BusinessMagazin

Tag: pozitie

  • Murielle Lorilloux, noul CEO al Vodafone România

    Ea îl va înlocui pe Ravinder Takkar, care va prelua funcţia de Preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care va fi responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea business-ului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Pacific (AMAP).

    Murielle Lorilloux s-a alăturat Vodacom RDC în 2013, în poziţia de Chief Commercial Officer şi a fost numită CEO în 2014. Înainte de a lucra pentru Vodafone, Lorilloux a deţinut mai multe poziţii de management în cadrul Orascom Telecom Algeria, Wana Corporate şi Capgemini.

    Murielle Lorilloux este cetăţean francez, a absolvit Ecole Supérieure de Commerce din Paris, a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Până la 1 septembrie 2017, Ravinder Takkar îşi va menţine poziţia executivă de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Vodafone România.
     

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare

    “Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.

    În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.

    Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.

    Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.

    Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.

    CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare

    “Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.

    În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.

    Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.

    Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.

    Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.

    CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare

    “Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.

    În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.

    Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.

    Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.

    Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.

    CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Slujba care te pregăteşte cel mai bine pentru postul de CEO

    Rolul în cauză este acela de product manager. Acest loc de muncă este un teren de formare excelent pentru un CEO, mai ales pentru companiile de tehnologie, noteaza entrepreneur.com

    La fel ca şi în cazul CEO-ului, funcţia principală a product managerului este aceea de a coordona diferite grupuri, valorificând abilităţile altora pentru a realiza un produs excelent. Pentru a face asta, managerul de produs evaluează nevoile clienţilor şi ale pieţei. Asta implică dezvoltarea unei strategii analizând competiţia şi anticipând ceea ce va fi la orizont. De asemenea, pentru această slujbă este nevoie de un element tactic deoarece lucrează cu mai multe grupuri pentru a executa un plan.

    Managerul de produs colaborează cu executivii pentru a vinde produsul, cu cei de la cercetare şi dezvotlare pentru a crea produse viabile, cu marketingul pentru a promova produse şi cu cei de la vânzări pentru a le explica caracteristicile şi beneficiile produselor.

    Paralele dintre un manager de produs şi un CEO sunt multe. De exemplu, un CEO lucrează întotdeauna cu mai multe părţi pentru a oferi un produs de calitate. Precum managerul de produs, CEO-ul trebuie să înţeleagă peisajul pieţei în care activează compania sa şi să ştie ce se întămplă în cadrul organizaţiei pe care o conduce. Astfel, CEO-ul poate creiona o viziune, crea o strategie, un plan.

     

  • Halep joacă joi, în jurul orei 18:00, cu Karolina Pliskova în semifinale la Roland Garros

    Cap de serie numărul trei, Halep îşi va disputa în meciul cu Pliskova nu doar un loc în ultimul act al turneului parizian, ci şi o posibilă urcare a sa pe prima poziţie a clasamentului mondial. Dacă va reuşi să ajungă numărul 1, Halep va deveni prima româncă din istorie care atinge această performanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a publicat două documente de negociere pentru Brexit care vizează mai ales drepturile cetăţenilor

    Documentele întocmite de negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, sunt publicate cu zece zile înainte de alegerile generale din Marea Britanie şi în condiţiile în care negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din UE vor debuta pe 19 iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elefant.ro are un nou director de marketing

    Noul director va avea ca responsabilităţi definirea strategiei de marketing a elefant.ro în contextul dezvoltării accelerate a companiei şi extinderii activităţii sale pe alte pieţe.Cu o formare duală, atât în domeniul ingineriei, cât şi al afacerilor, Mustafa Koseturk are experienţă în medii de lucru multiculturale şi este specializat în construirea strategiilor de marketing şi business development pornind de la analiza datelor despre clienţi.

    “Analizarea datelor despre cumpărători şi gândirea unei strategii bazate pe acest proces este însăşi inteligenţa business-ului de comerţ online. Mă bucur că voi avea ocazia să pun în aplicare acest crez într-un business precum Elefant“, declară Mustafa Koseturk.

    “Elefant este într-o etapă a dezvoltării sale în care experienţa multiculturală, dar şi mixul de cunoştinţe de business şi tehnice cu care Mustafa vine în echipa noastră pot aduce multă valoare în interacţiunea companiei cu cumpărătorii din România şi nu numai“, declară Dan Vidraşcu, CEO al Elefant.

     

  • După numai câţiva ani, va PLECA! Anunţul ŞOC venit de la IKEA în această dimineaţă

    „IKEA Group a avut parte de încă un an bun şi a întâmpinat 783 de milioane de vizitatori în magazine. Ne dorim să le oferim clienţilor produse de bună calitate şi inspiraţie pentru a avea case şi mai frumoase,” a declarat Peter Agnefjäll, fostul preşedinte şi CEO IKEA Group.

    China rămâne una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din IKEA Group, alături de Australia, Canada şi Polonia. Germania îşi păstrează poziţia de cea mai mare piaţă şi este urmată îndeaproape de Statele Unite. Ambele pieţe au avut un an cu creşteri record.