Exportatorii germani au pierdut teren semnificativ pe pieţele globale începând din 2021, în principal din cauza unei deteriorări pe scară largă a competitivităţii ţării, a declarat Bundesbank luni, informează Reuters.
Potrivit raportului lunar al Bundesbank, mai mult de trei sferturi din pierderile de cotă de piaţă ale Germaniei în materie de export, între 2021 şi 2023, au rezultat din înrăutăţirea condiţiilor de ofertă, care au făcut ca exportatorii locali să fie mai puţin competitivi la nivel internaţional.
Raportul a constatat că declinul a fost extins în toate sectoarele şi relativ sever în comparaţie cu standardele internaţionale, semnalând provocări structurale adânc înrădăcinate pentru cea mai mare economie a Europei.
Industrii precum ingineria mecanică, echipamentele electrice şi sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi industria chimică, s-au numărat printre cele mai afectate, potrivit raportului.
Studiul a indicat, de asemenea, impactul creşterii preţurilor la energie şi al perturbărilor persistente ale lanţurilor de aprovizionare, care au afectat puternic exportatorii germani în perioada 2021–2023 analizată în raport.g
Raportul a cerut reforme urgente pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri din Germania, inclusiv măsuri pentru stimularea participării la muncă, reducerea barierelor pentru migranţii calificaţi, tăierea birocraţiei şi creşterea stimulentelor fiscale pentru investiţiile private.
♦ Anuarul Cei mai mari jucători din economie este unul dintre cele mai mature proiecte editoriale gândite de ZF şi prima iniţiativă de „organizare“ a economiei locale în pieţe cheie şi jucători esenţiali ♦ După 20 de ani de apariţie neîntreruptă, ZF îi caută pe acei lideri care timp de două decenii au rămas an de an pe primul loc în pieţele lor.
Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România şi una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri, a încheiat anul 2024 cu venituri de aproape 7,7 miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de 2023. Rata de profit a fost de 4%, faţă de 2,3% anul anterior. Compania fondată de Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri de pe plan local, domină piaţa de două decenii, perioadă în care şi-a multiplicat veniturile de 8 ori şi profitul de 17 ori, conform datelor publice analizate de ZF.
Cu afaceri de aproximativ 1 miliard de lei (275 mil. euro) în 2005, Altex era cel mai mare jucător de pe piaţa în care activa şi deţinea, potrivit estimărilor sale, o cotă de piaţă de 30%, se arată în prima ediţie a catalogului Cei mai mari jucători din economie, apărută în 2006. La acel moment, Altex concura cu Domo, Flanco şi Cosmo.
Flanco este în continuare un concurent important pentru Altex.
Piaţa de electronice şi electrocasnice traversa în 2005 o perioadă foarte dinamică, ritm care acum este mai lent, dar se menţine creşterea. La sfârşitul anului 2005 piaţa de electronice şi electrocasnice a ajuns la aproximativ 850 de milioane de euro. Acum, într-un an, românii cheltuie, circa 5 miliarde de euro pe electro-IT, conform celor mai recente date ZF. Aşadar, piaţa a crescut de aproape 6 ori în 20 de ani.
În 2005, piaţa era împărţită de retaileri specializaţi precum Altex, Domo sau Flanco şi retaileri internaţionali generalişti precum Carrefour sau Cora. Altex a fost primul retailer care a trecut la suprafeţe mari de magazine cu brandul Media Galaxy, iar astfel a înregistrat o creştere de aproape 90% faţâ de 2004.
În prezent, Media Galaxy a ajuns la o reţea de 19 magazine de electro-IT deschise în marile oraşe ale ţării. Unităţile Media Galaxy au suprafeţe mai mari, de peste 2.500 mp, ce le permit să aibă la raft o gamă variată de produse electronice şi electrocasnice. Pe lângă reţeaua de magazine offline, sub brandul Media Galaxy există şi o unitate online. De altfel, grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice.
Dan Ostahie a anunţat în 2024 un plan de investiţii de 200 de milioane de euro pentru extindere în următorii trei-cinci ani. Antreprenorul menţiona că planurile de investiţii au în vedere dezvoltarea zonei de real estate, din grupul Altex făcând parte compania Cometex, care administrează mai multe parcuri de retail în diferite oraşe. În decembrie 2024, el afirma că pentru dezvoltarea businessului, cât şi pentru a face achiziţii în piaţă, ia în calcul chiar şi un plasament privat pe piaţa de capital, dar şi atragerea unui investitor în Altex.
Tot anul trecut, antreprenorul a intrat în domeniul bancar, după ce Banca Naţională a României a aprobat achiziţionarea, în mod direct, de către Dan Ostahie (90,10%), proprietarul Altex, şi societatea Real Estate Srl (9,89%) a participaţiei de 100% din capitalul social şi din drepturile de vot ale Porsche Bank România SA.
Acţiunile Nvidia (simbol bursier NVDA) înregistrau un avans de 2% la debutul sesiunii de tranzacţionare de miercuri, compania depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalizarea, pe fondul cererii tot mai mari pentru cipurile care alimentează inteligenţa artificială generativă.
Nvidia devine astfel prima companie din lume care atinge o valoare de piaţă de 4.000 de miliarde de dolari, depăşind Microsoft şi Apple, care au ajuns anterior la 3.000 de miliarde. Microsoft este unul dintre cei mai importanţi clienţi ai săi.
Fondată în 1993, compania din California a trecut de 2.000 de miliarde de dolari în februarie 2024 şi a atins pragul de 3.000 de miliarde în iunie, înainte de a stabili acest nou record, potrivit CNBC.
O acţiune NVDA ajungea la 164,2 dolari la ora publicării ştirii, în creştere cu 25% în ultimul an şi aproape 1.500% în ultimii cinci ani. Grupul valorează acum mai mult decât Alphabet (Google) şi Meta Platforms (Facebook) la un loc.
Rolul jucat de Nvidia în ascensiunea AI l-a adus pe CEO-ul Jensen Huang în atenţia preşedintelui Donald Trump, sporindu-i profilul public dincolo de sfera tehnologiei.
Huang a fost unul dintre directorii executivi de top care l-au însoţit pe Trump într-o vizită oficială în Arabia Saudită, în luna mai. Nvidia este, de altfel, partener în Project Stargate – o iniţiativă de 500 de miliarde de dolari anunţată de liderul de la Casa Albă la începutul anului, menită să extindă infrastructura dedicată inteligenţei artificiale şi să consolideze poziţia Statelor Unite în domeniul tehnologic.
Totuşi, ascensiunea Nvidia nu a fost lipsită de obstacole. În ianuarie, startup-ul chinez DeepSeek a atras atenţia pieţelor cu un model AI performant, dar semnificativ mai accesibil, alimentând dezbaterile legate de necesitatea unor investiţii masive în hardware specializat. Anunţul a pus presiune pe acţiunile Nvidia, care au înregistrat o corecţie abruptă la începutul anului.
În prezent, cotaţia este pe plus cu 18% în 2025.
România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale moderne închiriabile din CEE-6 (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România), o pondere similară cu cea din urmă cu cinci ani, într-un context în care toate pieţele din regiune au cunoscut o expansiune rapidă, potrivit unui studiu regional realizat de Colliers.
Cu un stoc total de 7,5 milioane de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice moderne la final de 2024, şi peste 370.000 de metri pătraţi în construcţie, România este a treia piaţă ca mărime din regiunea ECE-14, după Polonia şi Cehia, şi înregistrează un ritm susţinut de creştere, alimentat de investiţii în producţie şi infrastructură. În acelaşi timp, piaţa locală se numără printre liderii regionali în dezvoltarea de spaţii sustenabile, cu tot mai multe proiecte certificate green.
„Pe lângă poziţia geografică avantajoasă şi costurile competitive, România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene. Cererea ridicată pentru soluţii build-to-suit şi pentru parcuri industriale moderne, bine conectate la infrastructură şi cu acces la forţă de muncă, alimentează expansiunea continuă a pieţei. Vedem o diversificare clară a cererii, de la retaileri şi companii de e-commerce, până la producători din industrii strategice precum automotive, electronice sau farma, iar interesul pentru oraşele regionale este în creştere”, explică Victor Cosconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.
În timp ce Bucureştiul concentrează în continuare aproape jumătate din stocul naţional de spaţii industriale şi logistice închiriabile, cererea se extinde rapid către oraşele regionale, susţinută de extinderea reţelei de autostrăzi, apropierea de graniţele vestice şi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări noi. În 2024, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a depăşit 600.000 de metri pătraţi, în principal datorită cererii venite din partea companiilor din producţie, retail şi e-commerce (cifra include doar tranzacţiile publice, însă există un număr semnificativ de închirieri directe, care nu sunt raportate public).
Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti şi Oradea atrag tot mai multe investiţii, în special în facilităţi build-to-suit şi unităţi de producţie uşoară, în timp ce unele dintre cele mai mari contracte, de peste 40.000 de metri pătraţi, au vizat proiecte din Bucureşti, Timişoara şi Cluj.
Dezvoltarea accelerată a comerţului online continuă să susţină cererea pentru centre de distribuţie moderne, România fiind una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere a e-commerce-ului din regiune. Gradul mediu de ocupare se menţine stabil, în jur de 5%, iar chiriile pentru spaţiile industriale premium variază între 4,5 şi 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel competitiv în raport cu pieţele mature din Europa Centrală.
Randamentele investiţionale pentru proiectele de top sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste media regională.
România este a treia cea mai menţionată piaţă din regiune în planurile investitorilor care caută alternative la Asia, după Polonia şi Ungaria. Aproape 50% dintre noile cereri de spaţii industriale din România în 2024 au fost legate de activităţi de producţie, subliniază consultanţii Colliers, o schimbare importantă faţă de anii anteriori (preponderent perioada dinaintea pandemiei), când logistica domina cererea.
”Cu un stoc de 7,5 milioane de metri pătraţi la o populaţie de aproape 19 milioane de locuitori, media este sub 0,4 metri pătraţi per locuitor. Prin comparaţie, Polonia depăşeşte 0,9 metri pătraţi/locuitor, iar Cehia depăşeşte de 1 metru pătrat/locuitor. Acest decalaj evidenţiază un potenţial semnificativ de creştere, mai ales în oraşele regionale, unde cererea se diversifică constant”, spune Victor Cosconel, adăugând că România ar avea nevoie să adauge 1 milion de metri pătraţi anual în următorii ani, pentru a susţine tranziţia către o economie industrială modernă, conectată la lanţurile europene de producţie.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că emisiunea de obligaţiuni emisă miercuri de statul român pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor arată că pachetul fiscal este bine calibrat.
”Am stabilit lansarea acestei emisiuni după două momente-cheie: Adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. euro echivalent atras de pe pieţele internaţionale”, spune Nazare.
Ministerul de Finanţe a emis miercuri două tranşe în dolari americani de 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani, plus o tranşă în euro, de 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente.
”Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat”, a mai spus ministrul.
În luna martie, Ministerul de Finanţe a emis o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani. Ieri, pentru aceeaşi maturitate, a reuşit să emită de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%.
”Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe”.
Alexandru Nazare a adăugat că reducerea costurilor de finanţare înseamnă mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie.
Premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului de Finanţe să iniţieze procedura de demitere a directorului EximBank, Traian Halalai, în urma dezvăluirilor potrivit cărora banca de stat plăteşte o chirie de trei ori peste preţul pieţei pentru o clădire închiriată prin intermediul unei firme private de la RA-APPS
„Am solicitat Ministerului de Finanţe să declanşeze procedura de înlocuire a directorului băncii, iar în zilele următoare – cel mai probabil mâine sau poimâine – va fi trimisă şi sesizarea către Parchet. Sper ca autorităţile să constate că este inacceptabil să avem, pentru aceeaşi clădire, două expertize realizate de companii de stat care indică valori complet diferite: una estimează chiria de piaţă la 60.000 de euro, iar cealaltă la 180.000 de euro. Este evident că cineva a greşit, iar această inconsecvenţă trebuie clarificată”, a spus Ilie Bolojan, într-o emisiune TV.
În 2013, Ziarul Financiar a scris că EximBank a închiriat 3.800 mp din Palatul Kiseleff, fostul sediu al ING.
EximBank, bancă deţinută de statul român, a decis să îşi mute sediul central din zona Naţiunile Unite într-un spaţiu de 3.800 de metri pătraţi al Palatului Kiseleff, o clădire cu o istorie de peste 100 de ani care în ultimele două decenii a fost cunoscută ca sediu central al băncii olandeze ING, scria atunci ZF.
Donald Trump revine în forţă pe scena economică globală, reluându-şi ameninţările privind impunerea unor taxe vamale „reciproce” dure asupra celor mai importanţi parteneri comerciali ai Statelor Unite. Deşi a acordat un răgaz de trei săptămâni pentru renegocierea acordurilor comerciale, preşedintele american a transmis luni o serie de mesaje ferme către Japonia şi Coreea de Sud: dacă nu se ajunge la un nou acord până la 1 august, vor fi impuse tarife de 25% pe produsele lor, scrie Financial Times.
Într-o mişcare şi mai agresivă, Trump a anunţat tarife de 30% pentru Africa de Sud, adăugând alte 11 ţări pe lista celor vizate de noile măsuri, printre care se numără şi Indonezia, Malaezia şi Thailanda.
Noile taxe sunt comparabile cu cele anunţate de Trump pe 2 aprilie, în aşa-numita „zi a eliberării”, care a generat haos pe pieţele financiare internaţionale. Iniţial, aceste tarife au fost suspendate până la 9 iulie, oferind o perioadă de stabilitate pe pieţe. Cu toate acestea, în această perioadă, administraţia Trump a reuşit să încheie doar trei acorduri comerciale — cu Marea Britanie, China şi Vietnam.
În declaraţiile făcute luni seară, Trump a sugerat că scrisorile transmise partenerilor comerciali reprezintă „mai mult sau mai puţin o ofertă finală”, dar a lăsat loc pentru negocieri:
„Aş spune că este o ofertă finală. Dar dacă celelalte părţi vin cu o propunere diferită care îmi place, vom reevalua siutaţia.”
Trump a mai menţionat că SUA este aproape de a finaliza un acord comercial şi cu India.
Casa Albă a publicat luni un ordin executiv prin care confirmă că noile tarife vor intra în vigoare imediat după miezul nopţii de 1 august. Decizia, se arată în ordin, se bazează pe „informaţii suplimentare şi recomandări ale mai multor oficiali de rang înalt”, inclusiv pe stadiul discuţiilor cu partenerii comerciali.
În pofida acestei escaladări, pieţele bursiere au reacţionat cu calm: indicele Topix al Japoniei a crescut cu 0,2%, în timp ce Kospi din Coreea de Sud a urcat cu 2%. În Europa, indicii Stoxx Europe 600 şi FTSE 100 au avansat cu 0,1%, iar futures-urile S&P 500 au crescut tot cu 0,1%.
Analiştii ING au remarcat că investitorii „consideră că nimic nu este final şi că aceste scrisori reprezintă doar o nouă etapă în drumul către o serie de înţelegeri comerciale”.
Pe platforma sa Truth Social, Trump a postat mai multe scrisori aproape identice adresate premierului japonez Shigeru Ishiba şi preşedintelui sud-coreean Lee Jae-myung, acuzând că deficitul comercial al SUA cu aceste ţări reprezintă „o ameninţare majoră la adresa economiei şi chiar a securităţii naţionale”.
Trump a avertizat că dacă aceste state vor răspunde prin creşterea tarifelor proprii, SUA va aplica suplimentar acelaşi procent, sporind cei 25% deja anunţaţi:
„Dacă decideţi să ripostaţi cu un procent, acel procent se va adăuga la cei 25% impuşi de noi.”
Totuşi, liderul republican a sugerat că există loc pentru negocieri:
„Dacă vă veţi deschide pieţele, este posibil să luăm în considerare o ajustare… Aceste tarife pot fi modificate, în sus sau în jos, în funcţie de relaţiile cu ţara dumneavoastră.”
SUA aplică deja taxe vamale sectoriale, cum ar fi 25% pentru automobile şi componente auto, şi 50% pentru toate importurile de oţel şi aluminiu. Un oficial american a confirmat că aceste bunuri, deja supuse unor tarife speciale, nu vor fi afectate de noile măsuri.
Piaţa electronicelor pre-owned a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă. Nevoia de a ţine pasul cu evoluţia tehnologiei şi de a plăti un preţ rezonabil sunt principalele motive care au propulsat electronicele pre-owned în topul preferinţelor consumatorilor europeni. În condiţiile în care se estimează că piaţa europeană va creşte de la 24,43 miliarde dolari în 2025, la 47,16 miliarde dolari până în 2032 (CAGR de 11,5%, potrivit Persistence Market Research), Millennials sunt motorul acestei dezvoltări. Acelaşi segment demografic conduce schimbarea şi în România, punând accent pe un consum responsabil şi avantajos financiar.
Consum smart: Cumpărătorii cu vârste între 25 şi 44 de ani domină cererea
Cererea pentru electronice pre-owned a crescut constant în România, „datorită schimbării de mentalitate a consumatorului român”, spune Cosmin Popovici, CEO MAGNOR – holding care deţine cea mai diversificată platformă de tranzacţionare a electronicelor pre-owned, produselor de lux, bijuteriilor şi lingourilor din aur.
„Românii sunt mai informaţi, pragmatici şi atenţi la valoarea reală a produselor. Astăzi, un telefon sau laptop pre-owned, testat şi garantat, este o opţiune firească pentru tot mai mulţi cumpărători.” Potrivit studiilor interne MAGNOR, segmentul 25–44 ani formează nucleul dur al clienţilor, cu Millennials în prim-plan. Generaţia Z este în creştere rapidă, confirmând potenţialul noii generaţii.
„Pentru studenţi, în special, oferim reduceri dedicate şi oferte speciale, pentru a susţine accesul la produse de calitate la preţuri corecte, fără compromisuri”, adaugă CEO-ul. Cei între 25–44 de ani provin în mare parte din mediul urban, sunt familiarizaţi cu tehnologia şi preferă achiziţiile sigure – online sau în magazinele fizice, unde pot testa produsele.
45% dintre Millennials preferă electronice pre-owned de la retaileri de încredere
Conform unui studiu Euromonitor, 45% dintre Millennials preferă un dispozitiv pre-owned de la un comerciant de încredere în locul unuia nou. Astfel, România urmează trendul european.
Cercetarea Persistence Market Research arată că, deşi piaţa e mai avansată în vestul Europei, sud-estul continentului are o creştere spectaculoasă. Principalele motive de achiziţie sunt: preţul (55%) şi grija faţă de mediu (35%).
„Românii sunt din ce în ce mai atenţi la cum îşi gestionează bugetul. Un produs pre-owned oferă aceleaşi funcţionalităţi ca unul nou, dar la un cost semnificativ mai mic”, spune Cosmin Popovici. În plus, încrederea consumatorilor a crescut datorită garanţiilor oferite. „Faptul că electronicele sunt testate de o echipă profesionistă şi vin cu garanţie le transformă într-o opţiune sigură.”
Un consum responsabil şi sustenabil
Millennials aleg nu doar pragmatic, ci şi sustenabil. Un telefon pre-owned este o alegere conştientă, care reduce risipa electronică şi prelungeşte durata de viaţă a produselor.
„Segmentul pre-owned este un pilon esenţial în strategia noastră de economie circulară. Fiecare produs revândut înseamnă resurse salvate şi o amprentă de carbon mai mică. Asta înseamnă consum responsabil şi accesibil”, declară reprezentantul MAGNOR.
Buy Back: Economii de până la 500 lei şi o rată de utilizare în creştere
Aproape 40% dintre clienţi valorifică telefoanele vechi prin programe de tip Buy Back. Acestea aduc până la 75% din valoarea de piaţă a dispozitivului, plus reduceri suplimentare de până la 500 lei. „Este o contribuţie reală la un consum sustenabil, integrat în activitatea noastră zilnică”, explică Popovici.
O direcţie de creştere naturală
CEO-ul MAGNOR estimează o creştere firească a segmentului pre-owned, influenţată de noile comportamente de consum, dorinţa de sustenabilitate şi accesul la tehnologie de calitate la preţuri corecte. „Investim constant – de la optimizarea lanţului logistic, până la extinderea capacităţii de testare şi îmbunătăţirea experienţei online şi în magazine. Într-o lume în care sustenabilitatea contează, electronicele pre-owned nu sunt doar o alternativă – sunt noua normalitate.”