BusinessMagazin

Tag: personal

  • RETROSPECTIVĂ 2017: Anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

    Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

    Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

    „În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RETROSPECTIVĂ 2017: Anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

    Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

    Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

    „În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Linia aeriană cu cei mai frumoşi însoţitori de zbor din lume – GALERIE FOTO

    Astfel, potrivit Travel Top 50, o listă anuală realizată de editorii revistei Monocle – angajaţii TAP Air Portugal  au primit titulatura de ”cel mai frumos personal navigant”.

    În ediţia decembrie/ianuarie a revistei, editorii acesteia scriau: ”Pare că amintim de anii ’50 când vorbim despre cât de atrăgători sunt oamenii din echipajul de zbor, dar hai să fim sinceri, cine nu se bucură sî fie servit de un individ chipeş, cu un zâmbet frumos şi o sclipire în ochi?”.

    Potrivit Monocle, TAP are peste 2.800 de angajaţi care fac parte din personalul navigant al companiei.

    VEZI AICI MAI MULTE POZE CU ANGAJAŢII TAP
     

  • Ion Iliescu: Revoluţia Română, un act de demnitate naţională

    Potrivit unui articol intitulat ”Revoluţia Română, un act de demnitate naţională”, postat pe blogul personal, Ion Iliescu afirmă că în decembrie 1989 în România a avut loc o Revoluţie, ”indiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac”.

    ”A fost o schimbare radicală de sistem politic, s-au schimbat dramatic instituţiile statului, natura lor, s-a trecut de la un regim totalitar la unul democratic. Au apărut insituţii noi, noi drepturi şi libertăţi civice, România s-a deschis spre lume. Nevoia de libertate, de democraţie, a jucat rolul de motor al schimbării. Privaţiunile de tot felul, umilinţele unei vieţi la limita supravieţuirii, din ultimii ani ai ceauşismului, au fost declanşatorul revoltei populare. O revoltă care mocnea, Timişoara fiind locul în care ea a izbucnit la suprafaţă, după ce la Iaşi, represiunea Securităţii a înăbuşit o acţiune similară”, a mai scris Iliescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este OFICIAL: Prima instituţie de stat care recunoaşte că scad salariile la mai bine de jumătate dintre angajaţi după Revoluţia Fiscală

    „Am rugat Guvernul fie să ne excepteze, aşa cum s-a întâmplat cu ANRE sau ANCOM, fie să beneficiem de creşterea de 15% care se aplică câtorva ministere pentru complexitatea muncii şi să ne permită să acordăm indemnizaţiile de performanţă pentru care avem fonduri proprii, dar sunt blocate prin lege. La ora actuală, salariile inspectorilor sunt similare celor din ministere, precum este Ministerul Finanţelor”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, pentru MEDIAFAX.

  • Rusia a decis să oprească activitatea diplomatică în Yemen

    “Dată fiind situaţia din Sanaa, a fost luată decizia de a suspenda prezenţa diplomatică rusă în Yemen. Personalul ambasadei Rusiei a părăsit ţara”, a declarat Maria Zakharova.

    Coaliţia coordonată de Arabia Saudită şi-a intensificat, recent, campania de raiduri aeriene în Yemen după ce rebelii huthi şi-au consolidat controlul asupra oraşului Sanaa în urma uciderii fostul preşedinte yemenit Ali Abdullah Saleh, care schimbase taberele.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea salarizării care vizează personalul medical şi din educaţie a fost completată şi modificată

    ”Personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă va beneficia de acordarea indemnizaţiei de hrană pe tot parcursul anului 2018, iar această indemnizaţie va fi exceptată în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri de 30%. În ceea ce priveşte acordarea sporurilor, documentul aprobat de Guvern stabileşte prorogarea până la 1 martie 2018 a prevederilor care condiţionează încadrarea sporurilor în limita de 30% pentru personalul din sistemul sanitar. Începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se va determina conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii până la data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita de 30%”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de bine sunt pregătite companiile pentru cel mai mare şoc al anului 2018

    „Ofiţerul de protecţie a datelor poate fi un jurist cu cunoştinţe de IT. Puteţi găsi şi un actor dar care să înţeleagă bine, care să creeze proceduri, să realizeze o analiză de impact, să realizeze o schemă  pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Persoana trebuie să aibă cunoştinţe în utilizarea datelor cu caracter personal“, a declarat George Bălăiţi, şef serviciul control operatori de la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bani de la stat pentru rata la bancă pe care o să ii primească o parte dintre bugetari

    “Poliţiştii şi militarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor instituţii, fie că este vorba despre poliţiştii şi militarii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau militarii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi ai Serviciului de Pază şi Protecţie sunt cadre cu o pregătire profesională specifică şi acceptă desfăşurarea activităţii lor în condiţii speciale, atât sub aspectul riscurilor implicate, programului individualizat, confidenţialităţii, respectării mai multor obligaţii şi incompatibilităţi”, potrivit expunerii de motive.

    Iniţiatorul susţine că se impune recompensarea acestui personal, proporţional cu rolul şi locul pe care îl ocupă în societate.

    “Astfel, prin prezenta iniţiativă legislativă propunem ca suma compensatorie acordată cu titlu de chirie cadrelor vizate să poată fi utilizată de către acestea fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei (fracţiunii din rată) pe care o plătesc pentru achiziţia unei locuinţe. În considerarea realităţilor contemporane vizând deficitul de cadre şi plecarea acestora din sistem (pensionări masive), opinăm că este necesar un set de măsuri pentru loializarea acestui acestui personal”, precizează deputatul PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Roxana Guiman Drilea şi Anca Zegrean, Biriş Goran: Cine nu e gata…plăteşte

    ROXANA GUIMAN DRILEA

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, COORDONATOR AL PRACTICII DE IP, UT&C SI DATA PROTECTION

     

    REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECŢIA DATELOR PRESUPUNE:

    ∫ Sferă de aplicare mai largă
    ∫ Eliminarea mecanismului actual de notificare a autorităţii naţionale (ANSPDCP) şi introducerea principiului responsabilităţii – operatorul trebuie să poată demonstra că respectă cerinţele RGPD
    ∫ Drepturi mai largi pentru persoana vizată şi reguli mai restrictive pentru consimţământ
    ∫ Introducerea responsabilului cu protecţia datelor
    ∫ Obligaţia notificării incidentelor de securitate
    ∫ Sancţiuni severe (până la 4% din cifra de afaceri globală sau 20 mil. euro)

    RGPD STABILEŞTE ŞASE PRINCIPII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ DEMONSTREZE CĂ LE RESPECTE:

    ∫ Prelucrarea legală, echitabilă şi transparentă a datelor
    ∫ Colectarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime
    ∫ Prelucrarea este adecvată, relevantă şi limitată la scop
    ∫ Datele sunt exacte şi permanent actualizate
    ∫ Păstrarea datelor într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele
    ∫ Prelucrarea datelor într-un mod care asigură securitatea adecvată

    ANCA ZEGREAN 

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, HEAD OF LABOR PACTICE

    Datele cu caracter personal sunt folosite şi împărtăşite cu mare lejeritate de multe entităţi; însă din luna mai a anului viitor legea va obliga companiile să îndeplinească reguli clare. 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Amenzile ce vor putea fi aplicate sunt de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.

    Luat în serios sau nu până acum de către operatorii economici din România, Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD) este aplicabil în toate statele membre începând cu data de 25 mai 2018, înlocuind actuala Directivă 95/46/EC, transpusă la noi prin Legea 677/2001.

    Noua reglementare a apărut din necesitatea de a continua efortul de unificare a pieţei economice europene, a ţine pasul cu noile tehnologii şi a ajuta la conştientizarea valorii şi impactului real al informaţiei la ora actuală. Ştim cu toţii din presă de existenţa numeroaselor ”indiscreţii“ pe care, în timp, şi le-au permis entităţi economice şi administrative cu privire la datele personale pe care le colectează. Ştim cu toţii cât valorează o bază de date pentru o companie producătoare de bunuri generale de consum (FMCG), precum şi faptul că prelucrarea şi transferul de date personale sunt, în cel mai bun caz, neclare pentru majoritatea celor care sunt direct implicaţi în respectivul proces: indivizi ale căror date sunt prelucrate, companii-beneficiar, prestatori de servicii ce efectuează prelucrarea de date personale şi autorităţi.

    Un sondaj de opinie efectuat recent la nivel european pe tema protecţiei datelor cu caracter personal a relevat faptul că, dintre cei intervievaţi (reprezentanţi ai unor companii din varii industrii), numai 20% se consideră deja conformaţi cu Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în vreme ce 59% spun că abia acum lucrează la acest aspect şi 21% recunosc că nu sunt pregătiţi deloc.

    Dacă ne raportăm la situaţia României, lucrurile sunt chiar ceva mai deconcertante. Având în vedere legislaţia încă în vigoare şi mecanismele de implementare aferente, demersurile companiilor în vederea protejării datelor cu caracter personal au fost în majoritatea cazurilor caragialeşti, adică minunate dar lipsind cu desăvârşire… Şi asta pentru cel mai simplu motiv cu putinţă: costul de conformare depăşea cu mult valoarea amenzilor în caz de neconformitate.

    Comparativ cu alte state europene, sancţiunile adoptate de către autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP) au fost considerabil mai ”firave“. Pentru exemplificare, în contextul în care, la nivel istoric, cea mai mare amendă din România a fost în jurul a 50.000 de lei, în alte state membre UE amenzile ajung constant la nivelul sutelor de mii de euro. De exemplu în anul 2016, în Marea Britanie valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea obligaţiilor privind protecţia datelor a atins 3,2 milioane de lire sterline, autoritatea naţională (ICO) având puterea de a acorda amenzi de până la 500.000 lire sterline. în Italia, unde pragul maxim al amenzii este în prezent de 2,4 mil. euro pentru fiecare încălcare a legislaţiei referitoare la folosirea datelor cu caracter personal, au fost de curând aplicate unor societăţi activând în industria transferurilor de bani de sancţiuni totale de peste 11 milioane de euro (între 850.000 euro şi 5,9 milioane de euro pentru fiecare dintre societăţile implicate în ancheta respectivă).

    în lipsa datelor naţionale concrete în ceea ce priveşte conformitatea din punctul de vedere al reglementărilor Regulamentului General privind Protecţia Datelor şi extrapolând experienţa cu clienţii din portofoliu, estimăm un neîmbucurător Pareto la nivelul României: 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt la cerinţele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

    Mai sunt doar şase luni până la data de 25 mai 2018, şase luni decisive pentru operatorii economici care nu doresc să intre cu stângul în era nouă a protecţiei datelor. Nu de alta, dar sancţiunile sunt deja la nivelul procentelor din cifra de afaceri… până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
    De asemenea, estimăm că, deşi aproape toţi operatorii economici sunt afectaţi de noile reglementări, cei mai expuşi rămân cei ce activează în zonele de media, telecom, marketing, retail, banking, servicii cloud, servicii medicale şi farma, activităţi online sau orice alte domenii ce implică interacţiune directă pe scară largă cu persoanele fizice.

    Cu titlul de exemplu, între aspectele care se vor schimba odată cu data de 25 mai 2018 se numără clarificarea şi extinderea definiţiei datelor personale (”date cu caracter personal“ înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă – ”persoana vizată“; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale), fiind menţionate expres şi datele de localizare şi datele genetice. De asemenea, sunt introduse noi drepturi ale persoanelor vizate, cum ar fi dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat) şi dreptul la portabilitatea datelor.