Tag: parlament
-
DATA la care Parlamentul britanic va vota asupra acordului Brexit
În cazul în care prim-ministrul Theresa May nu va reuşi să obţină aprobarea Parlamentului britanic, parlamentarii vor avea de ales între ieşirea din UE fără un acord sau o amânare.Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. -
Iohannis retrimite Parlamentului Legea bugetului pe 2019
“Întreb şi eu acum cine a oprit PSD să facă investiţii majore în ultimii doi ani? De ce albirea dosarelor liderilor PSD continuă să fie prioritatea zero, în locul construirii de autostrăzi şi spitale. Am afirmat şi repet – guvernarea PSD a eşuat. Dacă PSD nu e în stare să guverneze pentru cetăţean atunci să plece şi să lase pe alţii care se pricep. Având în vedere toate acestea voi retrimite Parlamentului pentru corectură şi îmbunătăţire Legea bugetului. Mesajul este simplu- faceţi un buget sănătos pentru România. Parlamentul are ocazia, dar în primul rând responsabilitatea să facă rapid corecţiile necesare, astfel încât bugetul să fie unul chiar pentru dezvoltarea României”, a declarat Klaus Iohannis.
Preşedintele a acuzat PSD a construit un buget pe 2019 care prevede o reducere semnificată a bugetelor locale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Patronatele solicită Parlamentului amânarea aplicării a cinci măsuri din OUG 114/2018
Cele cinci reglemetări sunt: suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR, suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri; suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri; limitarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi majorarea capitalului administratorilor fondurilor de pensii.
ACPR confirmă intenţia de a oferi întregul suport decidenţilor, în structurile parlamentare, prin oferirea expertizei deţinute, astfel încât să fie identificată soluţia optimă pentru cele patru componente ale OUG 114/2018, inclusiv prin propuneri de completare, modificare sau abrogare a unor prevederi concrete.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
LIVE: Parlamentul European – Laura Codruţa Kovesi este audiată pentru funcţia de procuror-şef european
*pentru traducere în limba română, selectaţi RO din meniul video-ului.
-
„Este o ruşine”. Doi europarlamentari critică în termeni duri prezenţa în Parlamentul European a fiicei purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin
Elizaveta Peskova, fiica de 21 de ani a purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, lucrează ca stagiar pentru europarlamentarul francez de extrema dreaptă Aymeric Chauprade, a descoperit Europa Liberă.Aymeric Chauprade a fost unul susţinătorii fervenţi ai anexării în 2014 de către Rusia a Peninsulei Crimeea. De numele politicianului este legat însă şi scandalul Air Cocaine din 2013, care a dus la mai multe arestări de cetăţeni francezi, în Republica Congo, pentru implicarea în traficarea pe calea aerului a nu mai puţin 700 de kilograme de cocaină.„Este o breşă în regulile generale de securitate din Parlamentul European”, a catalogat Sandra Kalniete, eurodeputat letonă din cadrul Partidului Popular European (PPE), prezenţa Elizavetei Peskova în Legisaltivul de la Bruxelles, transmite Europa Liberă. -
Teodorovici şi-a atacat criticii din Parlament: I-a făcut „măscărici” pe unii deputaţi din opoziţie şi s-a legat de numele unui membru USR, Claudiu Năsui
„Sunt mulţi măscărici, din păcate, plătiţi din bani publici. Unui alt coleg i-aş spune aşa, cu toate că sper ca numele verbului din DEX să nu-l facă să ceară drept la replică. A năsui spune aşa: a se obrăznici, a-şi lua nasul la purtare, a face pe grozavul, a se compara cu cineva mai mare şi mai puternic. V-aş pune câteva întrebări, pentru că, oricum, nu aveţi nicio logică şi nicio înţelegere. Cum se poate ca atât de multe companii multinaţionale care rulează miliarde în România să aibă profit de sute de sub 1 %? Poate aţi citit ce spune directiva europenă 1164/2016. Actul european urmăreşte ca multinaţionale care activează în UE să nu mai poate ocoli impozitarea profiturilor reale; Poate doriţi să spuneţi că taxa pe lăcomie este o operă a Consiliului”, a spus Eugen Teodorovici, ministerul Finanţelor, luni, în plenul Camerei Depuutaţilor.Deputatul USR Claudiu Năsui nu a cerut un drept la replică în urma declaraţiilor lui Eugen Teodorovici.OUG 114/2018 privind implementarea unor măsuri fiscale a adus numeroase nemulţumiri din partea mai multor instituţii, dar şi companii. Printre nemulţumiţi se numără băncile, dar şi administraţiile locale. -
Teodorovici apără, în Parlament, OUG 114: Este actul normativ cel mai curajos şi îndrazneţ
„OUG 114 este actul normativ cel mai curajos şi îndrazneţ apărut după Revoluţie. Dincolo de avizele legale, ar fi fost cu siguranţă un timp mai îndelungat pentru un dialog extins. Mi-am propus să nu dau curs provocărilor de timp campanie electorală. Acum două săptămâni, vă vorbeam de viziunea noastră pentru România anului 2019. OUG 144 porneşte de la această viziune şi pune în practică următoarele soluţii : susţine autorităţile locale, am creat fondul de alocare şi investiţii. Al doilea aspect, OUG susţine domeniul construcţiilor. Noi nu ne limităm doar la a da declaraţii în media, am crescut salariul în construcţii la 3000 de lei. OUG 114 susţine dezvoltarea patrimoniului”, a declarat luni, la „Ora Guvernului”, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.Liderul deputaţilor USR, Florina Prună, a declarat, în cadrul dezbaterii, că OUG 114 din domeniul fiscal are ca scop bulversarea economiei. -
Facebook susţine că este deschis către reglementări mai stricte pentru a combate „fake news”, după raportul Parlamentului Marii Britanii
Un comitet al Parlamentului britanic a ajuns la concluzia că fondatorul firmei Mark Zuckerberg nu a reuşit să arate „leadership sau responsabilitate personală”, în ceea ce priveşte ştirile false.Facebook a salutat raportul comitetului de selecţie digitală, susţinând că ar fi deschisă către „o reglementare care să facă mai mult sens”.Parlamentarii britanici au declarat că ceea ce era necesar pentru a face faţă proliferării dezinformării online şi a utilizării abuzive a datelor cu caracter personal a fost o „schimbare radicală a balanţei de putere între platformele sociale şi oamenii”.Ancheta privind ştirile false, care a durat mai mult de un an, a fost condusă de Comitetul Digital, Cultură, Media şi Sport (Digital, Culture, Media and Sport Committee), ale cărui dovezi se axează în cea mai mare parte pe practicile comerciale ale Facebook înainte şi după scandalul Cambridge Analytica. -
Faţă în faţă cu senatorii
„Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
-
Partea economică a diplomaţiei
„Cred că potenţialul economiei poloneze este un semn bun pentru ieşirea peste graniţe a companiilor, aşadar sprijinul diplomatic este folosit pentru companiile poloneze care vor să intre sau există pe pieţele externe. Actualmente, comerţul nostru este orientat către UE, dar şi cel către pieţele non-UE ia amploare. Intrarea pe pieţele noneuropene înseamnă că riscurile economice şi politice cresc, dar şi activităţile noastre cresc. La momentul actual, aproximativ 80% din exporturile poloneze se îndreaptă către ţările din UE, iar noi încercăm să schimbăm puţin acest aspect, să mai creştem exporturile în ţări noneuropene”, descre Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, strategia de exporturi a ţării, în interviul acordat cu prilejul celei mai recente vizite ale sale în România.
Ministrul Czaputowicz consideră că, în era digitalizării, este în mod special importantă promovarea companiilor cu potenţial de inovare pe pieţe externe.Polonia dezvoltă un hub tehnologic, o iniţiativă pentru a consolida oferta poloneză de internet şi servicii de comunicaţii, ţintind ţări asiatice şi din Orientul Mijlociu.
„În era digitalizării, eficacitatea comunicării, soluţiile şi tehnologiile inovatoare sunt cruciale în a determina avantaje economice competitive. Vedem foarte mult potenţial de a avea succes pe pieţele externe pentru sectoare precum cel spaţial, de start-up-uri, fintech. Promovăm companii de tehnologie verde şi le prezentăm. Susţinem activităţile care implică folosirea resurselor energetice locale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi gaz. Aşadar, cu alte cuvinte, înţelegem partea economică a diplomaţiei, importanţa acesteia; preocuparea este reflectată în activitatea ministerului de externe.”
Uniunea Europeană se confruntă în perioada aceasta cu provocări noi, printre care Brexitul, apariţia de măsuri protecţioniste, cele existente deja iau amploare, astfel că se ridică problema unei apărări comune pentru Uniunea Europeană şi problema apărării graniţelor.
„Brexitul dă mari bătăi de cap Comunităţii. Bugetul trebuie construit fără contribuţia britanică, iar în cazul unei ieşiri a Marii Britanii fără acord din UE, trebuie stabilite regulile comerciale şi drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, precum şi drepturile britanicilor în spaţiul european”, constată polonezul.
Ministrul îşi exprimă şi speranţa că Marea Britanie va semna acordul deja negociat, în ciuda votului negativ acordat luna trecută de către parlamentul britanic. El este de părere că că ieşirea Marii Britanii din UE este inevitabilă, iar în cazul unui hard Brexit, Polonia va lua măsurile necesare, iar relaţiile cu Marea Britanie nu se vor deteriora.„În acelaşi timp, ne pregătim, deoarece, în opinia noastră, Brexitul este inevitabil, iar cea mai bună soluţie ar fi să semnăm acordul negociat cu câteva precizări în privinţa îngrijorărilor Marii Britanii. Ne dorim relaţii apropiate şi parteneriate strategice cu Marea Britanie în ceea ce priveşte politicile externe. Suntem în favoarea elaborării unui mecanism specific care să faciliteze dialogul şi consultările cu Marea Britanie. Desigur, Marea Britanie este un actor foarte important global, cu un sector militar puternic, vom colabora cu aceasta şi suntem interesaţi în special de prezenţa ţării în Europa Centrală şi de Est. Marea Britanie este un actor-cheie în NATO.”
Uniunea Europeană se confruntă şi cu avansul populismului propulsat de criza financiară din 2008, precum şi de măsurile protecţioniste. Europarlamentarii de la Bruxelles au declarat în cadrul unui eveniment de la sfârşitul lunii ianuarie că poate este momentul ca statele membre să ridice din nou întrebarea „Ce vrem de la Uniunea Europeană?”.
Viziunea ministrului de externe al Poloniei este una a Europei unite, competitive şi dezvoltate din punct de vedere financiar.
„Suntem în plin proces de discuţii despre viitorul UE. În Polonia discuţiile sunt conduse de consultări cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât şi în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă şi robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a bunurilor, a capitalului, a muncii şi serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecţioniste.”
De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE, migraţia şi proiectul de apărare comună aduc provocări financiare bugetului Uniunii Europene: „Trebuie să găsim şi noi resurse financiare pentru următorul exerciţiu financiar multianual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migraţia şi apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiţionale.”
Posibilitatea existenţei activităţilor ruseşti în unele state membre este una dintre provocările alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc anul acesta.
„Noi vedem Rusia ca o ţară care abordează o politică agresivă în ceea ce priveşte Vestul, în special faţă de vecinii ei. Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare. Aceasta mai este suspectată că ar dori influenţarea politicilor interne ale ţărilor europene, în special în Balcanii de Vest, dar şi în vest, există şi anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acţiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniţi pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.”
Alegerile de anul acesta sunt importante mai ales pentru că urmează să se aloce bugetul exerciţiului financiar multianual 2021-2027. În acelaşi timp, aleşii statelor membre pentru Parlamentul European vor alege noul preşedinte al Comisiei Europene, având în vedere faptul că mandatul lui Jean-Claude Juncker va expira anul acesta.
„Cum am spus, trebuie să îmbunătăţim rezistenţa la aceste ameninţări hibride (din partea Rusiei – n. red.). Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European şi trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenţei unor activităţi ruseşti în anumite state membre. În acelaşi timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menţinem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activităţi. 24 de marinari ucraineni încă sunt arestaţi şi ţinuţi captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.”
Şeful diplomaţiei poloneze este de părere că există anumite standarde duble în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de statele membre, iar acest lucru afectează coeziunea şi dezvoltarea economică.
„În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franţei i-a fost acceptată trecerea peste acest prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi”, concluzionează el.
- Jacek Krzysztof Czaputowicz este nu doar politician, ci şi profesor universitar;
– între 1980 şi 1983 a studiat geografia la Universitatea din Varşovia, iar în 1986 a absolvit Facultatea de Economie la Şcoala de Economie din Varşovia;
– s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în 1990;
– între 2017 şi 2018 a fost subsecretar de stat;
– este ministru al afacerilor externe din ianuarie 2018.