Tag: Parlamentul European

  • Noi REGULI privind creditele imobiliare, adoptate de Parlamentul European

     Textul a fost adoptat cu 596 de voturi pentru, 65 împotrivă şi 31 de abţineri. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie votat de Consiliul European.

    Comisia Europeană a propus măsurile în martie 2011, pentru ca europenii care cumpără locuinţe prin credit să fie mai bine informaţi în privinţa riscurilor, în urma crizei împrumuturilor subprime din SUA care a stat la originea crizei financiare mondiale. Crizele din Irlanda şi Spania au fost şi ele declanşate de spargerea unor bule speculative pe pieţele imobiliare.

    Textul adoptat marţi de Parlamentul European, reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, prevede în principal ca posibilii beneficiari ai creditelor imobiliare să primească fişe tehnice standardizate care să conţină o serie de informaţii obligatorii, în special referitoare la dobânzile aplicate şi riscuri, pentru a putea face comparaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Milioane de studenţi vor putea să studieze în străinătate, prin Programul Erasmus plus

    Programul are ca obiectiv stimularea dezvoltării competenţelor şi a capacităţii de inserţie profesională şi sprijinirea modernizării sistemelor de învăţământ, de formare profesională şi pentru tineret. Bugetul alocat este de 14,7 miliarde euro, cu 40% mai mare decât nivelurile actuale.

    Beneficiarii Erasmus plus sunt, pe lângă cele două milioane de studenţi, 650.000 de ucenici şi de elevi din învăţământul profesional care vor primi burse ca să studieze, să se formeze profesional sau să lucreze în străinătate; 800.000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, formatori, membri ai personalului didactic şi lucrători din domeniul tineretului vor avea posibilitatea de a preda sau de a oferi cursuri de formare profesională în străinătate; 200.000 studenţii masteranzi care urmează un ciclu complet în altă ţară vor beneficia de garanţii ale împrumuturilor; peste 500.000 de tineri vor putea desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate sau vor putea participa la programe de schimb de experienţă; peste 25.000 de studenţi vor primi burse pentru a urma programe comune de masterat, ceea ce înseamnă a studia la cel puţin două instituţii de învăţământ superior din străinătate; 125.000 de şcoli, de instituţii de învăţământ profesional şi de formare, de instituţii de învăţământ superior şi de învăţământ pentru adulţi, de organizaţii pentru tineret şi de întreprinderi vor primi finanţare pentru a institui 25.000 de “parteneriate strategice”, cu scopul de a promova schimbul de experienţă şi crearea contactelor cu piaţa muncii; 3.500 de instituţii de învăţământ şi întreprinderi vor primi sprijin pentru crearea a peste 300 de “Alianţe ale cunoaşterii” şi “Alianţe ale competenţelor sectoriale” pentru a stimula capacitatea de inserţie profesională, inovarea şi spiritul antreprenorial; 600 de parteneriate în domeniul sportului, inclusiv evenimente europene de tip non-profit, vor beneficia de asemenea de finanţare.

    Erasmus plus are trei obiective principale: oportunităţi de studiu în străinătate, atât pe teritoriul UE, cât şi în afara sa (două treimi din buget), parteneriate între instituţii de învăţământ, organizaţii pentru tineret, întreprinderi, autorităţi locale şi regionale şi ONG-uri şi reforme de modernizare a educaţiei şi a formării profesionale şi de promovare a inovării, a spiritului antreprenorial şi a capacităţii de inserţie profesională (o treime din buget).

     

  • Parlamentul European adoptă BUGETUL UE pentru 2014-2020

     Bugetul a fost adoptat cu o majoritate largă de 682 de eurodeputaţi, cu susţinerea dreptei şi socialiştilor.

    Acesta prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7 şi 3,5 puncte mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurodeputatul Cătălin Ivan a cerut Daily Express să înceteze “cruciada” împotriva migrării românilor

     Potrivit site-ului, peste 35.000 de persoane au semnat o petiţie online a Daily Express, iniţiată săptămâna trecută, care solicită Guvernului britanic să menţină controale stricte asupra imigranţilor din cadrul Uniunii Europene (UE), în pofida viitoarei anulări, de la 1 ianuarie 2014, a restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor.

    Un parlamentar britanic conservator, Peter Bone, a lăudat iniţiativa publicaţiei, despre care afirmă că “vorbeşte în numele poporului britanic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Solicitarea Parlamentului European privind închisorile CIA a fost îndeplinită. Există o anchetă în derulare

     “Faţă de apelul adresat autorităţilor române în Rezoluţia respectivă de «a deschide rapid o anchetă independentă, imparţială, cuprinzătoare şi eficientă», MAE precizează că aceste măsuri au fost deja luate, solicitarea respectivă fiind deja îndeplinită”, precizează Ministerul de Externe, referindu-se la ancheta Senatului României.

    În decembrie 2005, Senatul României a înfiinţat o Comisie specială de anchetă pentru a verifica acuzaţiile la adresa României privind participarea la programul CIA. “Concluziile raportului pe care Comisia de anchetă l-a adoptat în 2008 arată clar că nu au existat baze secrete americane în România”, susţine MAE.

    Totodată, Ministerul de Externe subliniază că o anchetă judiciară a fost “deja declanşată şi este în derulare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European cere României o anchetă independentă privind închisorile CIA

     “Climatul de nesancţionare din jurul complicităţii statelor membre UE cu programele secrete de transfer şi detenţie ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, aşa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA şi de unele state membre”, se arată în rezoluţia votată de eurodeputaţi, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit.

    Totodată, ei cer, din nou, instituţiilor UE şi statelor membre să investigheze în detaliu operaţiunile CIA.

    Europarlamentarii sunt “foarte dezamăgiţi” de refuzul Comisiei Europene de a răspunde substanţial la recomandările făcute de Parlament în rezoluţia sa din septembrie 2012, adoptată ca urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzaţiile de utilizare a statelor europene pentru transportul şi detenţia ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrare în rezoluţia adoptată joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de unele ţări prin colaborarea cu CIA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Swoboda: Voi transmite Franţei că Europa trebuie să sprijine aderarea României la Schengen

     Swoboda a precizat, la RFI, că Executivul de la Bruxelles consideră că România este pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, iar statele membre nu au de ce să pună la îndoială acest fapt.

    “Nu ţine de state individuale să pună asta (aderarea României la Schengen – n.r.) la îndoială. E foarte nefericit să faci legătura între problemele romilor şi problemele României în general”, a spus Hannes Swoboda.

    Totodată, el a criticat declaraţiile critice din Franţa la adresa României.

    “Ar fi bine pentru un ministru francez să apară mai puţin în public şi să ţină mai puţine discursuri şi să ajute România să obţină mai mulţi bani şi mai multe soluţii practice pentru integrare. Problema romilor nu trebuie folosită pentru a bloca intrarea României în Spaţiul Schengen”, a punctat liderul socialiştilor din Parlamentul European.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Regională a PE aprobă ca România să beneficieze de încă un an pentru a cheltui fondurile UE

     “Am primit o veste foarte bună pentru România: Comisia Regională a Parlamentului European a adoptat propunerea Comisiei şi Consiliului de a accepta regula «N plus trei» pentru România şi Slovacia. Aceasta este o veste foarte bună pentru noi, ultimul pas va fi votul în plenul Parlamentului European. România va avea astfel oportunitatea de a utiliza mai bine resursele financiare pentru perioada 2007-2013 şi de a se pregăti mai bine pentru perioada 2014-2020”, a anunţat Ponta, aflat în vizită oficială în Lituania, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

    În luna mai, premierul a anunţat că România, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro