BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Studiu Ikea: Cele top trei frustrări pe care oamenii le au cu privire la locuinţele lor vin din lipsa unui spaţiu exterior, prea multe lucruri care nu au un loc dedicat pentru depozitare şi lipsa de spaţii de depozitare

    Cele mai mari frustrări pe care le au oamenii atunci când vine vorba despre locuinţa lor sunt legate de lipsa unui spaţiu exterior, cum ar fi un balcon deschis sau o terasă, de prea multe lucruri din casă care nu au un loc dedicat pentru depozitare şi de lipsa de spaţii de depozitare în general, arată studiul The Life at Home Report 2022, realizat de Ikea.

    „Există o legătură puternică între locuinţele noastre şi sănătatea noastră psihică. Locuinţa reprezintă un spaţiu profund şi personal. Până la 4 din 5 persoane se simt stresate când sunt casă şi spaţiul nu este bine organizat. Noi, oamenii, avem foarte multe colecţii de cărţi, viniluri, CD-uri şi obiecte la care nu vrem să renunţăm. Însă, locuinţele sunt mici, iar în ele locuiesc 3-4, poate chiar 5 oameni. Astfel, soluţiile de design trebuie să fie smart, funcţionale şi să ne reprezinte personalitatea”, a spus Bogdan Bojneagu, people & culture manager, Ikea România, în timpul unei conferinţe de presă.

    Pentru eficientizarea spaţiului din casă, el le recomandă oamenilor să prioritizeze produsele funcţionale – cum ar fi măsuţele de cafea cu spaţii de depozitare, tabureţii cu spaţii ascunse sau canapelele extensibile cu loc dedicat depozitării – şi a celor „beautiful outside & smart inside”.

    Studiul Ikea – The Life at Home 2022 mai arată că persoanele care consideră că identitatea lor este reflectată de locul în care trăiesc au de de 1,5 ori mai multe şanse să se raporteze în mod pozitiv la căminul lor.

    Totuşi, doar 35% dintre respondenţii studului consideră că locul în care trăiesc oferă suficientă intimitate tuturor oamenilor care îl împart. Acest procent, se detaliază în studiu, scade la 25% în cazul oamenilor care locuiesc în chirie.

    Jumătate dintre participanţii la studiu se raportează în mod pozitiv la căminul lor în acest moment vs. aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Printre cele mai mari trei griji ale acestora se numără economia naţională (77%), fondurile din gospodărie (62%) şi impactul schimbărilor climatice (61%).

    „Rulăm studiul Life at Home de ani de zile pentru a înţelege în profunzime ce se întâmplă în casele oamenilor. Cred că pentru a ne simţi cu adevărat bine acasă, locuinţele noastre trebuie să reflecte personalitatea noastră”, a adăugat Theodor Nica, communication and interior design manager, Ikea România.

    Ikea România, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilă şi decoraţiuni, a avut în 2022 o cifră de afaceri de peste 1,15 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Astfel, 2022 a fost încă un an pe plus pentru afacerea locală a retailerului suedez, compania având majorări ale cifrei de afaceri anual încă din 2007, atunci când a fost deschis primul magazin.

    Retailerul suedez deţine trei magazine în România – două în Bucureşti, în zona Băneasa şi Theodor Pallady şi unul în Timişoara, deschis recent, după o investiţie de peste 60 mil. euro.

     

  • O echipă de oamenii de ştiinţă a creat artificial un model de embrion uman

    O echipă de oamenii de ştiinţă de la Institutul Weizmann a creat o entitate care seamănă foarte mult cu un embrion uman.
    Oamenii de ştiinţă au eliberat chiar şi hormoni care au făcut ca un test de sarcină să devină pozitiv în laborator.
    Modelele embrionare vor să ofere o modalitate etică de a înţelege primele momente ale vieţii umane.
    O echipă de oamenii de ştiinţă de la Institutul Weizmann a creat o entitate care seamănă foarte mult cu un embrion uman, fără a folosi spermă, ovule sau uter.

    Echipa spune că „modelul de embrion”, realizat cu ajutorul celulelor stem, arată ca un exemplu de manual al unui embrion real de 14 zile, scrie BBC.

    Oamenii de ştiinţă au eliberat chiar şi hormoni care au făcut ca un test de sarcină să devină pozitiv în laborator.

    Modelele embrionare vor să ofere o modalitate etică de a înţelege primele momente ale vieţii umane.

    „Este o cutie a Pandorei şi nu este un clişeu – cunoştinţele noastre sunt foarte limitate”, spune profesorul Jacob Hanna, de la Institutul de Ştiinţe Weizmann.

  • Ne face alcoolul să vedem oameni mai frumoşi decât sunt în realitate? Mitul „paharelor de bere”, spulberat de un studiu

    Descoperirea aparţine unui grup de cercetători americani, care însă au stabilit că alcoolul poate creşte încrederea în interacţiunile sociale.

    Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Stanford Prevention Research Center din Palo Alto, California, publicat în Journal of Studies on Alcohol and Drugs, a dezminţit mitul efectului „paharelor de bere”, adică fenomenul conform căruia alcoolul îi face pe oamenii care sunt priviţi mai atrăgători decât sunt în realitate.
    Contrar credinţei comune, des răspândită, se pare că consumul de alcool nu are nicio influenţă asupra percepţiei cuiva despre atractivitate. Studiul a implicat 18 perechi de prieteni bărbaţi, toţi în vârstă de 20 de ani, care au evaluat atractivitatea persoanelor prezentate în fotografii şi în videoclipuri.

    Participanţilor li s-a spus că ar putea avea ocazia să interacţioneze cu unul dintre aceşti oameni într-un experiment viitor. Rezultatele au arătat că intoxicaţia cu alcool nu a avut niciun efect asupra părerii participanţilor despre atractivitatea altor persoane.
    În esenţă, se pare că alcoolul nu poate afecta direct percepţia vizuală, ci mai degrabă creşte încrederea în interacţiunile sociale. Acest lucru ar putea explica ideea comună de „ochelari de protecţie pentru bere”, atribuind în schimb efectul alcoolului care sporeşte încrederea pe care i-o oferă, făcându-i pe oameni să-şi dorească să interacţioneze â.
    Autorii sugerează că această descoperire ar putea avea implicaţii importante pentru terapeuţi şi pacienţi, ajutând oamenii să înţeleagă modul în care motivaţiile sociale se pot schimba în moduri potenţial dăunătoare pe termen lung, atunci când se consumă alcool.
     

  • Cum au făcut avere părinţii lui Vlad Pascu. Au peste 700 de proprietăţi. Tatăl său ar fi lăsat pe drumuri zeci de oameni

    Miruna şi Mihai Pascu, părinţii şoferului ucigaş, deţin peste 700 de proprietăţi în cele mai scumpe zone ale Bucureştiului, dar şi la malul mării. 

    Sunt apartamente şi terenuri care valoareaza milioane de euro. O fostă judecătoare susţine că, în anii 2000, Mihai Pascu dădea şi bani cu camătă şi ar fi lăsat fără case zeci de oameni. Este implicat însă şi în scandaluri recente, cu mize uriaşe.

    714 imobile şi terenuri ar deţine soţii Pascu, conform datelor de la Cadastru consultate de echipa Ştirilor PRO TV.

    Miruna şi Mihail Claudiu Pascu au construit blocuri şi au cumpărat terenuri în cele mai valoroase zone ale Bucureştiului. Majoritatea se află în nordul Capitalei, unde preţul mediu de vânzare al unui apartament este de 300.000 de euro.

    Pe o stradă din sectorul 1 soţii Pascu sunt proprietari pe două blocuri. Unul din blocuri pare mai neîngrijit. Pare că nu prea este locuit. Doar la unele etaje există mobilă, ceea ce arată că unii oameni s-au mutat.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Care este abilitatea numărul 1 pentru oamenii care vor să avanseze la locul de muncă, precum şi felul în care pot obţine această abilitate, potrivit unui şef care lucrează în cadrul Goldman Sachs?

    Shekhinah Bass şi-a făcut un nume şi şi-a construit cariera la una dintre cele mai competitive şi influente firme de pe Wall Street: Goldman Sachs. După 17 ani la firmă, este acum şefa strategiei de talent la Goldman Sachs în cadrul diviziei de management al capitalului uman al firmei, fiind în acelaşi timp şi mama a cinci copii.


    Cea mai importantă abilitate interpersonală care distinge performerii de top la Goldman Sachs şi care propulsează oamenii către cariere de succes pe Wall Street în general, a descoperit ea, nu este abilitatea de a încheia tranzacţii creative sau o atitudine încrezătoare – ci deţinerea unei mentalităţi de creştere. „Persoanele respective sunt cele care vin la serviciu dornice să înveţe abilităţi noi, deschise la feedback şi dispuse să acţioneze în funcţie de acesta”, spune Bass, în vârstă de 39 de ani, pentru CNBC Make It. „Acestea sunt persoanele care ajung departe în carierele lor.”
    Potrivit psihologului Carol Dweck, o mentalitate de creştere există atunci când îţi vezi abilităţile, talentele şi cunoştinţele ca pe nişte abilităţi pe care le poţi dezvolta şi îmbunătăţi în continuare. Opusul este o mentalitate fixă, sau credinţa că abilităţile şi talentele tale nu pot să se schimbe în timp. „Pasul de a te dezvolta şi a rămâne dedicat, chiar şi atunci când lucrurile nu merg bine, este semnul distinctiv al mentalităţii de creştere”, a scris Dweck în cartea sa din 2006, “Mindset: The New Psychology of Success”. “Aceasta este mentalitatea care îi ajută pe oameni să prospere în timpul unora dintre cele mai provocatoare momente din viaţa lor.” În mediul de lucru, spune Bass, poţi măsura mentalitatea ta de creştere în funcţie de modul în care reacţionezi la feedbackul de la managerul tău şi colegii de muncă. “Feedbackul te poate ajuta să-ţi identifici punctele oarbe, astfel încât să poţi schimba modul în care te prezinţi în anumite situaţii de muncă”, explică ea. “Cu o mentalitate de creştere, vei vedea acele puncte oarbe ca pe ceva ce poţi controla şi îmbunătăţi.” Pentru a dezvolta şi a practica o mentalitate de creştere la locul de muncă, va trebui să-ţi stabileşti obiective îndrăzneţe, să fii dispus să rişti şi să cauţi feedback şi îndrumare de la alţii.


    Data viitoare când primeşti critici constructive, ia în considerare unul dintre următoarele răspunsuri, care arată că eşti deschis feedbackului în loc să-l respingi, spune Bass: “Aud feedbackul tău. Iată lucrurile pe care am să le fac pentru a încerca să mă îmbunătăţesc în acea zonă de dezvoltare:” “Asta nu este încă o forţă a mea, dar este ceva la care o să mă concentrez.” Prin cercetări extinse, cercetătorii din domeniul neuroştiinţelor au descoperit că o mentalitate de creştere este cea mai eficientă modalitate de gândire pentru a atinge obiective, a dobândi abilităţi noi, a privi eşecurile ca pe oportunităţi de învăţare şi a dezvolta schimbări pozitive în viaţa ta. Este, de asemenea, una dintre cele mai căutate abilităţi pe care companiile le caută la oamenii pe care îi angajează, adaugă Bass.” Îţi doreşti să te îmbunătăţeşti într-un anumit aspect, sau eşti genul de persoană care iese din cameră şi spune, ‘Oricum, nimic nu se va schimba’?”  “A fi atent şi dispus să încerci ceva nou sau diferit merge foarte departe.”

    Sursa: CNBC, articol tradus folosind ChatGPT

  • A câştigat o partidă de MMA şi şi-a vândut echipamentul pentru a construi o fântână cu apă potabilă în satul său natal. Dwayne Johnson a fost atât de impresionat că i-a oferit un cadou neaşteptat

    Themba Gorimbo este un luptător de MMA din Zimbabwe. Ţara sa natală este una dintre cele mai sărace din Africa, fiind devastată de criza apei potabile. Gorimbo şi-a ajutat comunitatea cu câştigurile dobândite din victoriile sale.

    Dwayne Johnson o fi mare şi puternic, ba chiar este supranumit ,,The Rock”, dar inima sa nu este din piatră. Iubeşte să ajute oamenii şi iubeşte oamenii care îi ajută pe alţii.

    Inspirat de drama şi de curajul unui luptător african de MMA ce concurează în Ultimate Fighting Championship, s-a dus să-l întâlnească personal. Şi nu a venit cu mâna goală.
    Themba Gorimbo a făcut sacrificii pentru a-şi ajuta comunitatea din Zimbabwe pentru a avea acces la apă potabilă.

    Gorimbo a postat pe Twitter o fotografie cu contul său bancar care avea doar 7 dolari. Luptătorul din Zimbabwe şi-a vândut echipamentelul de luptă şi şi-a donat câştigurile pentru a construi o fântână cu apă potabilă din satul său natal.
    Inspirat de povestea, abnegaţia şi hotărârea lui pentru măreţie, Johnson a zburat la Miami pentru a-l întâlni pe Gorimbo.
    Luptătorul african şi-a vândut echipamentul pentru o cauză nobilă

    Johnson, familiarizat cu situaţia pe care a trăit-o după ce a fost dat afară din Liga Canadiană de Fotbal în 1995 şi a fost forţat să se mute acasă, având numai 7 dolari în buzunar, s-a declarat impresionat de curajul lui Gorimbo.
    ,,Ştii, tu câştigi a doua luptă, îţi vinzi echipamentul de luptă, cumperi o fântână cu apă pentru satul tău din Zimbabwe pentru ca oamenii tăi să aibă apă curată în loc să îţi cumperi cu banii ăia o maşină, un apartament, dar ai făcut-o pentru a avea grijă de oamenii tăi şi asta te defineşte. De asta am zburat până aici ca să mă uit în ochii tăi şi să-şi spun că am venit să te ajut”, i-a spus Dwayne Johnson lui Gorimbo.
    Pentru Gorimbo, această întâlnire a fost surpriza vieţii. The Rock i-a cumpărat o casă nouă, gata mobilată. Gorimbo, impresionat până la lacrimi, şi-a manifestat recunoştinţa şi a spus că va continua să lupte pentru a ajuta alţi oameni la nevoie, pentru satul său natal şi pentru a schimba vieţile altora.
     

  • România a pierdut prin migraţia externă definitivă aproape 50.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din ultimii treizeci de ani

    Dumitru Sandu, sociolog: „Vorbim despre un trend de lungă durată de nemulţumire a populaţiei din România în legătură cu evoluţia economică şi cu proasta funcţionare a instituţiilor publice.“

    Anul trecut, din ţară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta fiind şi cea mai mare valoare a migraţiei externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

    În ultimul deceniu, arată aceleaşi date, România a pierdut prin mi­gra­ţia externă definitivă echivalentul populaţiei unor judeţe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

    „Cifra din 2022, cea mai mare din­tre cele raportate de INS în ulti­mii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple­cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor­beşte de un trend de lun­gă durată de nemulţumire consisten­tă a populaţiei din România în legă­tură cu evoluţia economică. Politicie­nii, mai ales, au tendinţa de a econo­miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo­mi­că. E corect, dar nu suficient. A­ceas­tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor­beş­te şi de o proastă funcţionare a in­sti­tuţiilor economice şi de servicii pu­blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.

    Aceste cifre fac referire doar la ple­cările definitive din ţară, care im­pli­că şi schimbarea domiciliului şi sunt se­pa­rate de cele care arată totalul emi­gran­ţilor temporari, care pot fi tineri ca­re merg în străinătate la studii sau oa­meni care pleacă să lucreze în alte ţări, dar care revin în cele din urmă în ţară.

    Raportându-se la seria de date din ultimul deceniu, sociologul mai spu­ne că are loc şi o migra­ţie de recu­perare. Acest fenomen a fost influ­en­ţat inclusiv de pandemia de COVID-19, detaliază el, în­trucât în 2020, la debutul acesteia, numărul plecărilor definitive din ţară a scăzut, iar apoi, după termi­narea crizei, a început imediat o recuperare, astfel că acesta a crescut treptat şi a ajuns, în 2022, la aproape 50.000.

    „E ca după răz­boi, în sensul că în timpul războiu­lui au loc nişte schimbări majore şi apoi se revine la trendul de dinainte“, a punctat Dumitru Sandu.

    În 2022, arată statisticile publi­cate de INS, cei mai mulţi români au emigrat în Italia (8.400), Germania (7.600) şi Spania (7.300).

    Aceleaşi date arată că anul trecut cea mai mare parte dintre românii care au plecat definitiv din ţară aveau domiciliul în Bucureşti (7.000), Iaşi (4.900), Vaslui (2.500) şi Galaţi (2.300). Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt oameni care au între 15 şi 19 ani şi, respectiv, între 35 şi 39 de ani.

    Astfel, din statisticile INS rezultă că majoritatea emigranţilor sunt tineri sau familii tinere.

    Sociologul Dumitru Sandu este de părere că tinerii care aleg să plece din România şi să nu se mai întoarcă o fac pentru că nivelul lor de aspiraţie creşte, se raportează la standardele de viaţă din Uniunea Europeană şi nu mai corespunde cu realitatea de la momentul actual din ţară.

    „PIB-ul per capita din România a crescut în ultima perioadă faţă de media europeană, dar populaţia se face că nu vede, pentru că nivelul de aspiraţie al tineretului, în special, este în creştere şi se raportează la media europeană. Oamenii vor să trăiască în România ca într-o ţară de afară“, a mai adăugat el.

    Totodată, adaugă sociologul, un alt factor care influenţează creşterea numărului de emigranţi este cererea sporită de forţă de muncă în Occident. Efectul acestui factor, detaliază el, se simte mai ales în tări periferice precum România.

  • Care sunt obiceiurile simple şi sănătoase pe care dacă le urmezi vei trăi cu până la 24 de ani mai mult

    Există opt „porunci” de urmat pentru o viaţă lungă şi sănătoasă, sugerează un studiu care a fost prezentat în cadrul Nutrition 2023, întâlnirea anuală a Societăţii Americane pentru Nutriţie, care a avut loc în perioada 22-25 iulie, la Boston.

    Cercetarea, care ilustrează creşterea speranţei de viaţă asociată cu alegerile unui stil de viaţă sănătos, a implicat peste 700.000 de veterani din SUA şi arată că oamenii care urmează opt obiceiuri de viaţă sănătoase, până la mijlocul vârstei, se pot aştepta să trăiască substanţial mai mult.

    Cele opt porunci pentru longevitate sunt:
    @ să fii activ fizic
    @ să nu fii dependent de opioide (medicamente care surpimă durerea)
    @ să nu fumezi
    @ să gestionezi stresul
    @ să ai o dietă bună
    @ să nu mănânci în exces
    @ să dormi regulat
    @ să ai relaţii sociale pozitive

    La bărbaţi, creşte vârsta cu 24 de ani, la femei – cu 21 de ani
    Potrivit constatărilor, bărbaţii care îndeplinesc toate cele opt reguli ar trebui să trăiască în medie cu 24 de ani mai mult până la vârsta de 40 de ani decât cei care nu urmează niciunul dintre aceste obiceiuri.
    Pentru femei, respectarea celor opt reguli de viaţă sănătoasă la mijlocul vârstei prezice 21 de ani mai mult decât cele care le ignoră pe toate cele opt. „Am fost cu adevărat surprinşi de cât de mult se poate câştiga din adoptarea unuia, doi, trei sau toţi cei opt factori ai unui stil de viaţă sănătos”, a spus Xuan-Mai T. Nguyen, specialist în ştiinţe ale sănătăţii la Departamentul Afacerilor Veteranilor şi un al patrulea an. student la medicină la Colegiul de Medicină Carle Illinois.
    datele-
    „Descoperirile cercetării noastre sugerează că respectarea unui stil de viaţă sănătos este important atât pentru sănătatea publică, cât şi pentru bunăstarea personală şi chiar şi a face o mică schimbare în anii 40, 50 sau 60 este încă benefică”, a continuat Nguyen.
    În analiză, oamenii de ştiinţă au folosit fişele medicale şi datele din chestionar colectate între 2011 şi 2019 de la 719.147 de persoane înscrise în Programul pentru Veterans Affairs Million Veteran, un studiu mare reprezentativ la nivel naţional asupra veteranilor din SUA.
    Subiecţii avea până la 99 de ani
    Cercetarea a inclus date de la adulţi cu vârste cuprinse între 40 şi 99 de ani şi a înregistrat 33.375 de decese în acest proces. În general, rezultatele au arătat că activitatea fizică scăzută, consumul de opioide şi fumatul au avut cel mai mare impact asupra duratei de viaţă; aceşti factori au fost asociaţi cu un risc de deces cu aproximativ 30-45% mai mare.
    Stresul, abuzul de alcool, alimentaţia necorespunzătoare şi gestionarea defectuoasă a somnului au fost asociate cu un risc crescut de deces cu aproximativ 20%, în timp ce lipsa relaţiilor sociale pozitive a fost asociată cu un deces mai mare de 5%.
    Potrivit cercetătorilor, rezultatele cercetării subliniază modul în care un stil de viaţă prost poate contribui la apariţia unor boli cronice, precum diabetul de tip 2 şi bolile de inimă, care duc la dizabilităţi şi moarte prematură. Descoperirile ajută, de asemenea, la cuantificarea gradului în care alegerile unui stil de viaţă sănătos pot ajuta la reducerea riscului de a face aceste boli şi de a trăi mai mult.
    „Îngrijirea stilului de viaţă urmăreşte să trateze cauzele care stau la baza bolilor cronice, mai degrabă decât simptomele acestora”, a spus Nguyen. „Oferă o cale potenţială pentru a inversa cursul costurilor în continuă creştere ale asistenţei medicale din cauza medicamentelor eliberate pe bază de reţetă şi a procedurilor chirurgicale”, a continuat Nguyen. 

  • Ne pândeşte o nouă criză mondială, de data asta una care îşi face treaba lent, dar sigur. Care sunt obiectele pe care le folosim cu toţii zilnic şi care ne duc către o nouă criză mondială

    De la sfârşitul anilor 1930, numărul de spermatozoizi din întreaga lume pare să fi scăzut semnificativ. În timp ce declinul a fost observat iniţial în ţările occidentale, există dovezi ale aceluiaşi fenomen în ţările în curs de dezvoltare, iar procesul în cauză pare să accelereze, potrivit Financial Times.

    Timp de peste două decenii, Swan, un statistician în vârstă de 87 de ani, devenit epidemiolog, şi-a dedicat viaţa studierii efectelor substanţelor chimice „care au potenţialul de a perturba sistemul endocrin”, tulburând hormonii naturali ai organismului. Printre acestea se numără „bisfenolii”, agenţi care întăresc plasticul pentru a putea fi utilizat în recipientele de depozitare a alimentelor – înclusiv în fabricarea biberoanelor – şi „ftalaţii”, care înmoaie plasticul pentru a fi utilizat în ambalaje şi produse precum furtunurile de grădină. În ultimii ani, au fost găsite urme ale acestor agenţi în laptele matern, ţesutul placentar, urina, sângele şi lichidul seminal ale pacienţilor examinaţi.

    Potrivit lui Swan, produsele „inofensive” folosite în bunul mers al vieţii noastre de zi cu zi au potenţialul de a reduce numărul de spermatozoizi. Efectele acestor agenţi asupra sănătăţii umane nu se opresc aici: ei pot perturba funcţia tiroidiană, pot declanşa cancerul şi obezitatea.

    De asemenea, cercetătoarea este de părere că expunerea involuntară la aceste chimicale în uter poate dăuna sever fătului. Potrivit lui Swan, lumea, prin obiceiurile de consum actuale, ar putea să se îndrepte „ca un somnambul într-o criză globală a fertilităţii”. Dacă ipoteza ei este corectă, o regândire a proceselor industriale şi a stilului de viaţă actual ar putea deveni o nevoie absolut imperativă pentru prezent şi viitor.

    Chiar dacă numărul mediu de spermatozoizi a scăzut, motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru sunt încă disputate de oamenii de ştiinţă. Unii dintre aceştia se întreabă dacă acest proces ar trebui cu adevărat să ridice semnale de alarme în rândul oamenilor. „Nu sunt neapărat de părere că vom fi reduşi la un scenariu asemănător cu cel din The Handmaid’s Tale”, spune Swan, referindu-se la romanul lui Margaret Atwood care prezintă o lume în care agenţii de poluare contribuie la o calamitate reproductivă la nivel global. Cu toate acestea, cercetătoarea este de părere că în viitorul apropiat vom asista la o creştere dramatică a numărului de contracte de surogat şi a utilizării reproducerii asistate. În timp ce se îndreaptă către al zecelea deceniu de viaţă, Swan se teme că timpul avertismentelor privitoare la ceea ce ea numeşte „o ameninţare la adresa umanităţii” se îndreaptă către final.

    În 2011, Swan, alături de o echipă de savanţi, a început să efectueze cea mai complexă cercetare a literaturii de specialitate privind scăderea numărului de spermatozoizi de până acum. În total, 185 de subiecţi au fost examinaţi în detaliu, folosind metode de meta-analiză ultraavansate. Concluzia a fost profund tulburătoare. Numărul de spermatozoizi părea să fi scăzut cu 52% în 38 de ani, adică ceva mai mult de 1% pe an. Când studiul a fost publicat în 2017, a făcut „valuri în presă”, îşi aminteşte ea, ceea ce a determinat-o în cele din urmă să publice Count Down, o carte destinată publicului larg. Deşi momentul 2017 putea să se fi simţit ca un triumf, bătălia lui Swan pentru a convinge autorităţile de reglementare, legiuitorii şi industria a avansat cu o viteză glacială.

    Swan avertizează că în era materialelor sintetice, oamenii au ajuns să ingereze plastic, sub formă de particule şi vapori. Substanţele chimice din plastic se preling din recipiente în alimente, în special atunci când sunt încălzite, fapt deosebit de nociv pentru sănătatea fiinţei umane. O reglementare a producţiei elementelor pe bază de plastic nu numai că ar uşura ecosistemul planetar, dar ar putea îmbănătăţi în mod direct sănătatea omului în feluri încă nebănuite de societatea modernă.

  • Ţările cu cei mai scunzi oameni din lume

    Top 25 de ţări cu cei mai scunzi oameni din lume. Cea mai scundă femeie din lume este actriţa Jyoti Amge din India, iar cel mai scund bărbat este o personalitate din social media, Afshin Esmaeil Ghaderzadeh, din Iran.

    Oamenii de ştiinţă au descoperit că există o diferenţă de aproximativ 20 de centimetri între înălţimea medie a unui copil din cele mai înalte şi cele mai scunde ţări, potrivit BBC.

    Când vine vorba de adulţi, în ţări precum Olanda – clasată ca fiind cea mai înaltă de pe pământ – o persoanp medie ajunge până la 175,62 cm. La celălalt capăt al scalei, înălţimea medie este considerabil mai mică.

    Insider a întocmit un clasament al datelor privind înălţimea medie folosind o bază de date medicală din 2020.

    25. Sri Lanka – 160,12 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 165,68 cm, iar femeia medie – 154,56 cm

    24. Honduras – 160,11 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 166,39 cm, iar femeia medie – 153,84 cm

    23. Liberia – 159,66 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.66 cm, iar femeia medie – 155.66 cm

    22. Myanmar – 159,52 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 164.67 cm, iar femeia medie – 154.37 cm

    21. Brunei – 159,49 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 159.49 cm, iar femeia medie – 153.98 cm

    20. Bhutan – 159,46 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 165.3 cm, iar femeia medie – 153.62 cm

    19. Mozambic – 159,37 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 164.79 cm, iar femeia medie – 153.96 cm

    18. Insulele Solomon – 159,27 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 164.14 cm, iar femeia medie – 154.41 cm

    17. Papua Noua Guinee – 159,21 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.56 cm, iar femeia medie – 154.87 cm

    16. Peru – 159,08 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 165.23 cm, iar femeia medie – 152.93 cm

    15. Vietnam – 159,01 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 164.44 cm, iar femeia medie – 153.59 cm

    14. India – 158,76 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 164.94 cm, iar femeia medie – 152.58 cm

    13. Rwanda – 158,73 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 162.67 cm, iar femeia medie – 158.73 cm

    12. Malawi – 158,31 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 162.22 cm, iar femeia medie – 154.4 cm

    11. Indonezia – 158,17 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.55 cm, iar femeia medie – 152.79 cm

    10. Cambodgia – 158,11 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.32 cm, iar femeia medie – 152.9 cm

    9. Bangladesh – 157,29 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.32 cm, iar femeia medie – 152.9 cm

    8. Insulele Marshall – 157,05 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.8 cm, iar femeia medie – 150.78 cm

    7. Yemen – 156,92 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 159.88 cm, iar femeia medie – 153.97 cm

    6. Nepal – 156,58 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 162.31 cm, iar femeia medie – 150.86 cm

    5. Filipine – 156,41 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.22 cm, iar femeia medie – 149.6 cm

    4. Guatemala – 156,39 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 163.4 cm, iar femeia medie – 149.38 cm

    3. Madagascar – 156,36 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 161.54 cm, iar femeia medie – 151.18 cm

    2. Laos – 155,89 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 160.51 cm, iar femeia medie – 151.26 cm

    1. Timorul de Est – 155,47 cm – bărbatul mediu are o înălţime de 159.79 cm, iar femeia medie – 151.15 cm.

    Genetica este doar o parte a răspunsului, a declarat pentru BBC News Majid Ezzati, care conduce studiul NCD la Imperial College London.

    Referindu-se la modul în care înălţimea medie naţională se schimbă de-a lungul deceniilor, el a spus: “Aproximativ o treime din explicaţie ar putea fi genele, dar asta nu explică schimbarea în timp. Genele nu se schimbă atât de repede şi nu variază atât de mult în întreaga lume. Aşadar, schimbările în timp şi variaţiile din întreaga lume sunt în mare parte legate de mediu”.

    Factorii de mediu, cum ar fi dieta săracă, sunt probabil o parte a răspunsului, potrivit BBC.

    Doar unul dintre cei mai scunzi oameni din lume care figurează pe lista oficială a celor mai scunzi oameni din lume provine dintr-o ţară aflată pe listă.

    În 2009, Cartea Recordurilor Guinness a împărţit categoria celor mai scunde persoane în persoane mobile şi persoane nemobile, pentru a face diferenţa între persoanele care pot merge fără ajutor şi cele care nu pot.

    Cel mai scund bărbat şi cea mai scundă femeie mobili din lume sunt actriţa Jyoti Amge din India, care are 62,8 centimetri, şi personalitatea din social media Afshin Esmaeil Ghaderzadeh din Iran, care măsoară 65,24 cm (2 ft 1,6 inch).

    Cea mai scundă femeie nemobilă din lume este Wildine Aumoithe, o haitiano-americană care are 72 cm (2 ft 3,5 in). Din 2021, ea studia pentru a deveni farmacistă.

    Nu există un recordman masculin nemobil.