BusinessMagazin

Tag: pensie

  • Ţara unde cetăţenii cu salariu minim îşi pot lua doar două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste

    Antonio Perez, 73 de ani, s-a trezit la 5 dimineaţa pentru a sta la coadă la bancomat de unde vrea să-şi scoată banii de pensie. La micul dejun a băut o cafea. Când a ajuns la bancomat era deja o coadă de aproape 140 de oameni care şi ei aşteptau să-şi retragă banii. În medie, o pensie lunară a unui venezuelan înseamnă 1,8 dolari pe piaţa neagră.

    “Abia dacă mai putem supravieţui. Dacă preţurile continuă să crească nu ştiu ce vom mânca”, spune bătrânul care nu este singurul în această situaţie disperată. În timp ce economia Venezuelei continuă să se destrame, viaţa de zi cu zi devine o corvoadă pentru centăţeni ce încearcă să-şi administreze cât mai eficient salariul. Salariul minim din Venezuela a ajuns la 1,307,000 de bolivari (adica în jur de 6 dolari pe piaţa neagră) şi este de ajuns pentru a cumpăra două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste sau doi litri de lapte, patru conserve de ton şi o pâine.

    De când preşedintele Nicolas Maduro se află la conducere, după moartea lui Hugo Chavez în 2013, salariul minim a fost mărit de 21 de ori, ultima dată chiar pe 1 martie 2018. Aceasta este o încercare disperată pentru a recupera terenul pierdul în detrimetul inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei în Venezuela a ajuns la 2000%. Guvernul a renunţat să mai publice informaţii despre rata inflaţiei sau estimări. FMI-ul prognozează că inflaţia din Venezuela va ajunge la 13000% în acest an. Asta înseamnă că preţurile se pot schimba oricând. Mai mult, unele localuri au renunţat să tot schimbe preţurile aşa că oamenii află la casă cât costă.

    Oamenii au renunţat la carne pentru că este prea scumpă şi atunci când intră salariul în contul bancar se grăbesc să cumpere produsele de care au nevoie de frică ca preţul să nu crească. Venezuelenii acum îşi fac griji în legătură cu ce mănâncă. Nici nu se mai gândesc la alte bunuri: un săpun costă 200.000 de bolivari adică cât salariu pe o săptămână.

    O altă problemă este faptul că au o limită de retragere de la ATM de 10.000 de bolivari (5 centi americani) cu care un venezuelean poate cumpăra cel mult 2 bomboane cu mentă. Despre alte plăceri precum o cină în oraş (salariul pe o lună) sau un film la cinema (o treime din salariul minim) nici nu poate fi vorba.

    În contextul creşterii preţurilor în economia afectată de criză, a lipsei de hrană şi şi a riscului crescut de crimă la care sunt expuşi agenţii de securitate în statul Zulia, Venezuela,  o firmă de pază a găsit o metodă originală de a atrage noi angajaţi.  
     
    Conducerea firmei Atlas Security a decis ca, pe lângă pe un salariu de 10 milioane de bolivari, ceea ce înseamnă doar 10 dolari pe lună, să le ofere angajaţilor şi un bonus „motivational”, adică un cofrag de ouă. Pentru a primi bonusul  săptămânal de 36 de ouă, în valoare de aproximativ 2 dolari, personalul trebuie să ajungă la timp, să nu rateze schimburile şi să se îmbrace adecvat.

    „Mulţi nu respectau aceste reguli de bază, de aceea am făcut acest lucru”, a declarat Cindy Fuenmayor, manager resurse umane al agenţiei Atlas Security. „Am primit o mulţime de aplicaţii de când am publicat anunţul. Suntem inovativi. Este un stimulent bun”, adaugă Fuenmayor. Aproximativ 200 de posturi sunt disponibile la Atlas.

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • Ce pensie are acum Petre Roman, primul premier al României după Revoluţie

    De atunci, pentru Roman, a urmat o îndelungată carieră politică, ultimul mandat de parlamentar al acestuia încheindu-se anul trecut.

    Bugetul.ro vă dezvăluie astăzi ce pensie încasează Petre Roman, fost profesor universitar. Potrivit ultimei declaraţii de avere, Roman primeşte anual 38.500. Aceasta înseamnă că primul şef al Guvernului României post-decembriste are o pensie de peste 3.200 de lei (3.208,33 lei), potrivit bugetul.ro.

     

  • O viaţă de muncă, 0 lei pensie. Românii care plătesc pentru greşelile de după Revoluţie

    Erau fericiţi că aveau un trai mai bun în fiecare lună şi, în acelaşi timp, noii lor şefi nu se înghesuiau să le plătească taxele către stat. Acum, mulţi au ajuns la o vârstă dificilă, la care nu se pot pensiona sau nu au stagiul de cotizare necesar pentru un venit decent.

    La 73 de ani, Adriana Dana are o poveste de viaţă de-a dreptul impresionantă, dar niciun leu de pensie. Nu a fost un om leneş, a lucrat în multe locuri şi peste tot şi-a făcut conştiincioasă treaba.

    Adriana Dan, asistată social: „Pe toate mi le amintesc. Munceam de dimineaţă până seara. Două magazine, ţineam şi casieria, vă daţi seama.”
    Reporter: „Dar fără acte?”
    Adriana Dan: „Fără acte, bineînţeles că la negru.”

    Deşi provine dintr-o familie bună, în care tatăl său a fost Director la Arhivele Statului, nu şi-a imaginat o clipă că va ajunge asistată social, cu 156 de lei lunar. 100 de lei îi dă la căminul în care locuieşte, iar restul de 56 nu îi ajung pentru medicamente. Oricum ar fi calculat, cei de la Casa de Pensii nu au putut să o ajute pentru că are doar 13 ani vechime.

    Adriana Dan, asistata social: „Şi ştiţi că eu muncesc la negru acuma. Am nouă luni, merg acuma pe zece, de când mă duc şi îngrijesc zi de zi un bătrân.”

    După o viaţă de muncă, un inginer constructor are 1354 de lei.

    Lucian Climovici, pensionar: „Mi-am dat seama că sunt vreo 11 ani în care vreo trei firme la care am lucrat angajat, cu contract, cu carte de muncă, nu mi-au plătit asigurările sociale, CAS-ul. Nu primeam fluturaşi, semnam un stat de plată aşa, cum practicau mulţi şi ca mine sunt foarte mulţi, foarte, foarte mulţi. ”

    Nimeni nu a estimat în prezent câţi români nu au vechimea necesară pentru a beneficia de pensie, pentru că cei de la Casa de Pensii se ocupă doar de dosarele complete. Se ştie, însă, că zeci de mii dintre cei plecaţi din fabricile falimentare au găsit soluţii de supravieţuire la limita legii, stirileprotv.ro

  • Ce pensie URIAŞĂ are femeia care a condus ani la rând Oriflame în România: “Am avut un salariu imens”

     În condiţiile în care pensiile în România sunt foarte mici, cele mai multe dintre ele, există şi români fericiţi care pot trăi liniştiţi. printre ei, se numără şi una dintre cele mai cunoscute persoane din spaţiul public autohton.

    Este vorba despre Monica Tatoiu, cea care a condus ani la rând Oriflame în România şi care, la 59 de ani şi-a depus actele de pensionare. Este un român fericit căci nu are motive de îngrijorare, deoarece pensia pe care o va lua, lunar, este una uriaşă.
     
    Femeia de afaceri va primi aproape 10.000 de lei pensie, după 15 ani în care a cotizat sume imense către Fondul de Pensii.
     
    “Mi-am depus actele pentru a mă pensiona. Am pensie 9.800 de lei. Am cotizat, timp de 15 ani, cu peste 4000 de euro la pensie, lunar. Am avut un salariu imens. Eu nu voi avea viaţă de pensionară, voi continua să muncesc”, a spus Monica Tatoiu, la Antena Stars.
     
    “Am avut un salariu de 10.000 de euro. Am muncit mult şi am făcut banii cu greu. Mi-am uitat şi copilul sub birou. De aceea, nu arunc cu banii. Nu stau la hoteluri de cinci stele şi nu mănănc la restaurante de fiţe. La noi, inspectorii ar închide acele localuri, cvare fac grătar în uşa toaletei. Am maşină de 14.000 de euro, nu de 50.000, pentru că tot acolo mă duc cu ea, la piaţă! Cumpăr bilete de avion în avans, cu discount de 60 la sută. Acum am o pensie de 9.700 de lei. Şi când eram profesoară de matematică, eu câştigam bine. Făceam meditaţii. Luam cam 1000 de dolari. Din primul meu salariu mi-am luat un inel cu diamante de 1.300 de lei”, a declarat Monica Tatoiu la un post de televiziune, potrivit Click.
     

     

  • BCR Pensii plafonează comisionul din contribuţiile la Pilonul III la cel mult 2 lei

    Principalele venituri ale administratorilor de fonduri de pensii facultative, deci şi ale BCR Pensii, provin din două tipuri de comisioane: cel din contribuţia brută plătită de participant şi cel din valoarea activelor fondului. Modificarea se referă la primul comision, cel din contribuţia brută, care se calculează, în prezent, prin aplicarea  unui procent de 3%. În aceste condiţii, pe măsură ce contribuţia este mai mare, şi valoarea nominală a comisionului creşte la rândul ei proporţional.

    În scopul creşterii atractivităţii Pilonului III, al pensiilor facultative, BCR Pensii a luat hotărârea de a plafona valoarea comisionului din contribuţiile brute la maxim 2 lei, începând cu 1 iunie 2018. Cu alte cuvinte, comisionul aplicabil va rămâne la 3%, dar nu va depăşi 2 lei, indiferent cât de mare este contribuţia brută a participanţilor.

    „Schema propusă asigură că o creştere a contribuţiilor va fi însoţită de o creştere a valorii comisionului doar până la un punct, după care se va opri. În plus, ni se pare o soluţie  adaptată nevoilor actuale ale participanţilor, prin faptul că asigură un plafon clar pentru toată lumea în ceea ce priveşte valoarea maximă a comisionului. Credem că noua schemă de comisionare, alături de performanţa investiţională foarte bună, va contribui la creşterea atractivităţii Fondului de Pensii Facultative BCR PLUS în rândul participanţilor existenţi şi potenţiali”, a declarat Radu Crăciun, director general şi preşedinte directorat al BCR Pensii.

    Noua schemă valabilă la BCR Pensii începând cu 1 iunie 2018 va face, spre exemplu, ca pentru o contribuţie brută de 150 de lei, cei 2 lei să reprezinte doar 1,33% din contribuţie (în loc de 3%), iar în cazul unei contribuţii brute totale de 300 de lei (plata efectuată de către angajator într-o singură tranşă, din care 150 de lei fiind suportaţi de către angajator şi 150 de lei de către angajat), procentul să scadă şi mai mult, până la nivelul de 0,66%.

  • Ce pensie are Nina Iliescu. Soţia fostului preşedinte şi-a publicat pe blog fluturaşul de pensie

    ”Intervin foarte rar în spaţiul public. Discreţia a fost alegerea mea. Dacă fac asta acum, este pentru că mă simt obligată cu o explicaţie colegilor mei de muncă, atâţia câţi mai sunt în viaţă”, a explicat Elena (Nina) Iliescu pe blogul lui Ion Iliescu, ocazia cu care şi-a publicat şi talonul de pensie.

    Soţia fostului preşedinte al României primeşte o pensie de 2.143  de lei şi îi linişteşte pe colegii ei care ar fi putut crede că pensia ei a crescut ”ca în poveşti”: ”Nu, pensia mea nu a crescut ca în poveşti, ci s-a mărit, conform legii, în ultimii zece ani, până la o sumă lunară care depăşeşte cu puţin 2000 de lei. Colegii mei n-au a se minuna: mărirea de pensie din presă nu e mărire, e doar ştire falsă, şi dovadă de ”profesionalism” jurnalistic”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Se schimba legea: multi romani nu vor mai primi pensie! Cine sunt cei afectati

    „Generic li se spune pensionari (celor care nu au cotizat minim 10 ani la bugetul de pensii – n.r). De fapt, beneficiază de aşa numita pensie minim garantată şi neavând stagiu minim de cotizare de 10 ani nu sunt nici la ora actuală catalogaţi ca pensionari. Ne gândim şi la ei ca dovadă că anul trecut s-a crescut cu 30% pensia minim garantată de la 400 la 520 de lei. Anul acesta, de asemenea, avem bugetată o creştere de încă 30% până la suma de 640 de lei, dar este foarte adevărat că vor trebui să beneficieze de o legislaţie proprie pentru că nu pot creşte pe punctul de pensie la fel ca toţi ceilalţi pensionari care sigur vor trebui să aibă pensii mai mari pentru că au cotizat mai mult. În ceea ce priveşte programul de guvernare noi avem prevăzut foarte clar 30% în primii 2 ani şi câte 10% în ceilalţi doi ani până în anul 2020. Dar în ceea ce priveşte pensionarii care au un stagiu de cotizare de peste 10 ani, aici va fi o discuţie separată pe Legea pensiilor. Ei vor creşte pe punctul de pensie şi pentru ei majorările trebuie să fie altele decât în cazul pensiei minim garantate”, a declarat Vasilescu, la Parlament.

    În ceea ce priveşte pragul de minimum 10 ani pentru cotizare, Vasilescu a precizat că e posibil să fie modificat.

    „În Europa, în general, este vorba de un stagiu minim de cotizare de 15 ani, însă legislaţia pe care am avut-o anterior, ne-a dus către această variantă de zece ani, dar sigur, legea va fi în dezbatere publică, va trece prin cele două Camere ale Parlamentului. Este foarte clar că poate să suporte modificări. Vom vedea, e prematur să discutăm. Voiam doar să clarific faptul că nu abandonăm nicio persoană şi că cei care generic sunt numiţi acum pensionari, de fapt şi în aceste momente sunt pe indemnizaţia socială minimă şi nu au statutul de pensionari, la fel ca toţi ceilalţi”, a declarat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olguţa Vasilescu: Cei care nu au cotizat 10 ani la pensie trebuie să beneficieze de legislaţie proprie / Ministrul Muncii: I-am trimis lui Cîţu punctul meu de vedere despre Legea salarizării

    „Generic li se spune pensionari (celor care nu au cotizat minim 10 ani la bugetul de pensii – n.r). De fapt, beneficiază de aşa numita pensie minim garantată şi neavând stagiu minim de cotizare de 10 ani nu sunt nici la ora actuală catalogaţi ca pensionari. Ne gândim şi la ei ca dovadă că anul trecut s-a crescut cu 30% pensia minim garantată de la 400 la 520 de lei. Anul acesta, de asemenea, avem bugetată o creştere de încă 30% până la suma de 640 de lei, dar este foarte adevărat că vor trebui să beneficieze de o legislaţie proprie pentru că nu pot creşte pe punctul de pensie la fel ca toţi ceilalţi pensionari care sigur vor trebui să aibă pensii mai mari pentru că au cotizat mai mult. În ceea ce priveşte programul de guvernare noi avem prevăzut foarte clar 30% în primii 2 ani şi câte 10% în ceilalţi doi ani până în anul 2020. Dar în ceea ce priveşte pensionarii care au un stagiu de cotizare de peste 10 ani, aici va fi o discuţie separată pe Legea pensiilor. Ei vor creşte pe punctul de pensie şi pentru ei majorările trebuie să fie altele decât în cazul pensiei minim garantate”, a declarat Vasilescu, la Parlament.

    În ceea ce priveşte pragul de minimum 10 ani pentru cotizare, Vasilescu a precizat că e posibil să fie modificat.

    „În Europa, în general, este vorba de un stagiu minim de cotizare de 15 ani, însă legislaţia pe care am avut-o anterior, ne-a dus către această variantă de zece ani, dar sigur, legea va fi în dezbatere publică, va trece prin cele două Camere ale Parlamentului. Este foarte clar că poate să suporte modificări. Vom vedea, e prematur să discutăm. Voiam doar să clarific faptul că nu abandonăm nicio persoană şi că cei care generic sunt numiţi acum pensionari, de fapt şi în aceste momente sunt pe indemnizaţia socială minimă şi nu au statutul de pensionari, la fel ca toţi ceilalţi”, a declarat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Care este pensia pe care o încasează Mirabela Dauer. “Iubesc România, dar păcat că este locuită”

    „760 de lei este pensia mea, dar nu mă plâng. Nu e normal, dar nu am ce face. Sunt la ţară bătrâni care au 100 de lei. M-am născut în ţara asta, iubesc România, dar păcat că este locuită. Probabil că atâta meritam şi atât mi-au dat. Ce mare brânză? M-am văitat eu vreodată? Şi nici n-am să mă vait. Mie nu-mi place să mă vait. Asta e.

    Mă duc, muncesc, alerg, cânt frumos. Vine lumea la spectacol şi asta e. Nu îmi place să mă vait pentru că vreau să-ţi spun o chestie. În ţara ast sunt oameni mult mai amărâţi ca noi, înmiit mai amărâţi ca noi. Şi lumea ne iubeşte aşa cum suntem noi, să venim la televizor să cântăm, să facem haz de necaz. Lumea nu trebuie să ştie amărăciunile noastre. Venim aici să ne văităm şi să plângem? Nu. Venim să facem sufletul frumos. Să ne iubească lumea aşa cum suntem”, spunea Mirabela Dauer la o emisiune de televiziune.

     

  • Proiect: Soldaţii şi gradaţii profesionişti au dreptul la pensie militară de stat

    Propunerea legislativă vizează modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi este iniţiată de 7 deputaţi PSD, respectiv: Căprar Dorel-Gheorghe (preşedintele Comisiei de Apărare a Camerei), Weber Mihai (preşedintele Comisiei comune pentru controlul activităţii SIE), Andrei Alexandru-Ioan, Bontea Vlad, Cuc Alexandru-Răzvan, Todor Adrian, Tripa Florin-Dan.

    Modificările propuse de deputaţii PSD vizează Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. Astfel, articolul 18 al acestui act normativ ar urma să se modifice şi să aibă următorul cuprins:

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro