Tag: Portugalia

  • Basescu: Vor fi cel putin doua state UE care vor intra in dificultate in perioada urmatoare

    Potrivit sefului statului, situatia din Irlanda, tara care a
    cerut ajutor financiar international, desi a aplicat masuri de
    austeritate, se explica prin faptul ca “s-a incercat relansarea
    inainte de a se acoperi gaurile de drenare a resurselor
    financiare”. In Irlanda au fost finantate eronat consumul si
    “balonul imobiliar”. “Noi am avut norocul extraordinar ca nu am
    ajuns la o paranoia a consumului inainte de criza”, a spus
    Basescu.

    Intrebat daca ce se intampla acum in Irlanda poate afecta si
    Romania, Basescu a raspuns pozitiv. “Da, mai putin decat statele
    din zona euro, dar in mod categoric da, din punct de vedere al
    credibilitatii UE”, a apreciat Basescu. Dupa Grecia si Irlanda,
    considera el, “vor mai urma cel putin inca o tara sau doua. S-a
    intrat in criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Europa, asaltata de greve si miscari de protest

    Christian Noyer, membru al Consiliului guvernatorilor Bancii
    Centrale Europene, a avertizat deschis ca
    tarile europene trebuie sa-si reduca deficitul bugetar in masuri si
    cu ritmuri diferite, spre a evita sufocarea economiei. Grecia, de
    pilda, nu are de ales si trebuie sa reduca foarte rapid
    cheltuielile, sa taie salariile si sa creasca fiscalitatea, a spus
    Noyer; totusi, “daca am adopta cu totii in Europa in acelasi timp
    programe de austeritate foarte violente, aceasta va avea un efect
    profund negativ asupra cresterii economice si va declansa o
    recesiune”. Un contraexemplu este Franta, care isi poate permite sa
    esaloneze restrictiile pe mai multi ani, spre a-si reduce treptat
    deficitul.

    Camera de Comert a Marii Britanii
    a apreciat
    , la randul sau, ca guvernul Cameron procedeaza bine
    atunci cand are in vedere un plan ferm de scadere a cheltuielilor
    publice, insa orice alte masuri in afara celor avute in vedere pana
    acum ar trebui sa fie initiate numai cand redresarea economiei va
    deveni sigura, intrucat spectrul unei recaderi in recesiune inca
    exista. Institutia estimeaza o crestere a PIB de 1,3% pentru acest
    an.

    SPANIA

    Sindicatele au anuntat ca la 8
    iunie
    vor declansa greva generala, nemultumite de reducerea
    cheltuielilor sociale si de planurile de reforma a pietei muncii.
    Joi, guvernul Zapatero a reusit sa treaca prin parlament planul de
    a reduce cu 1,5% cheltuielile sociale, prin inghetarea majoritatii
    pensiilor in 2011, reducerea in medie cu 5% a salariilor pentru
    functionarii publici si renuntarea la ajutoarele de 2.500 de euro
    acordate de stat la nasterea copiilor.

    Impreuna cu reducerea masiva a programului de investitii, cu 6
    miliarde de euro, inca 1,2 miliarde de euro economisite pe seama
    administratiei locale, programul de masuri aprobat de guvern ar
    urma sa duca la economii de 15 miliarde de euro, respectiv la o
    reducere a deficitului fiscla de la 11,2% la 3% din PIB pana in
    2013.

    Aprobarea planului de reforma a pietei muncii este asteptata sa
    mai treneze cateva
    zile
    , intrucat patronatele si sindicatele nu se pot pune de
    acord asupra unei solutii de compromis. Patronatele vor sa poata
    angaja si concedia mai usor angajatii, sindicatele se tem ca o
    libertate si mai mare data patronilor de a concedia va amplifica
    somajul, dat fiind ca pana acum trimiterea in somaj a fost solutia
    preferata de cele mai multe companii, in locul reducerii
    salariilor.

    Agentia Fitch a redus vineri
    ratingul
    Spaniei, de la AAA (ratingul maxim) la AA+, pe motiv
    ca noile restrictii vor ingreuna redresarea economica pe termen
    mediu. Desi economia a crescut in primul trimestru cu un firav
    0,1%, somajul in tara ramane de 20%, iar TVA va creste din iulie de
    la 16% la 18%, lovind si mai mult in perspectivele de reluare a
    cresterii economice.

    PORTUGALIA

    Sute de mii de oameni
    au manifestat
    sambata in Portugalia contra planului de
    austeritate al guvernului, iar alte manifestatii sunt de asteptat
    pentru urmatoarea perioada, desi nici o greva n-a fost inca
    anuntata. “Suntem decisi sa recurgem la toate formele de rezistenta
    pe care le prevede Constitutia”, a declarat Manuel Carvalho da
    Silva, liderul Confederatiei Lucratorilor Portughezi, sindicat cu
    725.000 de membri.

    La 13 mai, guvernul a
    aprobat
    un program de majorari de taxe si reduceri de
    cheltuieli care ar trebui sa reduca deficitul bugetar de la 9,3% la
    7,3% din PIB anul acesta si la 2,8% in 2013. Marile proiecte de
    infrastructura vor fi oprite, TVA va creste de la 20% la 21%,
    companiile cu profit de peste 2 milioane de euro vor plati impozit
    de 27,5% (in loc de 25%), noile angajari in sectorul public vor fi
    limitate, iar contribuabilii vor suporta o marire a impozitului
    intre 1% si 1,5%. Salariile politicienilor, ale inaltilor
    functionari publici si ale altor angajati din sectorul public cu
    venituri mari vor fi reduse cu 5%.

    ITALIA

    Cel mai mare sindicat, CGIL, cu aproape 6 milioane de membri, a
    anuntat greva generala pentru sfarsitul lunii iunie, cel mai
    probabil la 25 iunie, a declarat liderul sindicatului,
    Guglielmo Epifani
    , cerand omologilor sai din Europa sa se
    ridice si ei impotriva bugetelor de austeritate din tarile lor.

    Greva va fi precedata de marsuri de protest in toata Italia
    incepand cu 12 iunie, iar pana la momentul grevei, CGIL spera sa
    obtina si solidaritatea celorlalte doua mari centrale sindicale,
    CISL (4,5 milioane de membri) si UIL (2,2 milioane), care pana acum
    nu si-au anuntat participarea la greva.


    Planul
    de restrictii bugetare al guvernului italian, aprobat la
    5 mai, prevede reducerea in doi ani a deficitului cu peste 24 de
    milioane de euro, prin inghetarea pe trei ani a salariilor pentru
    angajatii din sectorul public, scaderi ale salariilor cu 5-10%
    pentru functionarii cei mai bine platiti din administratia publica
    si pentru ministri, reducerea angajarilor in sectorul public si
    taierea cheltuielilor pentru autoritatile locale cu pana la 13
    miliarde de euro pana in 2012, cu impact asupra scolilor si a
    spitalelor administrate de ele. Rezultatul urmarit este diminuarea
    deficitului fiscal de la 5,3% la 2,7% din PIB pana in 2012 si a
    datoriei publice, care depaseste 115% din PIB.

    GRECIA

    Sindicatele grecesti au anuntat pentru luna iunie noi
    greve
    , prevazute sa fie organizate atunci cand parlamentul va
    dezbate proiectul de reforma a pensiilor, care va creste varsta de
    pensionare si va limita pensionarile anticipate.

    Atat uniunea sindicala din sectorul public, GSEE, cat si cea din
    sectorul privat, ADEDY, au fost solidare pana acum, de-a lungul
    celor patru greve organizate de la anuntarea masurilor de
    austeritate ale guvernului Papandreou, la inceputul lunii mai.

    Planul Atenei de a reduce cu peste 20 de miliarde de euro
    deficitul fiscal in acest an, pana la 8,1% din PIB, e vazut de
    economisti
    drept mult prea ambitios, avand in vedere proportiile recesiunii
    din Grecia, unde cele mai noi prognoze vorbesc de o scadere a PIB
    cu 4%. Incasarile la buget in primele patru luni au crescut cu 6%
    fata de anul trecut, mult sub tinta de 11%, piata constructiilor
    ramane inerta, dupa ce guvernul a majorat impozitele pe
    proprietate, iar dupa protestele violente de acum cateva saptamani,
    care au culminat cu moartea a trei oameni, turistii au anulat
    30.000 de rezervari pentru sezonul actual.

    Drept conditie pentru a primi pachetul de credite in valoare de
    110 miliarde de euro de la membrii zonei euro, Grecia a acceptat un
    program complex de masuri, care merg de la cresterea TVA de la 21%
    la 23% si cresterea accizelor la combustibili, alcool si tigari
    pana la inghetarea salariilor pe trei ani in sectorul public,
    reducerea imediata a salariilor cu 10%, taierea pensiilor pentru
    cei cu pensii de peste 2.500 de euro, a primelor, a compensatiilor
    de concediere si simplificarea procedurilor de concediere.

  • Rata somajului din Portugalia a urcat la 10,6%, maximul ultimilor 27 de ani

    La sfarsitul primului trimestru, numarul persoanelor fara loc de
    munca era de 592.000, cu 5,1% mai mare fata de ultimul trimestru al
    anului trecut. In primele trei luni, numarul persoanelor aflate de
    peste un an in cautarea unei slujbe a atins 305.100, fata de
    215.000 de persoane, in urma cu un an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Problemele fiscale ameninta banci din Portugalia, Spania, Italia, Irlanda si Marea Britanie

    “Fiecare dintre sistemele bancare ale acestor state se confrunta
    cu probleme de natura si intensitate diferite. Moody’s avertizeaza
    ca riscurile de contaminare ar putea diminua aceste diferente si
    aduce amenintari reale”, se arata intr-un comunicat al
    agentiei.

    In cazul Portugaliei si, intr-o mai mica masura, al Italiei,
    problemele suverane pot contamina sistemul bancar prin intermediul
    ingrijorarilor investitorilor referitoare la profilul de credit
    suveran. In aceste tari, sistemele bancare au fost afectate mai
    putin de caderea pietelor imobiliare si de expunerea la produse
    financiare structurate.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Cine urmeaza dupa Grecia?

    Kenneth Rogoff, actualmente profesor la Harvard, nu e singurul
    care gandeste asa. Multi economisti si investitori, mai ales
    americani, vorbesc de multe luni de o criza a datoriei publice in
    alte tari ale zonei euro decat Grecia, iar discutia s-a deplasat
    treptat, de la studiul politicilor fiscale in aceste tari la
    studiul comportamentului fata de ele al investitorilor.

    Luni, randamentul la
    obligatiunile grecesti pe doi ani a crescut cu 3%
    , cea mai mare
    crestere intr-o singura zi de la intrarea Greciei in zona euro,
    acum noua ani, la 13,52%: este cel mai mare randament din lume la
    ora actuala pentru o datorie suverana pe termen scurt, mai mare
    decat al unor tari ca Argentina (8,8%) sau Venezuela (11%), evitate
    constant de investitori. In acelasi timp, randamentul
    obligatiunilor portugheze pe doi ani a crescut cu 0,75%, la 3,98%,
    al celor irlandeze tot cu atat, la 2,99%, iar al celor spaniole a
    urcat cu 0,25%, la 1,87%.

    Daca socotim in diferenta fata de costul obligatiunilor germane
    pe zece ani, situat in jur de 3%, randamentul obligatiunilor
    grecesti cu aceeasi scadenta este acum mai mare cu 6,5%, al celor
    irlandeze cu 1,8%, al celor portugheze cu 2,2%, al celor spaniole
    si italiene cu 1%. Toate sunt niveluri record pentru ultimele luni
    sau chiar mai mult. Aceleasi recorduri le-a marcat si costul
    contractelor CDS (credit default swap – asigurari contra
    incapacitatii de plata) pe cinci ani, care a sarit spectaculos de
    vineri pana luni in cazul tarilor respective: pentru Grecia, de la
    615 la 703 puncte de baza (ceea ce inseamna ca datoria greceasca
    este acum cea mai costisitoare de asigurat din Europa – 703.000 de
    dolari pe an pentru asigurarea a 10 milioane de dolari datorie),
    pentru Portugalia de la 279 la 305 puncte de baza, pentru Spania de
    la 174 la 186 puncte de baza,
    conform monitorizarii CMA DataVision
    .

    Judecate prin prisma eventualului sprijin la care ar putea apela
    celelalte tari, dupa Grecia, cifrele de mai sus par deocamdata
    chiar linistitoare, daca ne raportam nu la cat reprezinta in PIB
    ponderea deficitului bugetar sau a datoriei publice, ci la valorile
    lor absolute si la dimensiunea economiilor. Economia Spaniei este
    de patru ori mai mare decat cea a Greciei,
    iar datoria tarii a ajuns la 560 de miliarde de euro, fata de 273
    de miliarde in cazul Greciei
    . Si problema nu e atat datoria,
    sau ponderea ei in PIB, cat faptul ca nu se intrevede o crestere
    economica de natura sa sustina aceste state in reducerea ei. “O
    redresare a economiei ar atenua problema datoriei, dar e foarte
    greu pentru Europa sa ajunga la o redresare durabila”, afirma
    Kenneth Rogoff , justificand de ce crede ca indatorarea tarilor din
    eurozona va creste in continuare, iar situatia va sili una sau mai
    multe tari sa urmeze exemplul Greciei si sa apeleze la FMI. O
    solutie de avarie insa, nu de rezolvare a problemei pe termen lung,
    fiindca taierile de cheltuieli recomandate de FMI nici nu pot
    asigura resurse de crestere, nici nu e clar cat de suportabile vor
    fi socialmente.

    Din acest punct de vedere, ceea ce se va intampla in Grecia in
    lunile urmatoare va fi un test decisiv, urmarit de investitorii
    care pariaza pe (sau mai exact contra) Greciei si a euro. Cine sunt
    ei?
    La sfarsitul anului trecut, The Wall Street Journal
    mentiona
    nume ca North Asset Management, fond speculativ cu sediul la
    Londra, care paria pe deprecierea obligatiunilor Spaniei si ale
    Italiei, sau Pivot Capital Management, din Monaco, ce miza pe
    faptul ca vor aparea probleme in Spania, Portugalia, Italia si
    Grecia. In februarie, presa greaca il acuza deschis pe John
    Paulson, cel mai important manager de fonduri speculative cercetat
    in investigatia privind frauda Goldman Sachs cu obligatiuni
    ipotecare, ca are o echipa de 20-30 de oameni care se ocupa
    exclusiv de pariurile impotriva Greciei si a monedei euro, mizand
    pe degradarea situatiei din Grecia si pe extinderea crizei
    datoriilor in alte tari din zona euro.