BusinessMagazin

Tag: norvegia

  • Norvegia ar putea cădea în capcana propriului succes: bogăţia a redus motivaţia oamenilor de a munci

    Norvegia şi-a folosit rezervele vaste de petrol şi gaze pentru a construi o economie stabilă şi a oferi cetăţenilor unul dintre cele mai înalte niveluri de trai din lume, însă dependenţa de veniturile din hidrocarburi ar putea costa ţara scump, scrie CNBC.

    „Investim prea puţin în cercetare, dezvoltare, infra­structură şi celelalte elemente de care avem nevoie pentru a crea un fundament economic mai solid“, a spus Erna Solberg, preşedintele Partidului Conservator din Norvegia. „Partea dificilă este să stabilim care sector ne va oferi aceleaşi încasări precum cele din industria de petrol şi gaze“, a adăugat ea. Solberg este unul din candidaţii opoziţiei pentru postul de premier al Norvegiei în alegerile generale care vor avea loc în septembrie. Guvernarea actuală a ţării este asigurată de o coaliţie de centru-stânga.

    „Competitivitatea este una dintre temele principale în discur­sul politic din Norvegia. Sigur, deocamdată avem o rată mică a şomajului şi creştere economică destul de bună, însă acestea sunt legate de producţia de petrol şi gaze şi de serviciile conexe, în timp ce industriile tradiţionale nu fac faţă costurilor din economia noastră“, a mai spus Solberg.

    Rata şomajului este de 3,6% în Norvegia, cu mult sub nivelul din statele zonei euro, iar economia va creşte cu 2,8% anul acesta. PIB-ul pe cap de locuitor este de 65.582 dolari, ceea ce plasează Norvegia în rândul celor mai bogate state din lume, potrivit FMI, Băncii Mondiale şi ONU.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • O idee pentru amatorii de artă: Urlaţi, vă rog!

    Doritorii au la dispoziţie scurte modele de ţipete pe site-ul Visitnorway.com, după ascultarea cărora pot încărca înregistrări audio sau video cu propriile ţipete.

    Cel mai impresionant ţipăt va fi premiat cu o călătorie în Norvegia pentru autorul său, care va avea probabil posibilitatea de a admira şi cele trei versiuni ale “Ţipătului” lui Munch expuse la Oslo, din cele patru pictate de artist.

    Cea de-a patra versiune se află în posesia unui colecţionar privat, care a plătit pe ea aproape 120 de milioane de dolari anul trecut.

  • Greşeala nepermisă de care este acuzată Banca Naţională a Canadei

    Banca Naţională a Canadei este ţinta unor critici după ce ar fi folosit pe noile bancnote de plastic o frunză de arţar greşită. Un specialist canadian în botanică susţine că frunza de pe noile bancnote nu este cea de pe steagul naţional al Canadei, ci una de arţar norvegian, potrivit Yahoo News.

    Detaliul poate scăpa unei persoane neavizate care poate să nu observe diferenţa dintre simbolul de pe noile bancnotele de 20, 50 şi 100 de dolari canadieni şi frunza de arţar nord-american. Însă Sean Blaney, un botanist care lucrează pentru Atlantic Canada Conservation Data Center din New Brunswick, a atras atenţia asupra acestei diferenţe.

    “Frunza de arţar (de pe bancnote) este din specia greşită”, a declarat el vineri pentru Reuters.

     

    Banca Centrală a declarat imaginea de pe noile bancnote a fost special concepută să nu reprezinte anumite specii, ci să fie o combinaţie între mai multe variante.

    “Aceasta nu este o frunză de arţar din Norvegia. Este o frunză stilizată de arţar, este ceea ce ar trebui să fie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bank of Canada, Julie Girard.

    Ea a spus designerii bancnotei au creat imaginea cu ajutorul unui dendrolog.

    În luna august a anului trecut, Banca Naţională a Canadei a fost nevoită să îşi ceară scuze după ce a înlocuit imaginea unui asistent asiatic de laborator pe noua bancnotă 100 de dolari canadieni cu cea a unei femei care părea caucaziană. Banca a fost acuzată la acea vreme de rasism.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Verdict în cazul lui Breivik: Criminalul din Norvegia, condamnat la 21 de ani de închisoare

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • Norvegia a ridicat restricţiile pe piaţa muncii pentru români

    Decizia se aplică începând de vineri, 15 iunie, precizează un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX de MAE. “Liberalizarea totală a pieţei norvegiene a muncii pentru cetăţenii români reprezintă un factor favorizant în consolidarea relaţiilor economice româno-norvegiene şi un element de susţinere a comunităţii româneşti din Regatul Norvegiei”, afirmă MAE, care salută decizia adoptată de Guvernul de la Oslo. Membru al Spaţiului Economic European şi stat asociat la spaţiul Schengen, Norvegia a aplicat măsuri de drept intern vizând accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă, impunând o perioadă de tranziţie de şapte ani, urmare încheierii la 27 iulie 2007 a Acordului privind participarea României şi Bulgariei la Spaţiul Economic European.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Procesul criminalului din Oslo: Anders Behring Breivik compare în justiţie, acuzat de uciderea a 77 de persoane în iulie 2011

    Dacă vinovăţia sa nu lasă loc de îndoială – chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta îşi recunoaşte faptele -, principala miză se învârte în jurul sănătăţii sale mentale şi, prin urmare a sorţii sale: azil sau închisoare? La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă la baza turnului care adăposteşte sediul premierului, absent din clădire la momentul respectiv. Apoi, deghizat în poliţist, el a împuşcat cu sânge rece, timp de peste o oră, tineri laburişti reuniţi în tabăra de vară de pe insula Utoeya, în apropiere de Oslo. Atacul s-a soldat cu 69 de victime, în principal adolescenţi prinşi în capcană lângă un lac cu ape îngheţate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Liechtenstein oferă României finanţare nerambursabilă de 306 milioane de euro, alături de Norvegia şi Islanda

    Finanţarea va fi acordată în baza a două memorandumuri semnate, miercuri,, la sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi reprezentanţii celor trei state finanţatoare. România va beneficia astfel, în intervalul 2014-2020, de 190,75 milioane de euro prin Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro prin Mecanismul Financiar Norvegian. Sumele au fost stabilite printr-un acord semnat, în 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană şi statele SEE din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Norvegia, Islanda şi Liechtenstein oferă României finanţare nerambursabilă de 306 milioane euro

    Finanţarea va fi acordată în baza a două memorandumuri semnate, miercuri,, la sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi reprezentanţii celor trei state finanţatoare.

    România va beneficia astfel, în intervalul 2014-2020, de 190,75 milioane de euro prin Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro prin Mecanismul Financiar Norvegian.

    Sumele au fost stabilite printr-un acord semnat, în 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană şi statele SEE din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a ajuns să coste pachetul de unt 350 de euro

    Deficitul, aşteptat să continue până în luna ianuarie, se ridică la 500-1.000 de tone, potrivit companiei Tine, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţă, în timp ce vânzătorii online au ajuns să comercializeze pachetul de 500 de grame cu până la 350 de euro. Criza untului le pune serioase probleme norvegienilor, care în preajma Crăciunului obişnuiesc să pregătească potrivit tradiţiei şapte tipuri de biscuiţi.

    Cauza principală o reprezintă vara ploioasă care a dat peste cap rezervele de hrană ale animalelor, dar şi creşterea în popularitate a unei diete eco, săracă în carbohidraţi dar bogată în grăsimi, menită să crească deci cererea de unt. Oficialii citaţi de AFP vorbesc de o cerere mai mare cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Vinerea trecută, vameşii de la granitţă norvegiano-suedeză au confiscat din maşina unui rus 90 de kilograme de unt pe care intenţiona ulterior să le vândă.

  • Criminalul din Norvegia contestă raportul psihiatrilor. Nu se consideră bolnav mintal

    “Am examinat o bună parte a raportului care detaliază conversaţiile pe care acesta le-a avut cu psihiatrii. El a reacţionat afirmând că acesta conţine erori fatale, minciuni şi că declaraţiile sale au fost scoase din context”, a declarat unul dintre avocaţii lui Breivik, Odd Ivar Groen, pentru cotidianul Verdens Gang.

    Parchetul norvegian a declarat, pe baza concluziilor unui raport al experţilor psihiatri, că extremistul de dreapta care a ucis 77 de persoane în urmă cu patru luni, suferă de “schizofrenie paranoidă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro