companie aeriană care va accepta bitcoin pentru plata biletelor de avion, în contextul în care firma intenţionează să atragă mai mulţi turişti din alte părţi din Asia. Moneda poate fi folosită pentru a rezerva locuri în avion începând de la finalul anului, potrivit unei declaraţii a companiei Peach.

    Bitcoin a crescut cu 130% anul acesta. Cu excepţia anului 2014, Bitcoin a fost moneda care a înregistrat cea mai bună performanţă în fiecare an, începând din 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai vizitate oraşe din lumea vrea să taxeze zecile de milioane de turişti care vin să-i viziteze centrul istoric

    Recent, consiliul local din Veneţia a introdus linii separate pentru localnici şi turişiti, la popularele staţii de vaporetto. Apoi, au interzis valizele cu roţi care produc zgomot puternic când sunt trase pe asfalt. Anul trecut, locuitorii Veneţiei au protestat faţă de viaţa tot mai scumpă din oraş şi de faptul că a devenit supraaglomerat. Mai mult, numeroase video-uri ce ilustrau comportamentul nepoliticos al turiştilor au devenit virale pe internet.

    Acum, Veneţia ia noi măsuri, la doar puţin timp după ce Barcelona a întreprins acţiuni similare, în mod deliberat, pentru a descuraja sosirea turiştilor în număr atât de mare, pentru a elimina efectele negative resimţite de localnici.

    Astfel, Veneţia va introduce contoare speciale pentru a vedea în timp real numărul persoanelor care se află în cele mai importante puncte de atracţie turistică din oraş, notează The Independent. Cifrele vor fi dezvăluite în timp real pe paginile social media oficiale ale oraşului, dar şi pe site-ul acestuia, în speranţa că vor determina astfel vizitatorii să evite supraaglomerarea unor zone precum Piaţa San Marco sau Palatul Dogilor, în loc să limiteze numărul de persoane.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Sharing, ca numitor comun

    „Clienţii vor viteză, mobilitate şi stabilitate din ce în ce mai mari. Vor o experienţă, vor conectivitate continuă în oraş şi în afara acestuia”, spune Ştefan Slavnicu. Dacă ne uităm la consumul de internet, traficul de internet mobil s-a dublat în 2016 faţă de 2015, iar traficul 4G a crescut de patru ori. Un factor care influenţează acest aspect este adopţia tot mai mare a telefoanelor inteligente. Peste 65% din clienţii Orange care achiziţionează un telefon aleg un smartphone. „Consumatorii folosesc din ce în ce mai mult internetul mobil, iar aşteptarea este ca acesta să aibă performanţe similare cu cel fix, prin fibră”, spune Ştefan Slavnicu.

    Traficul de date de mare viteză ajută la consumul de conţinut pentru formatele de tipul video 4K, pentru realitatea virtuală, realitatea augmentată, filmări cu ajutorul dronelor, servicii IoT, ce vor fi dezvoltate în următorii ani.

    Experienţa de utilizare a serviciilor de internet pe mobil este direct influenţată de viteza de download, respectiv de upload. Spre exemplu, conexiunile 3G permiteau descărcarea unui fişier de 750 MB în aproximativ 8 minute. Conexiunile 4G permit descărcarea aceluiaşi fişier în mai puţin de 2 minute. „Am plecat de la servicii de voce care permiteau clienţilor noştri de acum 20 de ani să poată să ţină legătura cu cei dragi, ajungând în prezent să oferim cea mai extinsă reţea 4G.

    Acum clienţii Orange se pot bucura de proiecte de oraşe inteligente, îşi pot monitoriza locuinţa de la distanţă şi pot avea acces la datele din cloud, pot transforma telefonul inteligent în portofel”, exemplifică Ştefan Slavnicu. Dar toţi aceşti paşi în domeniul tehnologiei trebuie susţinuţi de o reţea pe măsură. „Pe lângă eforturile pe care le-am făcut pentru a creşte viteza datelor mobile, am continuat să aducem îmbunătăţiri şi în zona serviciilor de voce. Acum clienţii pot ţine legătura cu cei dragi chiar şi atunci când nu au semnal de reţea pe telefon. Cu serviciul Apel Wi-Fi se pot realiza apeluri cu orice conexiune wireless. Această inovaţie este un pas în plus pentru îmbunătăţirea serviciilor de voce.”

    Pe lângă apelul Wi-Fi, clienţii au la dispoziţie şi apelurile 4G bazate pe tehnologia Voice over LTE. Astfel, au conexiuni instante şi sunetul este la calitate HD. „Toate aceste inovaţii  îmbunătăţesc în mod constant calitatea reţelei şi a serviciilor”, arată reprezentantul Orange. Pe parcursul anului trecut, numărul de clienţi ai serviciilor 4G s-a dublat faţă de sfârşitul lui 2015, ajungând la 2,2 milioane.

    „De 13 ani suntem lideri de piaţă pe segmentul mobil, iar reţeaua este cea care ne pune la dispoziţie viteze pentru conexiunile de date. Şi ne‑am obişnuit cu cifre mari: de până la 375 Mbps viteze de download pentru 4G+. Ne-am obişnuit cu acoperire 4G de 98% pentru zona urbană. Ne-am obişnuit să ne bucurăm de conţinut în orice moment. Pentru că viteza ne-a influenţat definitiv modul în care ne bucurăm de conţinut, ne dorim experienţe cât mai imersive.

    Tehnologia ne ajută să ne bucurăm de conţinut: augmented reality, virtual reality sunt noile realităţi în ceea ce priveşte divertismentul”, afirmă Ştefan Slavnicu. Dar, punctează el, toate aceste noi experienţe au nevoie de viteze din ce în ce mai mari şi o stabilitate crescută a conexiunii, inclusiv când ne aflăm în mişcare. Tocmai pentru a anticipa aceste nevoi, anul trecut Orange a realizat o premieră pentru România: streaming la viteze de peste 1 Gbps. A fost primul test demo realizat în România pentru acest nou prag de viteze, prin agregarea de spectru, modernizarea reţelei core de date, a reţelei de transport IP, a reţelei de acces radio, modernizarea arhitecturii disponibile în acest moment. „Astfel de viteze permit streaminguri cu imagini perfecte, fără întreruperi. Acest test prefigurează cum va arăta viitorul comunicaţiilor.”

    Tot anul trecut, a fost organizată o demonstraţie live legată de viteza de download pe care o poate susţine reţeaua Vodafone, al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă în funcţie de cifra de afaceri. Pentru a ajunge la o viteză de download de 1,35 Gbps, inginerii operatorului au folosit echipamente live din reţea dar şi unele instalate special pentru acest test, furnizate de firma chineză Huawei, care au permis companiei să agrege cinci benzi de frecvenţă pentru a folosi servicii de date.

    Evoluţia serviciilor de voce şi date a avut un impact major reflectat preponderent în schimbarea felului în care utilizatorii s-au conectat la oportunităţi, în special cele din zona economică. Aportul pe care inovaţia în zona de reţea îl are este de a facilita transformarea digitală. „Astăzi, internetul şi conectivitatea sunt la fel de importante precum au fost alte inovaţii în epoci, de pildă electricitatea pentru Revoluţia Industrială”, spune CTO‑ul Orange România.

    Digitalizarea nu a schimbat doar punctual modele de business, ci a mers până în punctul în care ne îndreptăm spre un nou model economic, în care cuvântul „sharing” este numitorul comun. Revoluţia digitală a reinventat relaţia dintre consumatori şi companii şi catalizatorul acestei transformări sistemice este conectivitatea. „De aceea investim constant în calitatea reţelei, cât şi în extinderea acoperirii”, susţine Ştefan Slavnicu.

    Nu doar zona de business beneficiază de evoluţia serviciilor. Există proiecte în care transformarea digitală devine un element central pentru construcţia comunitară. „În această direcţie, vorbim deja de oraşe inteligente, iar proiectul pilot dezvoltat de Orange la Alba Iulia este un exemplu perfect în această direcţie”, spune CTO-ul Orange România. În acest proces al digitalizării, Orange, atât prin intermediul reţelei, cât şi prin intermediul produselor şi serviciilor, devine un integrator de soluţii, care anticipează nevoia tot mai mare de conectivitate. Acum 10 ani, o coexiune 3G de 3,2 Mbps era suficientă pentru a naviga, pentru browsing şi e-mail. Acum 5 ani o conexiune 3G+ de 43,2 Mbps începea să devină insuficientă pentru streaming video, videocalls, streaming audio şi cât şi pentru explozia social media.

    În acest context, departamentul tehnic „are un rol esenţial în organizaţia noastră, având în vedere că serviciile telecom sunt core business-ul Orange. Aici se dezvoltă reţeaua mobilă, fixă şi TV, se testează şi se implementează tehnologii noi, se urmăresc performanţele reţelei, se intervine pe teren şi se monitorizează permanent reţeaua pentru a corespunde cerinţelor clienţilor”, punctează Ştefan Slavnicu. Departamentul tehnic numără aproximativ 400 de angajaţi şi este împărţit pe mai multe specializări; majoritatea celor care lucrează în departamentul tehnic sunt parte din echipa de Operare şi mentenanţă. „Ei sunt cei care realizează modificările parametrilor referitori la calitatea reţelei şi intervin rapid pentru a rezolva eventualele incidente.

    Echipamentele IT sunt şi ele în grija acestui departament.” Un alt rol al echipei este de a monitoriza permanent calitatea reţelei, de a indentifica zonele de extindere a acoperirii, de a realiza lucrările de densificare a reţelei pentru a prelua creşterile de trafic, dar şi de a introduce noi tehnologii de acces radio (4G). „Tot în responsabilitatea echipei tehnice pe care o coordonez este şi zona de inovaţie dar şi toate lucrările de modernizare şi dezvoltare a reţelei”, adaugă Ştefan Slavnicu, care deţine de peste trei ani funcţia de CTO în cadrul Orange România. El are o carieră de peste 17 ani în cadrul companiei; şi-a început parcursul profesional în cadrul operatorului telecom în 2000, trecând de la funcţia de network expert, la cea de core network manager şi ajungând în anul 2011 head of infrastructure expansion.

    „În cei 20 de ani de prezenţă în România, ne-am concentrat să anticipăm şi să înţelegem nevoile clienţilor. De când suntem prezenţi pe piaţa din România am investit în total 2,9 miliarde de euro”, spune Ştefan Slavnicu. O parte din această investiţie s-a concentrat atât pe achiziţionarea licenţelor, cât şi pe dezvoltarea infrastructurii, aceşti paşi fiind esenţiali pentru extinderea acoperirii şi introducerea de noi inovaţii, astfel încât, în momentul de faţă Orange a ajuns cea mai extinsă reţea 4G din România. „În continuare, ne vom concentra în această direcţie, conform strategiei Essentials 2018. Avem în plan să investim jumătate de miliard de euro în dezvoltarea operaţiunilor Orange în România”, conchide Ştefan Slavnicu.
     

  • Sindicatele din administraţie cer discuţii cu Guvernul pe legea salarizării şi ameninţă cu proteste

    “Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) – reprezentativă pentru sectorul ,«Administraţie Publică. Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale» prin Sentinţa Civilă nr. 245/S din 15.12.2016 a Tribunalului Braşov – în urma analizei Proiectului legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( termenul ,,UNITARĂ” a dispărut din denumire), îşi exprimă pe această cale revolta faţă de încercarea clasei politice de a feudaliza administraţia publică locală din România, prin crearea unei categorii de vasali ai aleşilor locali, care din momentul intrării în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală vor putea stabili după bunul plac salarizarea angajaţilor din primării şi consilii judeţene de pe întreg teritoriul ţării, fără avizul organizaţiilor sindicale, având un prag minim (salariul minim pe economie) şi un prag maxim (salariul viceprimarului). Nu este greu de anticipat care categorie de salariaţi va beneficia de salarizare maximă şi care va fi pe cea minimă”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusurile şi minusurile salariului minim

    Studiul KPMG privind salariul minim în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană, ajuns la a doua ediţie, analizează salariile din 31 de state atât din punct de vedere al valorii, cât şi din punct de vedere legislativ.

    Termenul de „salariu minim”, notează autorii studiului, are diferite definiţii în literatura de specialitate, legislaţie sau alte materiale. Şi chiar dacă definiţiile nu sunt identice, ele se referă toate la o sumă minimă pe care angajaţii trebuie să o primească pentru munca efectuată. Aceasta are rolul de a-i proteja pe angajaţi de exploatare, stabilind o rată minimă sub care un raport de muncă este considerat inacceptabil. Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse prin Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE). Statele membre sunt în curs de implementare a Directivei 67/2014/UE, al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri şi mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea şi respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni şi a combate eventualele abuzuri. O dată cu implementarea noii directive, specialiştii de la KPMG se aşteaptă ca autorităţile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detaşărilor transnaţionale.

    Astfel, intenţia Comisiei Europene este ca toate statele membre să introducă salarii minime pentru angajaţi, într-un efort de a combate inegalitatea socială şi sărăcia. Instituţia acceptă faptul că fiecare stat trebuie să aibă libertatea de a alege valoarea pragului respectiv; cu toate acestea, cei în căutarea unui loc de muncă trebuie să aibă un venit minim garantat.

    Desigur, salariile minime variază considerabil în cadrul Uniunii Europene. Studiul celor de la KPMG descrie modul în care aceste reguli sunt aplicate în diferite state: în unele cazuri pragul minim este garantat pentru întreaga forţă de muncă, reprezentând o regulă impusă la nivel naţional, în vreme ce alte state au optat pentru introducerea salariului minim doar pentru anumite categorii sociale. Aici intervin şi sindicatele: acolo unde acestea sunt puternice, negocierea va aduce de cele mai multe ori un prag minim satisfăcător. În celelalte cazuri, unde sindicatele nu au o reprezentativitate pronunţată, statul poate impune un salariu minim insuficient. Mai există o dezbatere legată de oportunitatea introducerii unui prag minim coordonat în toate statele membre ale UE, notează raportul KPMG. Potrivit statisticilor oficiale, o astfel de iniţiativă ar afecta mai curând salariaţii din statele nordice, acolo unde pragul este mai ridicat.

    Autorii studiului au descoperit că statele sunt grupate în două categorii din punctul de vedere al salariului minim: cele care au impus pragul la nivel naţional (20 din cele 31 de state analizate) şi cele care nu au legiferat în această direcţie (alte 10 state). Suedia este singura ţară care nu are niciun fel de reglementare în ceea ce priveşte salariul minim. În cazul celor 20 de state din prima grupă, pragul minim variază între 235 de euro (Bulgaria) şi 1.999 euro lunar (Luxembourg). Important de menţionat este că toate cele 20 de state au înregistrat creşteri în 2017, comparativ cu 2016.

    De la 1 februarie 2017 salariul minim brut în România a crescut la 1.450 de lei (aproximativ 322 de euro). Pentru străinii care vor să lucreze în România se aplică aceleaşi reguli, cu excepţia celor ce deţin blue card (lucrători supraspecializaţi); în cazul acestora, salariul minim se calculează ca sumă a patru salarii medii brute pe economie. Astfel, după media actuală, salariul minim al unui deţinător de blue card este de 10.724 lei pe lună.

    „Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene”, remarcă Mădălina Racoviţan, partener şi coordonator al diviziei People Services din cadrul KPMG în România. „De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţi, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă. Mobilitatea internaţională însă aduce cu sine şi o serie de provocări atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea.”

    Mădălina Racoviţan explică faptul că în multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. „În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă. Dacă determinarea nivelulul salariului minim începe să pară complicată, şi mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remuneraţie, chiar şi diurnă pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinării salariului minim.”

  • Smart Bill depăşeşte 1 milion de euro cifră de afaceri în 2016

    În 2016, vânzările cloud au fost predominante, compania estimând că această tendinţă va continua şi în acest an. Serviciile Smart Bill sunt utilizate, în prezent, de peste 45.000 de clienţi, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum servicii şi comerţ. Peste un milion de documente sunt emise lunar, cu o valoare de peste 2 miliarde de euro pe an.

    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei. În urma investiţiei, compania a extins echipa şi s-a concentrat pe o dezvoltarea serviciilor oferite, pentru a maximiza creşterea. De asemenea, compania a continuat să dezvolte soluţia Smart Bill Cloud, în care a investit peste 800.000 de euro în ultimii ani, lansând anul trecut versiunea Gestiune Cloud şi oferind noi facilităţi pe toate platformele, inclusiv Mobile.

    „Am reuşit să trecem anul trecut de pragul de vânzări de 1 milion de euro, un prag psihologic, de altfel, pentru că intrăm practic într-o ligă superioară. După obţinerea investiţiei de 1 milion de euro, am crescut implicit cheltuielile, pentru a maximiza creşterea. Ne aşteptăm ca până la finalul acestui an să ajungem la break-even, momentul în care veniturile vor depăşi cheltuielile”, a declarat Radu Hasan Co-founder & CEO Smart Bill.

    În 2017, Smart Bill estimează o creştere a vanzărilor cu peste 25%, iar obiectivul companiei pe termen mediu este de a menţine o creştere anuală de câteva zeci de procente.

    În prezent, echipa Smart Bill numără 45 de angajaţi, urmând să se extindă până la finalul anului la aproximativ 60 de persoane.
     

  • Retailerul Elefant.ro speră să ajungă la 100 mil. euro în doi ani

    „Există un orizont de exit de 3-5 ani. Cred că după 2019, când vom depăşi pragul de 100 mil. euro, vom putea vinde. Ve­dem o oportunitate extraor­di­nară în ceea ce în­seam­­nă piaţa online din România. Ecom­merce-ul nu a ajuns încă la matu­ritate, este abia începutul. Cei mai mulţi clienţi îşi cumpără încă produsele din offline“, a declarat Dan Vidraşcu, CEO Elefant.ro.
     
    Elefant.ro se îndreaptă anul acesta spre o cifră de afa­ceri de 45 mil. euro, după ce anul trecut a crescut businessul cu 70%, la aproximativ 27 de milioane de euro.