Tag: Obama

  • Larry Summers şi-a retras candidatura la conducerea Fed

     “Astăzi (duminică), mai devreme, am vorbit cu Larry Summers şi i-am acceptat decizia de a-şi retrage candidatura la preşedinţia Rezervei Federale”, a anunţat Obama, citat într-un comunicat. Decizia lui Summers de a-şi retrage candidatura a fost anunţată un pic mai înainte de către publicaţia The Wall Street Journal (WSJ).

    “Larry era un membru-cheie al echipei mele în momentul în care ne confruntam cu cea mai gravă criză economică de la Marea Depresiune (economică) şi, într-o proporţie deloc neglijabilă, mulţumită competenţei, înţelepciunii şi calităţilor sale de lider am repus economia pe calea creşterii şi am realizat progresele pe care le constatăm în prezent”, a adăugat preşedintele american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conflictul din Siria: arta de a câştiga timp

    Nici nu mai are importanţă că, după cum a precizat presa rusească, propunerea a fost de fapt a secretarului de stat american John Kerry, iar ulterior Norvegia, Suedia şi Polonia au revendicat pentru ele paternitatea propunerii. Important e că rezultatul, pentru moment, este evitarea declanşării unui război pe care preşedintele american Barack Obama nu l-a dorit de fapt niciodată, preferând să lase Congresul să decidă, şi pentru care SUA, cu excepţia Franţei, nu a reuşit să găsească niciun aliat.

    De portiţa oferită de noua propunere, dar şi de faptul că şi Congresul american şi-a amânat votul asupra intervenţiei militare în Siria, a profitat perfect Bashar Al-Assad, care a afirmat că e dispus să renunţe la controlul asupra arsenalului chimic al regimului său dacă SUA nu-i mai înarmează pe rebelii sirieni şi dacă renunţă la ameninţările cu războiul.

    Sâmbătă, Lavrov şi Kerry au căzut de acord asupta unui plan de a aduce armele chimice siriene sub control internaţional, în condiţiile unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, care ar putea decide sancţiuni sau alte măsuri punitive dacă Siria nu se conformează.Prima inspecţie internaţională la arsenalului chimic sirian va avea loc în noiembrie, urmând ca distrugerea acestuia să aibă loc la anul. Următoarea haltă diplomatică este prevăzută pentru finele lunii, când Lavrov şi Kerry se vor întâlni la New York pentru a organiza o conferinţă de pace pentru Siria.

    Deocamdată, singurele tabere care au protestat faţă de această soluţie diplomatică sunt rebelii care luptă contra regimului sirian şi republicanii americani, care sperau în pornirea unei acţiuni militare. Percepând însă corect semnalul diplomatic pozitiv, pieţele financiare s-au relaxat în privinţa Siriei, preţul petrolului cu livrare în octombrie a scăzut spre 108 dolari, iar investitorii au reînceput să se concentreze pe principalul eveniment financiar al săptămânii viitoare – şedinţa Rezervei Federale unde ar putea să se anunţe reducerea cumpărărilor de obligaţiuni de către banca centrală americană cu 10 mld. dolari pe lună, de la actualul plafon de 85 mld. dolari.

  • Statele Unite vor ca Siria să se conformeze solicitărilor de a plasa sub control internaţional arsenalul chimic în câteva săptămâni

     Oficiali americani de rang înalt au anunţat vineri seară că Siria are la dispoziţie două-trei săptămâni pentru a se conforma solicitărilor internaţionale.

    “Solicitarea Statelor Unite de plasare în termen de două sau trei săptămâni a arsenalului chimic sirian sub control internaţional pur şi simplu nu este profesionistă”, a reacţionat Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului rus.

    “În Siria, există cel puţin 42 de locaţii unde sunt depozitate aceste arme, iar unele se află în zone de luptă”, afirmă oficialul rus

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nikkei: Obama îl va numi săptămâna viitoare pe Larry Summers în funcţia de preşedinte al Fed

     Fost secretar general al Trezoreriei SUA în perioada 1999-2001, în timpul administraţiei Clinton, Summers este în prezent directorul Consiliului Economic Naţional, echipa de consilieri pe probleme economice de la Casa Albă.

    Nikkei notează că anunţul va fi făcut după încheierea şedinţei de politică monetară din 17-18 septembrie a Rezervei Federale.

    Mandatul actualului preşedinte al Fed, Ben Bernanke, se va încheia în luna ianuarie. Principalii candidaţi la funcţia lui Bernanke sunt Lawrence Summers şi vicepreşedintele Fed Janet Yellen.

    Subscretarul Trezoreriei SUA Lael Brainard, fost consilier pe probleme economice al preşedintelui Bill Clinton, ar urma să fie numit vicepreşedinte al băncii centrale, potrivit Nikkei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul SUA, de acord să aştepte neutralizarea armamentului chimic sirian

     Congresmenii au luat marţi o “pauză” în dosarul sirian, Senatul amânând până cel puţin săptămâna viitoare – la cererea lui Barack Obama – un vot de procedură asupra unei rezoluţii care autorizează recurgerea la forţă, cu scopul de a oferi timp preşedintelui să evalueze credibilitatea ofertei ruse de plasare sub control internaţional a arsenalului chimic sirian.

    În alocuţiunea sa, în care a oferit o şansă diplomaţiei dar a subliniat că opţiunea militară se află în continuare pe masă, Obama a interpelat în mod direct cele două cele mai ostile tabere faţă de o intervenţie în Congres.

    “Cer prietenilor mei de dreapta să îşi reconcilieze angajamentul în favoarea puterii militare americane cu lipsa de acţiune atunci când o cauză este atât de justă. Iar prietenilor mei de stânga le cer să îşi reconcilieze convingerile în favoarea libertăţii şi demnităţii pentru toţi cu aceste imagini cu copii care se zbat de durere, murind pe podele reci de spital”, le-a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pregătiri de război chirurgical în Siria

    Într-adevăr, puţini aşteptau să se ia vreo decizie importantă la o reuniune unde gazda, Vladimir Putin, s-a dovedit mai convingătoare principalul musafir, Barack Obama, ţinând cont că majoritatea opiniilor de acolo au fost contra unei intervenţii militare în Siria. Mesajul UE a fost că “nu există soluţie militară a conflictului”, iar Rusia, susţinută de principalul său aliat China (cu care a şi semnat un acord de creştere a livrărilor de gaz, graţie Gazprom, care va construi un gazoduct spre China), a precizat că ar susţine o intervenţie armată în Siria numai sub egida ONU şi dacă se va dovedi că regimul de la Damasc a folosit arma chimică împotriva civililor.

    Mai mult, Putin a avertizat voalat că ar putea relua un contract de livrări de sisteme antiaeriene S-300 către Iran pe care l-a îngheţat în urmă cu câţiva ani la presiunea SUA şi a Israelului. De partea SUA s-a situat în continuare doar Franţa.

    În privinţa acţiunii militare în sine, s-a conturat treptat în Congres soluţia unei intervenţii “chirurgicale”, limitată atât în timp (cel mult 90 de zile), cât şi în obiective (fără a încerca să-l răstoarne de la putere pe liderul Bashar al-Assad, ci doar să-i dea un semnal că uzul armelor chimice încalcă legislaţia internaţională şi nu poate fi lăsat nepedepsit). The New York Times susţine că aceasta este varianta susţinută de Israel, care nu doreşte ca SUA să grăbească ori să ajute victoria niciuneia dintre părţile implicate în războiul civil, ci doar slăbirea amândurora – singura situaţie ce ar asigura că dinspre Siria nu vine nicio ameninţare serioasă contra Israelului.

    Bursele de acţiuni au început să crească, iar preţul petrolului şi cel al aurului au scăzut, ilustrând faptul că pieţele financiare s-au împăcat deja cu ideea unei astfel de lovituri militare simbolice.

  • Barack Obama a ajuns în Rusia pentru summitul G20

    Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a sosit joi la Sankt Petersburg, în Rusia, unde va participa la lucrările summitului G20, care se va desfăşura sub semnul crizei siriene.

    Avionul Air Force One, de tip Boeing 747, care îl transportă pe preşedintele Statelor Unite a aterizat pe pista aeroportului din Sankt Petersburg, la puţin timp după ora locală 14.05 (13.05, ora României), venind de la Stockholm.

    După o vizită de 24 de ore în Suedia, Obama va încerca, la G20, să obţină un sprijin cât mai larg posibil pentru o intervenţie militară în Siria, cu scopul de a pedepsi această ţară, acuzată de lansarea unui atac chimic mortal, la 21 august

    Preşedintele rus Vladimir Putin, principalul susţinător al regimul sirian şi gazdă a G20, se opune unei intervenţii militare împotriva regimului de la Damasc, ceea ce preconizează o întâlnire tensionată între cei doi lideri la reuniunea internaţională consacrată în principal problemelor economice.

    Primirea oficială a demnitarilor străini de către Vladimir Putin este aşteptată în jurul orei locale 16.30 (15.30, ora României).

  • Israelienii se tem că vor fi nevoiţi să înfrunte singuri Iranul: “Bâlbâiala şi ezitarea în privinţa Siriei dovedesc că Israelul nu poate conta decât pe sine”

     “Atem lo levad” (“Nu sunteţi singuri”), le-a spus preşedintele american, Barack Obama, israelienilor, transmiţând acelaşi spirit de solidaritate pe care John F. Kennedy l-a invocat atunci când a declarat “Ich bin ein Berliner” în Berlinul de Vest, în 1963.

    Dar israelienii îşi amintesc acum cu tristeţe discursul lui Obama, după decizia acestuia de a deferi Congresului orice acţiune militară împotriva Siriei, relatează Financial Times, în ediţia electronică. Întrebaţi despre cum îi face să se simtă această decizie, mulţi au declarat: “singuri”.

    Ei sunt îngrijoraţi nu pentru că Israelul este lăsat singur să se descurce cu Siria, împotriva căreia Guvernul şi populaţia nu vor o implicare directă, ci în legătură cu mesajul transmis în acest fel Iranului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Israelienii se tem că vor fi nevoiţi să înfrunte singuri Iranul: “Bâlbâiala şi ezitarea în privinţa Siriei dovedesc că Israelul nu poate conta decât pe sine”

     “Atem lo levad” (“Nu sunteţi singuri”), le-a spus preşedintele american, Barack Obama, israelienilor, transmiţând acelaşi spirit de solidaritate pe care John F. Kennedy l-a invocat atunci când a declarat “Ich bin ein Berliner” în Berlinul de Vest, în 1963.

    Dar israelienii îşi amintesc acum cu tristeţe discursul lui Obama, după decizia acestuia de a deferi Congresului orice acţiune militară împotriva Siriei, relatează Financial Times, în ediţia electronică. Întrebaţi despre cum îi face să se simtă această decizie, mulţi au declarat: “singuri”.

    Ei sunt îngrijoraţi nu pentru că Israelul este lăsat singur să se descurce cu Siria, împotriva căreia Guvernul şi populaţia nu vor o implicare directă, ci în legătură cu mesajul transmis în acest fel Iranului.

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat în mai multe rânduri în ultimele zile că Siria este “terenul de încercare” pentru Iran. Orice nehotărâre a Statelor Unite în ceea ce priveşte disciplinarea regimului lui Bashar al-Assad, pentru depăşirea “liniilor roşii” prin folosirea armelor chimice, creează un precedent nefavorabil pentru eforturile de a opri Iranul de la dezvoltarea armei nucleare, consideră israelienii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Obama amână războiul cu Siria, spre nemulţumirea complexului industrial militar american

    Preşedintele şi-a argumentat decizia prin dorinţa de a cere acordul Congresului – organul legislativ al Statelor Unite, care este reprezentantul poporului, aşa cum prevede Constituţia. Criticii argumentează că orice amânare este doar un semn de slăbiciune care îi va dezamăgi pe aliaţi şi îmboldi pe inamici. Obama a argumentat în discursul său de sâmbătă după-amiază că o amânare nu înseamnă o renunţare la pedepsirea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, forţele armate americane fiind poziţionate şi actualizându-şi ţintele în permanenţă. Criticii săi susţin însă că regimul lui Assad va avea timp să-şi întărească apărarea şi să ascundă armele. Nu în ultimul rând, şi decizia Parlamentului britanic de vineri, de a nu permite trupelor britanice să ia parte la conflict, pare să fi cântărit în răzgândirea lui Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro