BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Organizaţia Narada a strâns 1,5 mil.lei pentru dotarea şcolilor din comunităţi vulnerabile, prin intermediul platformei HartaEdu. Nuclearelectrica a devenit partener al proiectului

    Organizaţia Narada a strâns 1,5 milioane de lei pentru dotarea şi modernizarea şcolilor din comunităţi vulnerabile, în cele trei luni de la lansarea HartaEdu, o platformă online prin care instituţiile de învâţământ pot introduce alerte privind nevoile imediate, iar mediul privat le poate sprijini.  

    Printre companiile care s-au implicat în proiect este şi Nuclearelectrica.

    Pe platforma HartaEdu au fost înscrise peste 550 de alerte, iar numărul copiilor care au nevoie de ajutor se ridică la peste 100.000. În trei luni au fost soluţionate peste 90 de alerte, cu cei peste 1.5 mil. lei strânşi, având un număr de aproximativ 10.000 de copii impactaţi de soluţionarea acestor alerte.

    „Ne bucurăm să fim partenerii Narada în acest program extrem de util pentru şcolile din România. Investiţia în educaţie este una dintre priorităţile noastre şi ne dorim să contribuim cât mai mult la creşterea şi dezvoltarea generaţiilor de mâine. Noi, la Nuclearelectrica, considerăm că oamenii sunt cea mai valoroasă resursă a noastră, iar performanţa trebuie încurajată şi sprijinită încă din primii ani de şcoală. Elevii de astăzi vor fi specialiştii de mâine şi este datoria noastră să avem grijă ca ei să beneficieze de cele mai bune condiţii de studiu şi de cât mai multe oportunităţi de creştere şi dezvoltare.”, a declarat Cosmin Ghita, Director General Nuclearelectrica.

    HartaEdu este gândită ca un plan B pentru şcolile din comunităţile vulnerabile, oferindu-le platforma prin care pot anunţa nevoile stringente şi dând ocazia mediului de business local şi naţional să intervină cu soluţii pentru rezolvare rapidă. Indiferent de urgenţa pe care o are o şcoală, fie ea de infrastructură, fie ea de tehnologie, echipament, serviciu ea poate fi înscrisă în platformă.

    Nuclearelectrica este singurul producător românesc de energie electrică din surse nucleare, o sursă curată de energie, fără emisii de CO2. Compania are peste 2.200 de angajaţi, care asigură aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României.

    Platforma a fost lansată de Narada cu sprijinul partenerilor strategici, Mastercard, BRD Groupe Société Générale, Nuclearelectrica .

  • Cum poate o platformă online să rezolve nevoile şcolilor din România

    La 3 luni de la lansarea proiectului HartaEdu, Narada anunţă printr-un comunicat de presă că a strâns 1,5 milioane de lei pentru dotarea şi modernizarea şcolilor înscrise în proiectul HartaEdu, o platformă online prin care instituţiile de învâţământ pot introduce alerte, iar mediul privat se poate mobiliza pentru a le sprijini. Pe platforma HartaEdu au fost înscrise până acum peste 550 de alerte, iar numărul copiilor care au nevoie de ajutor se ridică la peste 100.000. În trei luni au fost soluţionate peste 90 de alerte, cu cei peste 1.5 milioane de lei strânşi, având un număr de aproximativ 10.000 de copii impactaţi de soluţionarea acestora. Alertele au fost dintre cele mai diverse – de la dotarea cu rechizite, laptopuri şi imprimante, la tehnologia necesară unui proces de învăţământ la standarde actuale şi modernizarea infrastructurii şcolare (înlocuire geamuri, instalaţie electrică, reamenajări săli de clasă şi curţi, dotări laboratoare de limbi străine şi achiziţii mobilier de clasă şi bănci etc).

    În condiţiile în care educaţia din România primeşte cel mai mic buget al ultimilor 30 de ani, dar mai ales în condiţiile în care în multe comunităţi din ţară se învaţă în condiţii extrem de dificile, HartaEdu este un plan B pentru şcolile din comunităţile vulnerabile, oferindu-le o platformă prin care pot anunţa nevoile stringente şi dând ocazia mediului de business local şi naţional să intervină cu soluţii pentru rezolvare rapidă. Indiferent de urgenţa pe care o are o şcoală, fie ea de infrastructură, tehnologie, echipament, ea poate fi înscrisă în platformă, paşii fiind simpli şi intuitivi.

    Alături de alţi parteneri, Nuclearelectrica s-a alăturat la rândul său proiectului, în calitate de partener strategic. Sprijinul oferit de Nuclearelectrica urmează să crească capacitatea de intervenţie a organizaţiei Narada prin HartaEdu, creând astfel posibilitatea de a adresa mai multe alerte ale şcolilor. 

     

  • Care a fost cea mai bună investiţie a anului. Care este produsul care a bătut giganţii tech şi chiar şi Bitcoinul în 2021

    Cei care au investit în şampanie vintage în acest an au motive de a sărbători: cele mai râvnite sticle au performat peste toate activele importante de pe piaţa financiară, de la Big Tech la bitcoin, în 2021, scrie Reuters.

    Platformele online pe care se realizează tranzacţii cu băuturi vintage au înregistrat un nivel record de activitate în acest an. Pe platforma LiveTrade, şampania a reprezentat 15 din cele mai puternice 20 de creşteri de preţuri din 2021.

    Cea mai mare creştere a fost consemnată de şampania din 2002 a Salon le Mesnil, aceasta atingând 80% atât pe platforma LiveTrade, cât şi pe Liv-ex.

    Creşterea o depăşeşte pe cea a bitcoinului, de 75%, şi este de aproape cinci ori mai mare decât avansul de 18% realizat de indicatorul NYFANG Ă TM al acţiunilor Facebook, Amazon, Netflix, Google, Tesla şi Microsoft.

    Potrivit lui Matthew O’Connell, CEO al platformei LiveTrade, boom-ul tranzacţiilor cu vinuri fine din acest an a fost determinat de mai mulţi factori, “de la dobânzile reduse şi nivelurile ridicate de economii acumulate de cei bogaţi în numeroasele perioade de lockdown la nivel mondial, la un focus în creştere pus pe active tangibile în faţa intensificării presiunilor inflaţioniste”.

     

  • TikTok a fost dat în judecată de un moderator traumatizat de conţinutul explicit al videoclipurilor

    Cei 10.000 de moderatori de conţinut ai TikTok sunt expuşi la o dietă regulată de pornografie infantilă, violuri, decapitări şi mutilare a animalelor, potrivit unui proces intentat platformei de partajare video, scrie Bloomberg.

    Moderatorul de conţinut, Candie Frazier, spune în procesul intentat către TikTok că a fost în mod constant expusă viodeclipurilor care implică un conţinut fie pornografic, fie extrem de violent.

    „Din cauza volumului mare de conţinut, moderatorilor nu li se permite mai mult de 25 de scunde de videoclip şi sunt nevoiţi să vizioneze în exces conţinut pe care nu şi-l doresc”, au spus avocaţii ei în plângere.

    Frazier, care locuieşte în Las Vegas, a spus că suferă de tulburare de stres post traumatic ca urmare a tuturor videoclipurilor tulburătoare pe care a trebuit să le vizioneze.

    „Reclemanta are probleme cu somnul şi, când doarme, are coşmaruri îngrozitoare”, potrivit plângerii.

    Frazier, care încearcă să reprezinte alţi moderatori de conţinut TikTok, solicită despăgubiri pentru vătămările psihologice şi o decizie judecătorească prin care se solicită companiei să înfiinţeze un fond medical pentru moderatori.

  • Hackerii sau erorile i-au ”transformat” pe investitorii în crypto în trilionari pe hârtie: Toate cotaţiile pe platforma Coinmarketcap au explodat de milioane de ori. Bitcoin: 800 de miliarde de dolari, Elrond: $181 mld.

    UPDATE: Coinmarketcap a anunţat pe Twitter că inginerii sunt conştienţi de problemă şi lucrează să o remedieze. 

    Platforma Coinmarketcap, unul dintre principalele instrumente de cotaţie pentru valorile cryptomonedelor, arăta marţi seara valori crescute de milioane de ori pentru criptomonede.

    Astfel, un Bitcoin ajunsese să valoreze până la 800 de miliarde de dolari, în timp ce Ethereum aproximativ 700 de miliarde de dolari. 

    Nu se ştie încă dacă este o eroare a platformei sau un atac al hackerilor. Platforma coinmarketcap încă nu a comunicat detalii despre incident. 

    Datorită cotaţiilor greşite de pe coinmarketcap, eroarea s-a transmis şi la nivelul altor DEX-uri.  

    – continuă – 

  • Înapoi la crypto: Facebook va permite reclamele legate de criptomonede în cadrul platformei, după aproape trei ani de la prima interdicţie impusă de compania din spatele platformei

    Facebook a anunţat săptămâna aceasta că va renunţa la politica prin care interzice celor mai multe companii din crypto să plaseze reclame pe platformă, potrivit CNBC.

    Mutarea vine după ce compania rebotezată drept Meta a eşuat în lansarea propriei criptomonede care ar fi trebuit utilizată pentru a transferuri de bani între utilizatorii produselor companiei. Pentru context, David Marcus, şeful iniţiativelor crypto din cadrul companiei, a anunţat că va părăsi Meta la finalul anului.

    Anterior, compania americană a stabilit că orice companie din lumea crypto care vrea să plaseze reclame pe platformă trebuie să trimită o aplicaţie în care să includă licenţele pe care compania le-a obţinut, dacă respectiva companie se tranzacţionează pe bursă şi orice alte informaţii relevante legate de business.

    În acest sistem, Facebook permitea reclame doar pentru companiile care aveau anumite licenţe, dar acum numărul tipurilor de licenţe acceptate creşte de la 3 la 27. Concret, mai multe tipuri de proiecte din lumea crypto vor putea rula campanii de reclame.

    „Facem asta pentru că peisajul criptomonedelor a continuat să se maturizeze şi să se stabilizeze în ultimii ani, fiind acoperit de mai multe reglementări care stabilesc reguli clare pentru industria lor”, a transmis compania într-o declaraţie publică.

    Compania a interzis reclamele legate de criptomonede în ianuarie 2018, dar în mai 2019 a făcut un pas înapoi şi a permis câtorva tipuri de companii să ruleze campanii. Interdicţia a avut efect la nivelul startup-urilor din domeniile crypto şi blockchain, care nu au putut să îşi mai promoveze munca şi să ajungă la potenţiali clienţi prin intermediul Facebook şi Instagram.

    Henry Love, care a lucrat în trecut în divizia Facebook dedicată micilor afaceri, a explicat pentru CNBC că decizia companiei este o veste uriaşă pentru industria crypto şi va încuraja mai mulţi investitori de retail să intre în piaţă.

    „Cu mai multă deschidere şi transparenţă faţă de ce vor companiile crypto să facă vom vedea o adopţie mai mare ca niciodată pentru industria criptomonedelor şi pentru metavers”, a declarat Love, managing partner al Fundamental Labs, care a investit 500 de milioane de dolari în industria crypto din 2016 până în prezent.

  • Un salariu pe zi. Cât câştigă lunar un copywriter

    Raluca Dumitra, eJobs: „De regulă, angajatorii ţin cont de portofoliul unui candidat, de rezultatele campaniilor create. În funcţie de nivelul de senioritate, dar şi de portofoliul acestuia, un copywriter poate să câştige un salariu şi de două – trei ori mai mare decât media.“

    Un angajat pe poziţia de copywriter are un salariu care ajunge, în medie, la 3.000 de lei net pe lună,  arată datele extrase din platforma Salario, comparatorul de salarii al platformei de recrutare online eJobs.

    „Jobul de copywriter este o rampă bună de lansare pentru cei care doresc să-şi pună bazele unei cariere în marketing. De regulă, angajatorii ţin cont de portofoliul unui candidat, de rezultatele campaniilor create de către acesta. În funcţie de nivelul de senioritate, dar şi de portofoliul acestuia, un copywriter poate să câştige un salariu şi de două – trei ori mai mare decât media. Pe lângă creativitate, care este esenţială în acest rol, copywriterii trebuie să fie la curent cu tendinţele, dar şi să deţină bune abilităţi de time management pentru a se putea încadra în diverse deadlineuri“, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs România.

    Cel mai mare salariu mediu pentru un angajat care lucrează pe această poziţie este în Bucureşti, cu o medie de 3.500 de lei net lunar, iar cel mai mic salariu este în Râmnicu Vâlcea, cu o medie de 2.300 de lei lunar, arată datele Salario, unde circa 313.746 specialişti şi-au introdus salariile până la această dată.

    În acest moment,  pe platforma de recrutare eJobs România sunt disponibile 31.877 de locuri de muncă postate de angajatori, dintre care 94 sunt pentru poziţia de copywriter.

    Un copywriter creează şi editează conţinut pentru diverse canale, precum reţele sociale, e-mail, postări pe blog, prezentări corporative şi site-uri web, lucrează la la îmbunătăţirea gradului de cunoaştere a brandului companiei printr-un set de diverse activităţi de marketing şi utilizează practicile SEO pentru a optimiza articolele şi conţinutul site-urilor web pentru a creşte vizibilitatea companiei în mediul online.

     

  • Blockchainul, ciobanul şi mioriţa

    Proiectul „Strămoşi” a început în martie 2021 cu scopul de a realiza o fuziune între tradiţie, artă modernă şi tehnologia de bază din spatele criptomonedelor. A rezultat o colecţie de circa 10.000 de NFT-uri create pe blockchainul Elrond şi unul dintre cele mai inovatoare proiecte de promovare turistică a României.

     

    Sabin Stănescu, project manager al asociaţiei nonguvernamentale @Romania, aflată în spatele proiectului „Strămoşi”, a fost mereu un entuziast al turismului şi călătoriilor, pasiune ce l-a determinat să studieze management turistic în cadrul unei universităţi din Bucureşti. După terminarea facultăţii, a lucrat în imobiliare, motorsport, marketing, producţie media şi, înainte de a da glas iniţiativei @Romania, a lucrat timp de doi ani într-o firmă de implementare a tehnologiei blockchain în Budapesta, aflată la început de drum. Start-up-ul a fost achiziţionat şi integrat ulterior într-un proiect mai mare. Astfel, reîntors în ţară, Sabin Stănescu a ales să se concentreze pe modul în care tehnologia, după spusele lui, poate schimba în mai bine România şi percepţiile care se învârt în jurul ei.

    „Nu am ales Elrond pentru că este o echipă românească sau un start-up local de succes, ci deoarece credem cu tărie că tehnologia pe care o dezvoltă este una revoluţionară şi va schimba în bine modul în care relaţionăm şi tranzacţionăm. Însă am găsit în comunitatea Elrond mulţi oameni cu care împărtăşim aceleaşi valori şi de la care am primit sprijin la fiecare pas”, explică Sabin Stănescu.

     

     

    Foto: Sabin Stănescu, project manager @România

     

    @Romania a luat naştere în prima jumătate a lui 2019, după ce fondatorii au observat că unele dintre cele mai la îndemână mijloace de promovare turistică nu erau folosite şi gestionate corespunzător. Grupul a început cu un cont pe Instagram şi, odată cu creşterea puternică a platformei, a efectuat tranziţia către TikTok, urmând să strângă până acum o audienţă combinată de peste un milion de urmăritori pe social media.

    Cele 10.000 de NFT-uri (non-fungible tokens) din cadrul proiectului „Strămoşi” vor avea rolul de tokenuri de guvernare în limbajul de specialitate DAO (descentralized autonomous organization) @Romania, sunt generate algoritmic din peste 700 de trăsături diferite şi pot fi colecţionate sau tranzacţionate ca proprietăţi virtuale. Pentru a le achiziţiona, este nevoie de un portofel Elrond sau de Maiar, aplicaţia companiei Elrond Network. „Planul de la început a fost să facem ce putem cu resursele disponibile şi să pregătim o platformă proprie (…) De aici încolo ne dorim să dezvoltăm o platformă descentralizată de turism şi promovare turistică pe blockchainul Elrond, să dezvoltăm 10 noi obiective turistice în ţară şi să creştem durabil numărul de turişti străini anuali”, afirmă Sabin Stănescu, adăugând că proiectul va continua în paralel munca de promovare pe reţelele de socializare. În consecinţă, @Romania plănuieşte să extindă numărul de platforme şi nivelul de acoperire, cât şi să ofere burse şi granturi creatorilor de conţinut.

    Pentru mai mult context, NFT-urile constituie implementarea unui certificat blockchain impermutabil care, odată ataşat unei opere de artă sau oricărui alt fel de obiect digital, este capabil să îi ateste originea şi autenticitatea. De asemenea, blockchainul stochează orice istoric de tranzacţionare onchain şi atestă evoluţia valorii în timp. „Dacă Picasso sau Michelangelo ar fi avut posibilitatea să folosească această tehnologie, am fi putut avea o atestare exactă a întregii lor opere, am şti exact ce a fost pierdut, ce a fost distrus şi nu am avea surpriza de a descoperi opere pierdute sau necunoscute la un moment ulterior.

    „Sabin Stănescu argumentează că relevanţa artei este dată de relaţia dintre artist şi privitor, iar – în acest sens – NFT-urile rezolvă şi democratizează modul în care putem crea şi tranzacţiona artă. Totodată, putem observa deja primele etape ale fazei de tranziţie de la ceea ce percepem momentan ca internet la aşa-numitul metaverse, fenomen susţinut şi de decizia Facebook de a-şi schimba numele în „Meta”. Dacă în ultimii 20 de ani internetul a reuşit să depăşească graniţe şi să formeze comunităţi de oameni interesaţi de o multitudine de subiecte, lucrurile se pot schimba radical în prezent şi vor progresa mult mai rapid ca înainte.

    „Expoziţiile vor exista online în spaţii şi comunităţi virtuale unde oricine este liber să participe, din orice colţ al planetei, la orice moment, atât timp cât dispune de un telefon mobil şi conexiune la internet. Probabil o să vedem multiple implementări de realitate augmentată, expoziţii de artă digitală in spaţii reale şi artă tranzacţionată prin NFT-uri”, continuă Sabin Stănescu. În ceea ce priveşte problemele turismului românesc, mai ales într-o perioadă marcată de declinuri uriaşe, provocate de criza sanitară, managerul de proiect consideră că ne putem plânge cu privire la faptul că nu se schimbă nimic sau putem încerca la fel de bine să facem ceva pe cont propriu, refuzând să creăm o lungă listă prin care să criticăm fiecare nereuşită privind promovarea României. Aici, rolul segmentului DeFi (descentralized finance), prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare, ar aduce viteză de reacţie şi costuri reduse de implementare şi tranzacţionare de care au nevoie unele businessuri care caută să se reinventeze.

    „Alegem totuşi să facem un fel de «hard-wire», un sistem care nu vine să îl înlocuiască sau să îl îmbunătăţească pe cel tradiţional, ci unul care creează un ecosistem independent de turism şi promovare turistică în care oricine să poată participa.” Mai mult, perspectivele artiştilor digitali de pretutindeni devin tot mai bune în vreme ce reuşesc să se adapteze la noul statu-quo şi să creeze în jurul lor un brand şi o comunitate, iar varietatea metodelor de monetizare pare că se poate îmbina uşor cu industria turismului. „Cred că urmează o perioadă dură pentru criticii de artă, pentru zona de galerii si muzee de artă modernă şi contemporană. Arta se va îndrepta în direcţia în care dictează majoritatea şi se va ramifica în acelaşi timp în direcţia indicată de fiecare procent din minoritate. Nu este un proces pe care să îl poată prezice sau controla cineva. Criticul de artă nu mai există, a fost înlocuit de influencerul de NFT-uri şi cât de curând este posibil ca şi el să nu mai fie relevant”, a declarat Sabin Stănescu pentru BM.

  • A lucrat în Marea Britanie şi Dubai, dar a lăsat o carieră promiţătoare în avocatură, într-o corporaţie, pentru că vrut să îşi deschidă un business despre România. Care este povestea lui

    A lucrat în Marea Britanie şi Dubai, dar a lăsat o carieră promiţătoare în avocatură, într-o corporaţie, pentru că vrut să îşi deschidă un business în turism. Marius Iliescu a înfiinţat Romanian Friend, o platformă de rezervare a cazărilor, cât şi a tururilor ghidate adresată turiştilor străini care vor să îşi petreacă câteva zile în România. Pe lângă această componentă, Romanian Friend reuşeşte să promoveze România mai bine decât au reuşit să o facă autorităţile.

     

    Eram întrebat de tineri străini ce se poate vizita în România, mereu le arătam poze din ţară facute pe telefon şi le spuneam lucruri care mie mi se păreau obişnuite despre ţara noastră, dar pentru ei erau imagini surprinzătoare. Ştiam că România are mult potenţial turistic neexploatat, dar nu-mi dădeam seama exact ce înseamnă asta. Până într-o seară, în Dubai, când m-am întors de la un eveniment de networking  unde povestea asta s-a repetat într-un grup mai mare de oameni şi am zis să văd ce găseşte un turist străin ca mine care ar vrea să viziteze România. Am căutat pe Google combinaţiile de cuvinte pe care le-am folosit când am vizitat ţări precum Thailanda, Oman, Liban, dar de această dată pentru România. Când am văzut ce rezultate şi informaţii găsesc am înţeles mai bine problema, dar şi potenţialul”, spune Marius Iliescu, fondatorul Romanian Friend. Seara pe care o povesteşte antreprenorul s-a întâmplat în toamna anului 2016, iar câteva luni mai târziu, mai exact în aprilie 2017, platforma sub numele de Romanian Friend putea fi accesată de către turiştii străini. Deşi a fost o decizie dificilă, o recunoaşte şi Marius Iliescu, de a lăsa o carieră stabilă, unde câştiga mulţi bani, cu toate acestea nu a fost suficient, iar patru ani mai târziu, antreprenorul nu regretă drumul pe care a apucat. Cu toate că la începutul businessului, lucrurile au fost mai dificile, mai ales că se afla pe un teren total necunoscut, dar era însă mânat doar de dorinţa de a încerca altceva. „Nu pot să zic că mi-am dorit mereu să fiu antreprenor, din contră, ideea asta a încolţit în şase luni, în 2016. Nici nu credeam că antreprenoriatul va fi soluţ

    ia salvatoare, ştiam ca va fi foarte greu. Din exterior părea că am o carieră şi o viaţă de succes, dar în realitate eram singur, departe de familie, prieteni şi locurile dragi, lucram ore multe pentru bani care pe hârtie erau mulţi, dar care nu puteau să ascundă nefericirea şi lipsa de libertate.” Romanian Friend a început în primul rând din dorul lui faţă de casă şi de ţară, dar şi ca o nevoie pe care Marius Iliescu a identificat-o în piaţa de turism şi a reuşit să contruiască o reţea atent selecţionată de ghizi de turism, care să fie partenerii de călătorie ai străinilor care vin să viziteze România.

    Platforma aduce la un loc şi agenţii de turism, mici antreprenori şi parteneri locali cu sediul în principalele oraşe şi zone turistice care reuşesc să le ofere străinilor o vacanţă contruită pe nevoile şi dorinţele lor. Fiecare partener este atent selectat, astfel încât experienţa să fie una aparte, de la drumeţii montane pe trasee mai puţin cunoscute, până la o noapte de cazare la o stănâ din munţi. Ideea platformei nu a fost de a crea  doar un simplu site unde turiştii află care sunt cele mai importante obiective turistice, precum Castelul Bran, Castelul Peleş, Transfăgărăşan. „România are extrem de mult potenţial. Dacă un turist străin vine în România şi stă la un hotel cu nume internaţional, bea o cafea la Starbucks şi rezervă un day trip printr-o platformă străină, nu lasă niciun ban în economia locală. Străinii trebuie mai mult atraşi către experienţele locale, iar banii să ajute la dezvoltarea comunităţilor”, spune Marius Iliescu. Romanian Friend este mai mult despre a le arăta străinilor că România nu reprezintă doar Dracula sau Transfăgăraşan despre care Top Gear a spus că „este cel mai bun drum din lume”.

    Platforma www.romanianfriend.com

    are în prezent listate peste 100 de tururi şi experienţe pe care turiştii străini le pot rezerva instant, iar acestea sunt foarte variate, de la tururi de oraş, excursii de o zi în afară oraşelor principale turistice pentru a vizita obiective din apropriere, până la drumeţii montane, tururi cu bicicleta, degustări de mâncare sau vin şi excursii culturale. Romanian Friend adună în fiecare lună circa 15.000 de vizitatori pe site, însă procentul celor care efectiv îşi şi rezervă un tur sau o cazare este între 15% şi 30%.

    România este şi despre tradiţii şi obiceiuri încă păstrate, despre case vechi de peste 100 de ani, despre oameni care nu se dezic de la stilul de viaţă practicat încă din cele mai vechi timpuri, dar şi despre bogăţia naturală a ţării. Obiectivul platformei a fost încă de la început de a le oferi străinilor o altfel de experienţă pe care ar putea să o aibă în România. „Noi am vrut ca toate tururile noastre, iar unele din ele sunt axate exclusiv pe asta, să includă bunuri, servicii sau vizite locale. Vrem să implicăm micile afaceri, meşteşugari, ateliere, producători sau artişti din oraşe, dar mai ales din zonele rurale precum Transilvania Săsească, Maramureş, Ţara Moţilor, astfel încât turistul străin să poată cunoaşte România adevărată, să aibă o experienţă unică şi în acelaşi timp să îi ajute pe aceşti oameni, dar şi economia locală sau iniţiativele de conservare, protecţie şi promovare a culturii româneşti sau a naturii. De exemplu, colaborăm cu Fundaţia de Conservare Carpathia încă de la începutul nostru, în 2017, despre care ştim ca are o misiune admirabilă şi unică în România, iar veniturile din turism le susţin direct activitatea”, explică el.

    Platforma are în prezent listate peste 100 de tururi şi experienţe pe care turiştii străini le pot rezerva instant, iar acestea sunt foarte variate, de la tururi de oraş, excursii de o zi în afara oraşelor principale turistice pentru a vizita obiective din apropriere, până la drumeţii montane, tururi cu bicicleta, degustări de mâncare sau vin şi excursii culturale. Antreprenorul spune că o componentă foarte importantă către care îşi îndreaptă o mare parte din bani este marketingul, astfel încât platforma să se facă cunoscută în rândul a cât mai multor turişti străini. Romanian Friend adună în fiecare lună circa 15.000 de vizitatori pe site, însă procentul celor care efectiv îşi şi rezervă un tur sau o cazare este între 15% şi 30%. În perioada iunie – septembrie a acestui an, platforma a reuşit să aducă în România circa 18.500 de turişti străini, cu 38% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    . Ceea ce s-a schimbat cel mai mult faţă de anul de dinainte de pandemie este faptul că, în 2021, cele mai aglomerate luni au fost cele de vară, existând atât de multe cereri, încât Marius Iliescu a fost pus în situaţia de a refuza o parte dintre turişti pe motiv că nu avea la momentul respectiv ghizi disponibili. În anii trecuţi, oamenii veneau în vacanţă în România pe tot parcusul anului, nu doar vara. Cei mai mulţi turişti care apelează la Romanian Friend vin din ţările europene, din Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. Marius Iliescu spune că de când îi ajută pe străini să îşi facă vacanţele în România, nu a existat nicio persoană care să rămână dezamăgită de ceea ce a văzut, ba mai mult, mulţi dintre aceştia au regăsit o Românie altfel de cum îşi imaginau şi cu siguranţă se vor întoarce.

    „Mulţi nu se aşteaptă la multe de la ţara despre care ştiu doar de Dracula sau că Bucureştiul nu trebuie vizitat. Aceasta este o altă impresie a turiştilor străini, că în Bucureşti nu e nimic de făcut şi vor să ajungă cât mai repede în oraş, pentru că toate poveştile despre înşelăciunile de la aeroport şi gară îi sperie. Mulţi turişti sunt dezamăgiţi de Centrul Vechi pentru că este foarte comercial, deşi ei şe aşteaptă să poată vizita un obiectiv turistic. Lumea nu ştie ce să facă în Bucureşti, în afară de să meargă la Palatul Parlamentului, unde li se spune de câte un covor sau un candelabru, dar nimic despre istoria comunismului. Pe ei asta îi interesează, poveştile şi noi reuşim să le oferim ceva ce îşi doresc”.

    Toţi turiştii străini care au sosit în Bucureşti cu un oarecare scepticism privind acest oraş şi-au schimbat destul de repede părerea, descoperind totuşi că Bucureştiul are o istorie bogată şi o poveste de spus. Pandemia a avut un impact semnificativ asupra platformei, care s-a confruntat cu o cerere foarte mică în 2020, iar în 2021, lunile din extrasezon au fost foarte slabe, pe când cele de vară, cererea a fost mult prea mare pentru a putea fi onorată. „2021 mi-a confirmat că interesul turiştilor străini pentru România există în continuare, în pofida pandemiei, mai ales a turiştilor din ţări europene, care au căutat destinaţii noi într-un context în care călătoriile internaţionale erau incerte. Pe lângă evoluţia greu de anticipat a pandemiei, situaţia nefericită din ţara noastră, mai exact rata mică de vaccinare, cu siguranţă va descuraja turiştii străini. Am avut anulări pentru septembrie – octombrie din acest motiv. Prin urmare, următorii doi ani îmi propun să concentrez promovarea pe excursiile în natură care am văzut că au fost la mare căutate în acest sezon şi care prezintă un risc mai mic din punct de vedere al sănătăţii”, mai spune el.

    Marius Iliescu, fondatorul Romanian Friend: „România are extrem de mult potenţial. Dacă un turist străin vine în România şi stă la un hotel cu nume internaţional, bea o cafea la Starbucks şi rezervă un day trip printr-o platformă străină, nu lasă niciun ban în economia locală. Străinii trebuie mai mult atraşi către experienţele locale, iar banii să ajute la dezvoltarea comunităţilor.”

     

  • Avalanche depăşeşte Shiba Inu şi Dogecoin şi devine a zecea cea mai valoroasă criptomonedă din lume, cu o tehnologie care ar putea contesta dominanţa exercitată de Ethereum

    Criptomoneda Avalanche (tranzacţionată sub simbolul $AVAX) a ajuns pentru scurt timp la un nou maxim istoric de 114,96 dolari per token şi a devenit una dintre cele mai valoroase monede digitale din lume, cu o valoare de piaţă de 31,5 miliarde de dolari. Activul şi-a dublat valoarea în ultima lună şi a crescut cu peste 3.000% în ultimele 12 luni, scrie Fortune.

    Luni, la 18:00, preţul AVAX era de 135,7 dolari, iar capitalizarea ajungea la 30,2 miliarde de dolari, a zecea la nivel global, peste Dogecoin (29,5 miliarde de dolari) şi Shiba Inu (24,7 miliarde).

    Un nou acord încheiat între Avalanche şi firma de consultanţă şi audit Deloitte a stimulat, cel mai probabil, interesul în monedă şi tehnologia din spatele ei.

    Săptămâna trecută, Deloitte a anunţat că va lucra împreună cu Ava Labs, firma care a dezvoltat şi lansat Avalanche în septembrie 2020, pentru a folosi blockchain-ul Avalanche şi a lucra astfel cu Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă din SUA (FEMA).

    Deloitte şi Avalanche au declarat că vor implementa o nouă platformă de tip Close as You Go (CAYG) care va simplifica procesele FEMA de agregare şi validare a dezastrelor federale.

    „CAYG dispune de o interfaţă user-friendly facilitată de o serie inovatoare de blockchain-uri, ajutând agenţiile locale şi federale să se concentreze asupra recuperării, în locul amplelor procese de revendicare (claims processes – n.r.)”, spune John Wu, preşedinte al Ava Labs.

    Moneda este susţinută de propriul său blockchain care promite viteze accelerate, comisioane mai mici şi mai puţine deşeuri generate de echipamentele electronice prin comparaţie cu Ethereum, aflat în competiţie directă cu AVAX. În septembrie, Avalanche a atras finanţări de peste 230 de milioane de dolari din partea unor investitori precum firma americană de venture capital Polychain şi hedge fund-ul Three Arrows Capital din Singapore, lansându-şi un fond propriu numit Blizzard care va întreţine proiectele din cadrul platformei Avalanche.

    Avalanche se descrie drept „cea mai rapidă platformă de contracte smart din industria blockchain”. Contractele smart le permit cumpărătorilor şi vânzătorilor să introducă automat termenii unui acord în contracte care se execută singure. Ethereum a fost prima platformă majoră de acest fel din industria crypto.

    Ether este în prezent a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, cu o capitalizare de 500 de miliarde de dolari. Însă creşterile înregistrate recent de AVAX au determinat unii investitori să pună la îndoială dominanţa exercitată în acest sens de Ethereum.

    Zhu Su, CEO al Three Arrows Capital, a scris recent pe Twitter că a „abandonat” Ethereum după câţiva ani în care a susţinut token-ul. Zhu, care a investit în AVAX, spune că utilizatorii Ethereum s-au plâns cu privire la costurile tranzacţiilor şi s-ar putea îndrepta către monede precum Solana şi Avalanche dacă platforma nu se va adapta suficient de rapid. Avalanche susţine că blockchain-ul său poate procesa 4.500 de tranzacţii pe secundă, faţă de 15 tranzacţii pe secundă pe Ethereum.

    Între timp, unii utilizatori fac referire la următoarele actualizări ale Ethereum. Tehnologia Ethereum 2.0 va fi disponibilă în totalitate anul viitor şi va îmbunătăţi experienţa utilizatorilor şi va îngreuna tot mai mult munca rivalilor.