BusinessMagazin

Tag: om de afaceri

  • Dan Şucu: Orice vânzare digitală are corespondenţă dublă în magazinele fizice.

    Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul grupului Mob­expert, spune că vrea ca în câţiva ani să dezvolte o reţea de outleturi Mob­ex­pert la nivel regional, astfel în­cât să acopere cel puţin cu un magazin nordul Mol­dovei, Dobrogea, Transil­va­nia şi sudul ţării. Şucu deţine un outlet în zo­na Pipera din Capitală de acum şase ani, ma­gazin în care ajung game la finalul ci­clului de viaţă sau pen­tru care se obţin unele redu­ceri de la pro­ducă­tori sau distribuitori.

    El spune acum că numai magazinele Mobexpert, fără outlet şi online, vor avea o creştere de circa 12% până la final de an şi că în următorii doi ani vânzările online ale Mobexpert ar trebui să ajungă la 10 milioane de euro.

    La fel ca mulţi alţi jucători din piaţa de mobilă, dar şi din alte sectoare, Mobexpert a fost puternic lovit de criză, afacerile grupului scăzând în 2009 la 115 milioane de euro, de la 169 în anul 2008 (prag istoric).

    Din 2011 însă, grupul a revenit pe creştere, dată fiind concentrarea pe noi game de produse (cum ar fi cele de exterior), pe creşterea gamei de decoraţiuni şi a ritmului de intrare a produselor noi în magazine.

    În 2014, Dan Şucu a început să apese pedala de acceleraţie din online, semnând parteneriate cu magazinele online emag.ro şi elefant.ro, iar în martie 2015 a relansat site-ul propriu. Anul acesta, vânzările din online ale Mobexpert se vor duce spre 4 milioane de euro.

    „Sunt sigur că online-ul încă este folosit mai mult pentru informare şi că orice vânzare digitală are corespondenţă dublă în magazinele fizice. Totuşi, creşterea este foarte bună pe online şi ne ajută în primul rând să susţinem evoluţia bună din magazinele fizice, pentru că partea digitală a influenţat mult acea creştere de 12% a cifrei de afaceri până la final de an doar penrtu magazinele Mobexpert.“

    În ultima perioadă, cele mai bune creşteri în consum s-au văzut la decoraţiuni, gamă pe care omul de afaceri vrea să o ducă la peste 35% din cifra de afaceri, în special cu ajutorul online-ului, dar şi pe zona de cultură a somnului (cum ar fi saltelele), unde oferta a crescut de trei ori, dar şi vânzările la fel.

  • Bancherul cu 2 milioane de pacienţi. Mihai Marcu este cel mai admirat om de afaceri din domeniul serviciilor

    MedLife are 15 hyperclinici în Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 13 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

    Afacerile MedLife au crescut cu 16% în primele nouă luni, faţă de perioada similară a anului trecut, la 67,8 milioane euro, iar pe ansamblul anului în curs ar putea depăşi 100 milioane euro, dacă sunt finalizate achiziţiile în pregătire.

    Acţionarii MedLife sunt familia Marcu, fondatoarea companiei – 51%, fondul de investiţii Value4Capital (fostul SGAM – So­cie­te Generale Asset Management) – 36,25%, şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale – 12,75%.

    Fondul de investiţii va ieşi însă din acţionariatul companiei. Iniţial, tranzacţia era estimată pentru vara aceastui an, însă nu s-a concretizat până în prezent.Piaţa serviciilor medicale private a avut parte de cel mai efervescent an de la debutul crizei, fiind marcată de achiziţii şi de noi deschideri de clinici, care vin la pachet cu sute de noi locuri de muncă pentru personalul medical.

     

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 42 de magazine şi 8100 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • Cine este omul de afaceri care l-a detronat pe Bill Gates şi devenit cel mai bogat om din lume

    Spaniolul Amancio Ortega, cofondator al grupului Inditex (Zara) a fost desemnat cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului Forbes actualizat. Omul de afaceri are o avere estimată 79,6 milioane de dolari. Vânzările Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte, au urcat la 9,42 de miliarde de euro. Omul de afaceri spaniol il devanseaza astfel pe cofondatorul Microsoft, Bill Gates (78,1 miliarde dolari), si pe magnatul din mass-media Warren Buffett (64,4 miliarde dolari). 

    Ei sunt urmati in clasament de mexicanul Carlos Slim (62,5 miliarde dolari), de fondatorul Amazon, Jeff Bezos (49,9 miliarde dolari), si de creatorul Oracle, Larry Ellison (47,6 miliarde dolari).  Următorii în lista celor mai bogaţi oameni din lume se află mexicanul Carlos Slim (62,5 milioane de dolari), Jeff Bezos, fondatorul Amazon (49,9 milioane de dolari) şi Larry Ellison, fondatorul Oracle (47,6 milioane de dolari). Noua pozitie a lui Ortega in clasament, care se actualizeaza periodic, se datoreaza reevaluarii actiunilor companiilor listate la bursa. 

    Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña. Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.

    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.

    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.

     

  • Omul de afaceri care a fondat una dintre cele mai mari şi mai influente bănci de investiţii din lume

    Marcus Goldman (1821-1904) este bancherul şi omul de afaceri american care a fondat Goldman Sachs, una dintre cele mai mari şi mai influente bănci de investiţii din lume. Marcus Goldman s-a născut în Trappstadt, Bavaria, în familia lui Ella şi Wolf Goldman, care lucra atât ca profesor, cât şi ca negustor de vite pentru a-şi întreţine familia. A studiat în cadrul unei şcoli pentru elevi creştini şi evrei unde a excelat, mai ales la matematică, şi a învăţat şi limba engleză. A fost nevoit să emigreze împreună cu unul dintre fraţii săi în Statele Unite ale Americii în 1848, odată cu marele val de migranţi evrei rezultat în urma revoluţiilor din acel an din statele germane. Au fost nevoiţi să plătească în plus faţă de costul călătoriei o „taxă de evrei“ de 50 de dolari (aproximativ 1.400 de dolari în prezent).

    La sosirea în SUA, Marcus Goldman a devenit comerciant ambulant, lucrând în afacerea cu bunuri de larg consum deţinută de fiul administratorului clădirii în care locuia. Vindea tutun şi alte produse pe străzile din Philadelphia cu un cărucior tras de cal şi petrecea chiar şi 14 ore pe zi muncind. După ce s-a căsătorit şi a observat că numărul de migranţi ce soseau în Philadelphia era din ce în ce mai mare, s-a gândit la realizarea unei afaceri prin care să vândă haine ieftine proaspeţilor sosiţi. A aplicat pentru un împrumut de 5 dolari (circa 150 de dolari în prezent), a cumpărat o maşină de cusut cu care soţia sa (care sosise în America tot în 1848) croia hainele şi a închiriat un spaţiu pentru magazinul său. Afacerea a devenit prosperă în scurt timp, dar, la presiunea soţiei sale, dornică să experimenteze viaţa din New York, a vândut afacerea.

    În 1869, s-a mutat împreună cu cei cinci copii şi soţia sa în New York City. Acolo a devenit broker – a agăţat numele firmei sale pe strada Pine din Manhattanul de jos, „Marcus Goldman & Co.“. A fost unul dintre pionierii folosirii tranzacţiilor cu hârtii de valoare (obligaţiuni pe termen scurt) pentru comercianţii care nu aveau altfel acces la capital cu dobânzi favorabile şi a reuşit încă de la început să tranzacţioneze de unul singur hârtii de valoare de 5 milioane de dolari pe an. Chiar dacă avea succes, afacerea sa era mică prin comparaţie cu cele ale altor bancheri evrei germani. Spre exemplu, concernul J & W Seligman & Co. avea un capital de lucru de 6 milioane de dolari în 1869 (echivalentul a peste 100 de milioane de dolari în prezent) şi era o prezenţă activă în subscrierea şi tradingul obligaţiunilor companiilor feroviare.

    Cea mai tânără din fiicele sale, Louisa, s-a căsătorit cu Samuel Sachs, fiul unor prieteni apropiaţi, imigranţi şi ei, iar în 1882 Goldman l-a invitat pe Sachs să i se alăture în afacere, schimbând numele firmei în M. Goldman and Sachs. În scurt timp, noua firmă genera tranzacţii de peste 30 de milioane de dolari anual, iar capitalul acesteia ajunsese la 100.000 de dolari (echivalentul a aproximativ 2,4 milioane de dolari în prezent). Timp de aproximativ 50 de ani de la lansarea companiei, toţi partenerii Goldman Sachs au fost membri ai familiei. În 1885, Goldman i-a cooptat în afacere pe fiul său Henry şi pe ginerele Ludwig Dreyfuss şi a adoptat astfel numele actual al fimei, Goldman Sachs & Co. În 1894 Henry Sachs s-a alăturat şi el afacerii, iar în 1896 compania s-a listat la bursa din New York.

    Goldman s-a retras din afacere la 73 de ani şi a lăsat conducerea firmei în mâinile fiului său, Henry Goldman, şi ale ginerelui, Samuel Sachs.

  • Omul de afaceri Mihai Matei, reţinut pentru fraude cu fonduri europene, a fost arestat

    Judecătorii de la Tribunalul Prahova au admis propunerea procurorilor DNA Ploieşti şi au emis mandat de arestare preventivă pe numele omului de afaceri Mihai Matei, care controlează mai multe firme, între care şi Matero Ama, societate de construcţii care în ultimii ani a avut contracte de deszăpezire cu Consiliul Judeţean Prahova.

    Decizia instanşei poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Mihai Matei, administrator al S.C. Matero Ama SRL, a fost reţinut pentru instigare la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, instigare la fals în declaraţii, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi spălare de bani, în formă continuată.

    Conform sursei citate, soţia omului de afaceri, Aurelia Liliana Matei, manager de proiect la data faptelor, suspectă în acelaşi dosar, a fost pusă sub control judiciar, fiind acuzată de prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi spălare de bani, în formă continuată.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA Ploieşti au adus, marţi, la audieri, doi angajaţi ai firmei controlate de către cei doi soţi, care în primă fază au fost audiaţi ca martori, ulterior schimbându-li-se încadrarea juridică, cei doi devenind suspecţi în acest caz.

    Potrivit DNA, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Cătălin Vlădilă şi Anghel Avram, administratori ai S.C. Maktub S.R.L., respectiv SC Leasimat S.R.L., suspectaţi de complicitate la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, fals în declaraţii, în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat, spălare de bani, în formă continuată, precum şi faţă de Ovidiu Secu, administrator al unei societăţi comerciale, pentru complicitate la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de S.C. Maktub S.R.L., S.C. Matero Ama S.R.L. şi SC Leasimat S.R.L., pentru complicitate la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

    Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2010, la societatea comercială S.C. Matero Ama S.R.L. au fost elaborate două proiecte cofinanţate de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv: “Creşterea Eficienţei Energetice a Centrului pentru producerea mixturilor asfaltice” şi “Centru pentru producerea betoanelor şi mortarelor”. Aferent proiectelor depuse, S.C. Matero Ama S.R.L. prin reprezentantul său legal, administratorul Mihai Matei, a desemnat ca manager de proiect pe soţia sa Aurelia-Liliana Matei. La rândul său, Mihai Matei a îndeplinit în cadrul proiectelor calitatea de responsabil cu operaţiunile financiare.

    În acelaşi context, Mihai Matei, împreună cu soţia sa şi cu suspecţii Cătăin Vlădilă, administrator al S.C. Maktub S.R.L. Tecuci – ofertant (societate în care Liliana Aurelia Matei a deţinut anterior funcţia de asociat unic şi administrator) şi Anghel Avram, administrator al S.C. Leasimat S.R.L., au constituit un grup infracţional organizat având ca scop manipularea procedurii de achiziţie, în sensul depunerii de diligenţe pentru pregătirea ofertelor (prin iniţierea unor asocieri între societăţile acestora cu producătorii utilajelor sau al susţinerii ferme din partea acestora) şi implicit al stabilirii preţului de ofertare astfel încât societăţile controlate de aceştia să obţină punctajul necesar câştigării selecţiei de oferte, iar valoarea utilajelor să fie în mod artificial crescută, afirmau anchetatorii.

    Conform aceleiaşi surse, în perioada 2010 – 2012, cu intenţie, Mihai Matei a determinat-o pe soţia sa să accepte depunerea şi folosirea unor documente inexacte şi false întocmite de ofertanţi, în scopul creării unei aparente stări de legalitate a procedurii evaluării, selecţiei de oferte şi adjudecării, de către ofertanţi (societăţi controlate de inculpat) şi obţinerii de la autoritatea contractantă – Ministerul Economiei – Organismul Intermediar pentru Energie – pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în sumă de 9.677.326 lei, echivalent a 2.271.672 euro (valoare eligibilă nerambursabilă).

    De asemenea, în acelaşi scop, suspecţii Vlădilă Cătălin şi Avram Anghel, cu ştiinţă, au depus pentru a fi folosite la autoritatea contractantă – Ministerul Economiei – Organismul Intermediar pentru Energie declaraţii pe proprie răspundere, neconforme cu realitatea, din care rezulta că nu sunt angajaţi în practici prohibite, că nu sunt membri ai niciunui grup sau reţele de operatori economici şi că nu se află în situaţia conflictului de interese, documente întocmite şi prezentate în cadrul procedurii organizate de SC Matero Ama SRL, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit sursei citate, în cadrul celui de-al doilea proiect, Mihai Matei şi ceilalţi membri ai grupului au beneficiat de sprijinul lui Ovidiu Secu care, în calitate de reprezentant al unei firme din Bulgaria, a întocmit şi semnat în numele administratorului, fără ştiinţa acestuia, documentele necesare participării în calitate de ofertant în cadrul procedurii pentru implementarea proiectului respectiv.

    În perioada 2011-2013, pentru însuşirea sumelor ilicite astfel obţinute, după achitarea contravalorii utilajelor ofertanţilor câştigători (S.C. Maktub S.R.L. Tecuci, respectiv S.C. Leasimat S.R.L.) care, la rândul lor, au procedat la achitarea lor producătorilor, diferenţa rămasă, în sumă de 4.210.499 lei, echivalentul a 984.936 euro, la care se adaugă TVA în valoare de 2.925.910 lei, a fost disimulată de către Mihai Matei şi ceilalţi membri ai grupului în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei, prin încheierea unor contracte comerciale cu aceleaşi societăţi controlate de aceleaşi persoane, mai arăta DNA.

    În final, în baza împuternicirilor pe conturile societăţilor, Mihai Matei, alături de soţia sa, au ridicat în mod repetat sume de bani în numerar cu justificări aparent legale.

    Procurorii DNA Ploieşti au făcut, marţi, cinci percheziţii la locuinţe şi sedii de firme din Prahova, între care şi societatea Matero Ama, controlată de omul de afaceri Matei Mihai.

    Societatea Matero Ama a fost înfiinţată în anul 2004 şi are sediul în municipiul Câmpina.

  • Povestea celui mai controversat candidat la preşedinţia Statelor Unite

    Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi şi are acum şanse mari de a se lupta cu reprezentantul democraţilor pentru un loc în biroul oval.

    Donald Trump a stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: “Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

    Planurile lui Trump în ceea ce priveşte imigraţia au trei idei centrale: construirea zidului la graniţa cu Mexicul, înăsprirea legilor privind procesul de imigrare şi impunerea unor condiţionări referitoare la crearea de locuri de muncă şi de creştere a salariilor pentru cetăţenii americani. El a declarat că deportarea a 11 milioane de oameni fără acte va fi o soluţie bună şi se numeşte management, iar politicienii nu pot să gestioneze acest lucru şi tot ce fac ei este să vorbească.

    Ideile extreme ale lui Trump par să fi avut succes la un segment important de votanţi republicani; o explicaţie pentru acest fenomen este distribuţia geografică a susţinătorilor celor două partide pe teritoriul Statelor Unite. Zonele din nord au votat, istoric, pentru democraţi; zonele din sud, afectate în mod direct de numărul mare de mexicani care lucrează ilegal, votează în mod tradiţional cu republicanii. Discursul categoric (şi pe alocuri rasist) al lui Trump a relaţionat astfel bine cu votanţii republicani.

    Declaraţia de 92 de pagini depusă la Federal Election Commission (este prima dată când omul de afaceri prezintă public date despre averea sa) arată că veniturile lui Trump s-au situat între 456 şi 543 milioane de dolari în 2014 şi în cea mai mare parte a primului semestru din 2015. În urma depunerii declaraţiei, reiese că Trump este de departe cel mai bogat dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2016 care au depus astfel de declaraţii, potrivit ZF. Trump a inclus în declaraţie 515 companii în care deţine poziţii de preşedinte sau membru. Multe sunt corporaţii cu răspundere limitată având legătură cu deţinerile imobiliare ale lui Trump, incluzând proprietăţi în Panama, Istanbul, Mumbai, Puerto Rico şi Dubai.

    Numele lui Donald Trump este foarte puternic legat de domeniul imobiliarelor, pornind chiar de la emblematicul Trump Tower din New York. Afacerile în imobiliare le-a pornit influenţat de moştenirea din familie. Fred Trump, tatăl său, a fost un bogat investitor în real estate din New York. A început cu achiziţia şi renovarea Commodore Hotel, devenit Grand Hyatt, şi a continuat cu numeroase proiecte, nu toate profitabile, fapt care explică problemele financiare cu care s-a confruntat în anii ‘90.

    Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv. Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.

    Omul de afaceri s-a descurcat bine în regimul militar, atât din punct de vedere social, cât şi academic, şi a devenit un bun atlet şi, mai apoi, preşedintele studenţilor până în anul 1964, când a absolvit. El a intrat la Universitatea Fordham şi apoi s-a transferat la Wharton, Şcoala de Ştiinţe Economice din cadul Universităţii din Pennsylvania, studii pe care le-a absolvit în 1968, obţinând o diplomă în economie. Chiar dacă Trump conduce cursa pentru nominalizare din partea republicanilor, drumul către Casa Albă e unul extrem de dificil. Moody’s Analytics, divizia a Moody’s responsabilă de realizarea predicţiilor electorale, sugerează o victorie detaşată a democraţilor în 2016. Mai exact, studiul prezentat la începutul lunii septembrie arată că 326 de electori vor merge către democraţi faţă de 212 către republicani; pentru a câştiga preşedinţia Statelor Unite este nevoie de 270 de electori. Modelul celor de la Moody’s a prezentat cu succes rezultatele ultimelor nouă alegeri, iar în 2012 au reuşit chiar să prezică numărul exact de electori ce au votat cu fiecare partid.

    Din partea democraţilor, cele mai mari şanse la nominalizare la are Hillary Clinton, fosta primă doamnă a Statelor Unite şi secretar de stat în cadrul administraţiei Obama. Clinton, cu un discurs mult mai echilibrat decât cel al lui Trump, poate câştiga şi din zona votanţilor independenţi.

    Americanii nu au ales în ultimul secol un preşedinte fără experienţă politică, cu excepţia lui Eisenhower, care a câştigat al doilea război mondial. Dacă Trump va reuşi să câştige alegerile din 2016, va fi într‑adevăr o premieră pentru Statele Unite. După cum spunea chiar Trump: “Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere”.

  • Milionarul care se consideră miliardar, a recreat Jurassic Park şi vrea să lanseze Titanic II. „Vreau să cheltuiesc banii pe care îi am până când mor”

    Clive Palmer este un om de afaceri australian care şi-a făcut averea din minerit. Acesta deţine compania Mineralogy, iar de-a lungul timpului a cumpărat alte companii pentru a-şi mări imperiul, companii precum Waratah Coal sau Queensland Nickel şi Palmer Nickel and Cobalt Refinery. Averea acestuia este estimată de Forbes la 550 de milioane de dolari.

    Palmer a devenit cunoscut mai ales din prisma excentricităţilor sale. În 2008 a cumpărat o echipă de fotbal din China pentru a-şi mări vizibilitatea, iar în 2013, într-o conferinţă de presă, Palmer a anunţat că plănuieşte să construiască o replică fidelă a Titanicului, numit Titanic II, după cum era de aşteptat. Planul era ca noul vas să refacă traseul Titanicului, să plece în 2016 din Southampton până la New York, dar lansarea a fost amânată pentru 2018. Acesta plănuia să recreeze atmosfera de epocă de pe Titanic, urmând să fie folosite costume de epocă, iar accesul la TV sau Internet să fie interzis. Dar nu au mai fost făcute date publice despre despre construcţia vasului, iar proiectul care se crede că a fost abandonat.

    Atras de alt dezastru, Palmer a anunţat că vrea să construiască un parc inspirat de pelicula Jurassic Park. Iniţial, Palmer dorea să cloneze dinozauri pentru acest parc, însă a abandonat această idee, hotărând să folosească în loc versiuni robotice gigantice.  El a comandat 160 de dinozauri animatronici, iar acestia au fost găzduiţi în Palmer Coolum Resort, o staţiune a sa aflată pe coasta de nord a Australiei.  Primii dinozauri au fost Jeff, un Tyrannosaurus rex, şi Bones, un Omeisaurus.

    Parcul, numit Palmerasaurus, a fost deschis pentru public pe 14 decembrie 2013, dar nu s-a bucurat de prea mare succes.

    Potrivit publicaţiei Time, Clive Palmer a declarat  că „vreau să cheltuiesc banii pe care îi am până când mor” şi că deşi valoarea averei sale este de rândul milioanelor, el se consideră miliardar.

  • “Cum, dom’le, plecaţi cu copilul, aşa, pe mare?”, una din poveştile pasionaţilor de navigaţie

    Avocatul Ovidiu Drugan, unul dintre puţinii antreprenori în domeniul navigaţiei, a cerut-o în căsătorie pe soţia sa pe apă. Un alt cuplu a mers chiar mai departe şi a spus ”da„ în apele internaţionale; până acum sunt singurii români care au trecut pe certificatul de căsătorie coordonatele, cu longitudine şi latitudine, în loc de o localitate pe pământ. Mihai Marcu merge cu barca în fiecare vară, de trei ani, cu fiul său care are acum 11 ani, la istanbul, doar ei doi; multă lume l-a întrebat pe omul de afaceri: „cum, dom’le, plecaţi cu copilul, aşa, pe mare?”. Iar Ovidiu Ciuca, un antreprenor care face bărci, şi-a construit una cu mâinile lui, încă înainte de a avea maşină. Iahtingul, ca pasiune şi afacere, nu are o dimensiune amplă pe piaţa românească, dar numărul pasionaţilor creşte an de an.

    “Anul trecut băieţelul meu era la prova, în partea din faţă a bărcii, şi când am intrat din Marea Neagră în canal, în drumul spre Istanbul, se uita cum se unesc continentele, fericit şi mândru“, povesteşte Mihai Marcu, preşedinte al boardului de directori al MedLife, unul dintre pasionaţii de iahting.

    De fapt, obiceiul de a merge cu barca la Istanbul a avut şi urmări neaşteptate, antreprenorul fiind chemat la şcoala unde învaţă băiatul său, în vârstă de 11 ani, unde i s-a spus că e un băiat foarte bun, învaţă foarte bine, dar că are tendinţa de a exagera lucrurile. Cum?, a întrebat şi i s-a replicat: „A spus că în vacanţă a mers cu skijet-ul, că a fost la pescuit cu barca în Golful Persic şi a prins o baracudă de 3-4 metri, că a fost cu tata cu barca la Istanbul“. Or toate aceste poveşti de vacanţă erau cât de poate de adevărate. În rândul experienţelor frumoase legate de navigaţie, antreprenorul, care a investit şi în afaceri din domeniul navigaţiei, enumeră şi plecările pe mare către Balcic (Bulgaria), cu managementul MedLife.

    La capitolul experienţelor interesante încadrează şi momentul când a ales să vadă ce înseamnă experienţa de skipper, într-un training pe barcă la care participau manageri dintr-o corporaţie. Fără să ştie cine este, de fapt, Mihai Marcu, respectivii l-au tratat ca pe un angajat; „Mihai, adu-mi o bere“, „Mihai, ţine berea la rece“ şamd. Antreprenorul spune că a intrat în joc, iar seara, când a venit CEO-ul corporaţiei, acesta s-a aşezat lângă Marcu, la masa skipperilor, vorbind cu el ca prieten. Cel care în cursul zilei îi adresase numeroasele ordine s-a apropiat de preşedintele MedLife, încercând să-şi ceară scuze. Marcu în schimb a răspuns că îi mulţumeşte, pentru că a avut o experienţă interesantă, oferindu-i-se prilejul să înţeleagă că viaţa skipperilor este mai grea decât credea.

    ÎN LOCUL AVOCATURII

    Şi Ovidiu Drugan, avocat de formaţie, are o tolbă plină de poveşti. El este pe cale să renunţe la profesia de avocat, având în lucru în prezent doar 2-3 dosare, cu scopul de a se dedica total pasiunii pentru navigaţie. Împreună cu tatăl său şi sora sa au înfiinţat o şcoală de navigaţie, SetSails, unde a investit în zece ambarcaţiuni, cumpărate, toate, în parteneriat şi în sistem de leasing. Cea mai frumoasă experienţă trăită pe luciul apei este cererea în căsătorie pe care a făcut-o pe barcă; „un alt cuplu a ieşit în apele internaţionale, skipperul a oficiat căsătoria, iar la întoarcerea pe uscat au înregistrat căsătoria.

    Din câte ştiu eu este singurul cuplu de români care au trecute coordonatele pe mare la locul oficierii căsătoriei“, spune Ovidiu Drugan. El povesteşte cu încântare că în rândul experienţelor frumoase se înscrie şi organizarea, anul acesta, a unei expediţii de 11 ambarcaţiuni româneşti în Grecia. „A fost o senzaţie deosebită să vedem navigând prin insule o veritabilă flotă, cu pavilioane româneşti“, spune avocatul, care completează că preferă domeniul navigaţiei profesiei pentru care s-a format pentru că pe barcă se râde foarte mult, oamenii se simt bine, spre deosebire de clienţii care apelau la el în calitate de avocat.

    De fapt, cele mai multe poveşti legate de iahting sunt povestite cu înflăcărare; la terasa la care avea loc discuţia cu Drugan, într-o schimbătoare zi de vară în care ba era prea cald, ba ploua cu găleata, a intrat în vorbă un motociclist care s-a dovedit, la rândul său, pasionat de călătoriile pe mare. La intrarea în portul din Myconos, povesteşte motociclistul, arhitect de profesie, căpitanul bărcii pe care se afla a hotărât să ia pieptiş furtuna, într-o zonă îndeobşte cunoscută drept periculoasă. „Chiar şi grecii, care sunt foarte relaxaţi de felul lor, se agitau pe mal, pentru că nici ei nu fac astfel de manevre, aleg un drum mai ocolit, dar mai sigur“, spunea arhitectul, care în timpul furtunii coordona skipperul citind cordonatele pe telefonul inteligent, devenit mai nou cea mai răspândită unealtă de navigaţie.

  • Cel mai bogat om de afaceri din Germania are peste 19.000 de angajaţi în România

    Cel mai bogat om de afaceri din Ger­mania, cu o avere estimată de Forbes la peste 27 de mi­liarde de dolari, a ajuns să aibă mai mult de 19.250 de an­ga­jaţi în România.

    Cele două branduri con­tro­late de el pot fi considerate cumulat cel mai mare anga­jator pe care îl are România.

    El a început să lucreze în bu­sinessul de familie în 1990, după ce a servit ca locotenent în forţele aeriene germane. A preluat „frâiele“ afacerii începute de cei doi în 2009.

    Citiţi mai mult aici despre cel mai bogat om de afaceri din Ger­mania care are 19.000 de angajaţi în România.