BusinessMagazin

Tag: ONU

  • Siria se plânge la ONU de vizite “ilegale” ale lui Bernard Kouchner şi John McCain

    Într-o scrisoare din data de 24 decembrie, ambasadorul sirian la ONU Bachar Jaafari îl menţionează şi pe influentul senator american John McCain. Acesta din urmă a trecut în mai 2013 din Turcia în Siria pentru a se întâlni timp de câteva ore cu şefi rebeli sirieni.

    Kouchner, fost ministru de Externe, a vizitat în noiembrie zone kurde din nordul Siriei, “fără ca Guvernul sirian să ştie”, se arată în scrisoare.

    Damascul consideră că guvernele ţărilor de origine ale acestor persoane sunt “responsabile” de “încălcarea suveranităţii sale”.

    Scrisoarea, distribuită celor 15 state membre ale Consiliului, solicită ca secretarul general ONU Ban Ki-moon şi Consiliul să “exercite presiuni asupra acestor guverne pentru a lua imediat măsurile necesare împotriva cetăţenilor lor care au intrat ilegal în teritoriul sirian”.

    Ambasadorul sirian mai menţionează vizite efectuate în decembrie 2014 de Peter Galbraith, fost ambasador american în Croaţia, şi în septembrie 2013 de Walid al-Tabtaba’i, fost membru al Parlamentului kuwaitian.

  • Israelul pregăteşte noi sancţiuni după iniţiativele palestinienilor la ONU

    “Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

    Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.

    În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.

    Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.

    Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.

    După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.

    Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.

    “Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.

    Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.

    La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.

    Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.

    În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.

    Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.

    Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.

    Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.

    Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.

  • Israelul pregăteşte noi sancţiuni după iniţiativele palestinienilor la ONU

    “Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

    Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.

    În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.

    Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.

    Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.

    După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.

    Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.

    “Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.

    Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.

    La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.

    Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.

    În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.

    Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.

    Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.

    Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.

    Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.

  • ONU acuză forţele ucrainene şi rebelii proruşi de comiterea unor acte de tortură în estul Ucrainei

    Într-un raport publicat luni cu privire la respectarea drepturilor omului, ONU a atras atenţia asupra deteriorării considerabile a condiţiilor celor 5,2 milioane de locuitori care trăiesc în zona de conflict, în plină iarnă, şi care locuiesc în case fără apă şi încălzire, în condiţiile în care luptele au avariat instalaţiile.

    “Situaţia devine extrem de dificilă pentru populaţie, în special pentru persoanele în vârstă, copii şi cei care se află în instituţii publice, majoritatea aflate la limita supravieţuirii”, potrivit raportului.

    În noiembrie, Guvernul ucrainean a sistat acordarea ajutoarelor sociale în teritoriile aflate sub controlul rebelilor proruşi.

    “Eforturile Guvernului pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi restabilirea ordinii în zona de conflict au fost însoţite de reţineri arbitrare, folosirea torturii şi dispariţia unor persoane suspectate de «terorism şi separatism»”, potrivit raportului dat publictăţii de ONU. “Majoritatea acestor încălcări ale drepturilor omului au fost comise de batalioane de voluntari sau de serviciile ucrainene de securitate (SBU)”, potrivit ONU.

    De asemenea, ONU i-a acuzat pe rebeli că au înfiinţat un “stat criminal” în zonele pe care le controlează în regiunile industriale Doneţk şi Lugansk, cu susţinerea unor “combatanţi străini”, aluzie la trupele ruse de elită, deşi Moscova a negat în mai multe rânduri informaţiile cu privire la prezenţa acestora în Ucraina.

    “În condiţiile în care legea şi ordinea sunt din ce în ce mai puţin respectate, astfel de abuzuri, inclusiv crime, tortură, răpiri, în schimbul unor răscumpărări sau muncă forţată sunt comise de membri ai grupărilor armate susţinute de combatanţi străini”, menţionează raportul.

    Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului i-au acuzat în mai multe rânduri de abuzuri pe ultranaţionaliştii care luptă alături de armata ucraineană, după ce au participat activ la protestele de la Kiev soldate cu o baie de sânge şi căderea regimului prorus, în februarie.

  • Un mauritan, numit la conducerea Misiunii ONU însărcinate cu coordonarea răspunsului împotriva Ebola

    Ismail Ould Cheikh Ahmed îi va succeda din ianuarie americanului Anthony Banbury, a anunţat ONU într-un comunicat.

    El va lucra în strânsă colaborare atât cu coordonatorul ONU pentru Ebola, doctorul David Nabarro, cât şi cu guvernele ţărilor afectate în Africa de Vest.

    În vârstă de 54 de ani, el este în prezent numărul doi al Misiunii ONU în Libia (UNSMIIL), după ce a ocupat diverse posturi în agenţii ale Naţiunilor Unite, între care UNICEF, în Siria şi în Yemen, dar şi la Nairobi şi în Georgia.

    UNMEER a fost creată în urmă cu două luni pentru a coordona lupta împotriva epidemiei în cele trei ţări cele mai afectate (Liberia, Sierra Leone şi Guineea). Sediul acestei misiuni, care are filiale în cele trei ţări, dar şi în Mali, este la Accra.

    Este vorba de prima misiune pe teren a ONU consacrată unei crize de sănătate publică.

    Potrivit ultimului bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, epidemia de febră hemoragică Ebola a provocat moartea a 6.388 de persoane din 17.942 de cazuri înregistrate.

    Sierra Leone a devenit acum câteva zile ţara cea mai afectată de epidemie, cu 1.319 noi cazuri în trei săptămâni, în contextul în care propagarea bolii a încetinit în Liberia.

  • Bilanţ tragic: Peste 3.400 de imigranţi au murit în timp ce traversau Marea Mediterană în 2014

    De la începutul anului, peste 207.000 de imigranţi au încercat să traverseze Mediterana, un număr de aproape trei ori mai mare decât recordul precedent din 2011, de 70.000 de imigranţi care au fugit din ţările lor în timpul Primăverii Arabe.

    “Aceste cifre constituie o nouă etapă la care asistăm în acest an: ne confruntăm cu un arc de conflicte şi Europa o resimte direct”, a declarat pentru AFP Adrian Edwards, purtătorul de cuvânt al UNHCR.

    Conflictele de la sud (Libia), est (Ucraina) şi sud-est (Siria/Irak) fac ca Europa să se confrunte în prezent cu cel mai mare număr de sosiri pe mare.

    Aproape 80 la sută din plecări se fac de pe coastele libiene cu destinaţia Italia sau Malta.

    Majoritatea acestor imigranţi sosiţi în Italia în acest an sunt sirieni (60.051), ţara lor fiind devastată de un război civil de trei ani şi jumătate, şi eritreeni (34.561), care fug pentru a scăpa de represiunea brutală din partea puterii, de serviciul militar pe viaţă şi de munca forţată, neremunerată şi cu durată nelimitată.

    UNHCR a criticat gestionarea migraţiei de către statele europene, regretând că unele guverne se focalizează mai mult pe menţinerea străinilor în afara frontierelor decât pe respectarea dreptului de azil.

    “Toate ţările sunt preocupate de securitate şi gestionarea imigraţiei, dar politicile trebuie concepute astfel încât să nu ducă la transformarea acestor vieţi umane în pagube colaterale”, a declarat António Guterres, Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 decembrie

    2-6.12
    Festivalul Internaţional de Film Studenţesc CineMAiubit (Cinema Studio, Bucureşti)

    3.12
    INS anunţă datele provizorii privind PIB în T3 şi cifra de afaceri în comerţ pe primele 10 luni

    3.12
    Eurostat publică statistica serviciilor în T3 şi a comerţului în octombrie pentru UE şi zona euro

    3.12
    Concert Vienna Classic Orchestra (Sala Palatului, Bucureşti)

    4.12
    INS publică datele privizorii ale investiţiilor nete în economie în T3 şi pe primele 9 luni

    4-5.12
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    5-7.12
    Târg de Sf. Nicolae (MŢR, Bucureşti)

    5.12
    Eurostat anunţă a doua estimare a PIB pentru UE şi zona euro în T3

    1-12.12
    Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice (Lima, Peru)

    până la 15.12
    Expoziţia “Grădina Zburătorului” – centenar George Ştefănescu-Râmnic (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 21.12
    Bucharest Christmas Market (Romexpo Bucureşti)

     

  • ONU: 4.356 de persoane şi-au pierdut viaţa în conflictul din estul Ucrainei

    Potrivit ONU, conflictul din estul Ucrainei s-a soldat cu 4.356 de morţi şi 10.016 răniţi până la 25 noiembrie.

    Confruntările continuă în mod regulat în estul separatist al Ucrainei, în pofida unui armistiţiu încheiat la 5 septembrie, din ce în ce mai puţin respectat.

  • ONU îşi va consolida forţele de poliţie în misiunile de menţinere a păcii

    Ministrul australian de Externe, Julie Bishop, a apreciat că aceste măsuri vor garanta că ofiţerii de poliţie de diverse origini, veniţi din Africa sau America, vor munci în baza aceloraşi criterii.

    Rezoluţia, adoptată în unanimitate, prevede, de asemenea, organizarea unor antrenamente pentru dezvoltarea a echipelor speciale de intervenţie, a unităţilor de anchetă şi o formare mai bună a femeilor ofiţeri, ca răspuns la cazurile de violenţă sexuală, a subliniat consilierul ONU pentru probleme de poliţie, Stefan Feller.

    El a calificat această rezoluţie drept “un progres major” pentru recunoaşterea serviciilor de poliţie din cadrul misiunilor ONU.

    Aproape 90 de state contribuie la forţele de poliţie în 13 operaţiuni ONU de menţinere a păcii în întreaga lume, cu 12.500 de poliţişti în prezent, faţă de 1.600 în urmă cu 20 de ani.

  • Ban Ki-moon condamnă atacul de la sinagoga din Ierusalim

    “În afară de incidentul condamnabil de astăzi (marţi), ciocniri între tinerii palestinieni şi forţele de securitate israeliene se înregistrează aproape zilnic în Ierusalimul de Est şi în Cisiordania”, şi-a exprimat regretul secretarul general ONU, citat într-un comunicat.

    “Deteriorarea continuă a situaţiei din teren arată necesitatea ca liderii celor două părţi să ia decizii dificile pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii pe termen lung atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni”, a adăugat Ban Ki-moon.

    De asemenea, secretarul general ONU a insistat asupra necesităţii ca liderii israelieni şi palestinieni să evite retorica provocatoare, care nu face altceva deccât să tensioneze situaţia.

    Totodată, el l-a felicitat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, care a condamnat atacul de la sinagoga din Ierusalim.

    Patru israelieni au fost ucişi în atacul comis într-o sinagogă din Ierusalim de doi palestinieni, care au fost ulterior ucişi de poliţie. Alţi opt israelieni au fost răniţi, dintre care unul se afla în stare critică, potrivit serviciilor locale de intervenţie.