BusinessMagazin

Tag: nato

  • Jens Stoltenberg: NATO suspectează armata rusă că a utilizat muniţie cu fragmentare în Ucraina

    Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat vineri că există dovezi că forţele militare ruse ar fi utilizat muniţie cu fragmentare în războiul din Ucraina, ceea ce ar fi o încălcare gravă a reglementărilor internaţionale.

    “Am observat utilizarea de bombe cu fragmentare şi există informaţii privind utilizarea altor tipuri de armament, ceea ce ar fi încălcări ale dreptului internaţional”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit BBC News, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri de Externe.

    Jens Stoltenberg a precizat că forţele aliate “colectează informaţii şi monitorizează atent situaţia din Ucraina”. “Sunt acte de brutalitate, încălcări ale dreptului internaţional”, a subliniat secretarul general NATO, potrivit CNN, salutând decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de iniţiere a unei investigaţii, pentru “tragerea la răspundere a preşedinţilor Rusiei şi Belarusului, Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko”.

    Totuşi, Alianţa Nord-Atlantică menţine deschise opţiunile diplomatice în relaţia cu Rusia, astfel încă să fie evitată escaladarea conflictului, a subliniat Jens Stoltenberg. “Miniştrii au stabilit că relaţia NATO cu Rusia s-a modificat fundamental, cu impact pe termen lung. Dar noi menţinem angajamentul de a exista canale pentru diplomaţie şi reducere a riscurilor de conflict, astfel încât să fie evitate escaladările, neînţelegerile sau interpretările greşite”, a afirmat Jens Stoltenberg.

  • Ministrul afacerilor externe solicită regândirea conceptului posturii NATO pe Flancul Estic

    Ministrul Bogdan Aurescu a participat vineri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din statele membre NATO, la care au mai luat parte miniştrii de externe ai Suediei şi Finlandei, precum şi Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.

    Discuţiile s-au concentrat pe agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, impactul acestei crize asupra securităţii în Vecinătatea Estică a Alianţei, în special asupra regiunii Mării Negre, şi la nivel european şi euroatlantic, precum şi pe acţiunile de răspuns ale Alianţei Nord-Atlantice, cu accent pe măsurile privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic.

    Şeful diplomaţiei române a subliniat implicaţiile grave de securitate, fără precedent, care decurg în mod direct din decizia Rusiei de încălcare a ordinii internaţionale bazate pe reguli, atât pentru regiunea Mării Negre, cât şi la nivel european, euroatlantic şi global.

    Ministrul afacerilor externe a arătat că este necesar să se aibă în vedere prezenţa forţelor armate şi echipamentelor militare ale Rusiei în Ucraina şi în Belarus, faţă de momentul ocupării ilegale a Crimeii, în 2014. Şeful diplomaţiei române a reiterat necesitatea consolidării semnificative cel puţin pe termen mediu a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, prin dislocarea de forţe aliate şi a pledat, din nou, pentru constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.

    Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a informat, în context, despre anunţul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, după desfăşurarea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 1 martie, cu privire la creşterea procentului din PIB alocat bugetului apărării de la 2%, cât este în prezent, la 2,5% – anunţ apreciat la nivel aliat.

    Totodată, a subliniat necesitatea continuării sprijinului acordat Ucrainei şi a prezentat măsurile luate de România în acest sens, inclusiv crearea unui centru logistic (hub regional) pentru colectarea şi facilitarea tranzitului asistenţei umanitare către Ucraina, de asemenea anunţată de Preşedintele României la 1 martie.

    Ministrul Bogdan Aurescu s-a referit şi la importanţa continuării consolidării sprijinului acordat partenerilor Alianţei – Ucraina, R. Moldova şi Georgia, în vederea creşterii rezilienţei acestora.

  • Jens Stoltenberg:NATO nu va institui zonă de interdicţie aeriană în Ucraina şi nu va trimite trupe

    Alianţa Nord-Atlantică a respins, vineri, cererea preşedintelui Volodimir Zelenski privind instituirea unei zone de interdicţie aeriană în Ucraina, declară secretarul general Jens Stoltenberg, reafirmând că nu vor fi trimişi militari NATO pe teritoriul ucrainean.

    Miniştrii de Externe din cadrul Alianţei Nord-Atlantice au participat, vineri, la o reuniune extraordinară desfăşurată la Bruxelles, pe tema conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina.

    “A fost evocat subiectul, iar statele aliate au convenit că nu trebuie să avem avioane NATO în spaţiul aerian ucrainean sau trupe NATO la sol, deoarece ne-am putea trezi cu un război total în Europa”, a declarat Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor de Externe, conform cotidianului Le Figaro.

  • Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz cere Alianţei Nord-Atlantice să evite o confruntare militară directă cu Rusia

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a cerut, vineri, evitarea implicării Alianţei Nord-Atlantice într-un conflict direct cu Rusia, pledând pentru continuarea eforturilor diplomatice pentru un armistiţiu în Ucraina.

    Într-un interviu acordat postului ZDF, Olaf Scholz a insistat că NATO nu trebuie să ajungă la o confruntare militară directă cu Rusia. “Acest lucru ar atrage după sine o escaladare dramatică a situaţiei din Ucraina, ar genera pericole majore”, a avertizat Olaf Scholz.

    “De aceea, nu va exista nicio decizie în sensul implicării statelor NATO la nivel militar”, a subliniat Olaf Scholz.

    Cancelarul Germaniei a justificat decizia, criticată de unii politicieni, de a furniza armament Ucrainei, deşi Berlinul refuză în general transferul de echipamente militare în zone de conflict. “Dar, după atacul asupra Ucrainei, ar fi fost fals să continuăm în această direcţie”, a argumentat Olaf Scholz.

    “În acest moment, noi trebuie să facem totul pentru a continua în direcţia stabilită. Pe de o parte, trebuie să exercităm presiuni asupra Rusiei prin sancţiuni, dar, pe de altă parte, trebuie să deschidem spaţiu pentru diplomaţie. Este necesar un armistiţiu, o situaţie în care să aibă loc negocieri, pentru a obţine, în final, retragerea trupelor ruse. Trebuie să ne implicăm cu toate forţele pentru obţinerea păcii”, a insistat Olaf Scholz.

    Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut joi Alianţei Nord-Atlantice să nu instituie zonă de interdicţie aeriană în Ucraina, avertizând că această acţiune ar fi “un pas prea departe”. “Uniunea Europeană nu este în război cu Rusia. Realitatea este că Rusia a lansat un război sălbatic împotriva Ucrainei. Ucraina nu este membră NATO, de aceea trebuie să fim extrem de atenţi şi prudenţi. Trebuie să facem tot ce este posibil, dar, ţinând cont de faptul că Rusia are arme nucleare, este foarte important să evităm un al treilea război internaţional”, a declarat Charles Michel, pentru CNN. “Decizia nu este a Uniunii Europene, ci a NATO, dar este important ca NATO să înţeleagă faptul că acesta ar fi un pas prea departe”, a argumentat preşedintele Consiliului European. “De aceea, noi depunem eforturi la nivel diplomatic. Încercăm să oferim susţinere suplimentară Ucrainei pentru a obţine un armistiţiu cât mai curând posibil, pentru a ne asigura că vom putea intensifica negocierile cât mai rapid”, a subliniat Charles Michel.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut insistent Alianţei Nord-Atlantice să instituie o zonă de interdicţie aeriană, pentru blocarea pătrunderii avioanelor militare ruse care participă la atacuri, dar NATO nu a răspuns deocamdată solicitării. În cazul în care NATO ar institui o zonă de interdicţie aeriană în Ucraina, avioane NATO şi sisteme antiaeriene ar trebui să protejeze spaţiul aerian ucrainean, generând riscuri privind producerea unor confruntări militare directe cu Rusia.

  • Preşedintele Zelenski cere avioane de la NATO şi îi cere lui Vladimir Putin să se aşeze cu el la masă pentru discuţii

    Preşedintele Volodimir Zelenski a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a făcut apel către Occident pentru avioane de război, potrivit BBC.

    „Dacă nu aveţi puterea de a închide spaţiul aerian de deasupra Ucrainei, atunci daţi-mi avioane. (…) Dacă noi nu vom mai fi, doamne fereşte, vor urma Letonia, Lituania, Estonia”.

    Cele trei ţări menţionate de liderul ucrainean sunt membre NATO, ceea ce înseamnă că dacă Rusia ar invada una dintre ele ar intra în război cu întreaga Alianţă.

    Totodată, liderul Ucrainei a făcut apel la Vladmir Putin şi a susţinut că discuţiile directe cu el sunt „singura modalitate de a opri acest război”.

    „Noi nu am atacat Rusia şi nici nu plănuim să o atacăm. Ce vreţi de la noi? Lăsaţi-ne teritoriul în pace. (…) Stai cu mine la discuţii. Doar să nu stai la 30 de metri distanţă”, a spus Volodimir Zelenski, referindu-se la fotografiile deja celebre cu masa lungă la care au discutat Putin şi Macron la ultima întâlnire faţă-n faţă.

  • Lavrov,convins că va fi găsită o soluţie în Ucraina/Rusia cere negocieri cu NATO pe tema garanţiilor

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se declară convins că va fi găsită o soluţie la conflictul militar din Ucraina, dar insistă asupra “demilitarizării”, în timp ce adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a cerut reluarea negocierilor cu NATO pe tema garanţiilor de securitate.

    “O soluţie va fi găsită, nu am dubii asupra acestui lucru. Condiţiile pe care noi le considerăm minime nu sunt secrete. Dar noi nu putem permite menţinerea elementelor de infrastructură care ameninţă Rusia. În acest sens, demilitarizarea va fi definitivată, chiar dacă semnăm un acord de pace. Acest acord va include sigur o astfel de clauză”, a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu acordat joi presei ruse şi străine, conform agenţiei Tass.

    “Eu sunt convins că isteria Occidentului va dispărea şi că partenerii noştri occidentali vor trece peste ea. Noi suntem mereu dispuşi la dialog, cu condiţia de a se baza pe egalitate şi pe respectarea intereselor reciproce”, a subliniat Serghei Lavrov, insistând că Moscova nu are nicio intenţie de a utiliza arme nucleare.

    La rândul său, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a cerut joi reluarea negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO pe tema garanţiilor de securitate. “Noi suntem pregătiţi pentru dialog pe tema garanţiilor de securitate şi pe probleme referitoare la stabilitatea strategică. Regretăm decizia colegilor noştri de la Washington de a suspenda aceste contacte. Noi menţinem activităţile în mod clalm şi încrezători, avem de atins anumite obiective. Nu întrerupe nimeni dialogul cu SUA, dar canalele pentru dialog diferă în funcţie de obiective”, a afirmat Serghei Riabkov, citat de postul RBC şi de agenţia Tass.

    Statele Unite au anulat o întâlnire a secretarului de Stat Antony Blinken cu Serghei Lavrov după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Marţi, Serghei Lavrov a declarat, în intervenţia online la Conferinţa ONU pentru Dezarmare, că Rusia va insista pentru primirea de garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice, cerând renunţarea la angajamentele Summitului NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei şi Georgiei. “Colegii noştri occidentali nu au manifestat încă voinţa de a oferi Rusiei garanţii de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanţă fundamentală. Ţările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv să evite utilizarea infrastructurii acestora pentru efectuarea de activităţi militare. Este necesară revenirea capabilităţilor militare NATO, inclusiv a celor de atac, şi a infrastructurii NATO la configuraţia din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia”, a afirmat Serghei Lavrov marţi.

    În “Declaraţia Summitului de la Bucureşti” (2008), Alianţa Nord-Atlantică saluta “aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. “Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei”, arăta “Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

    În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi “nu se consideră adversare” şi prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat recent ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind însă că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.

    Înaintea intervenţiei militare ruse în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referea la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

  • Serghei Lavrov: Al treilea război mondial va fi nuclear

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că dacă ar avea loc un al treilea război mondial, acesta va implica arme nucleare şi va fi distructiv, a informat agenţia de presă RIA.

    Serghei Lavrov, ministrul de Eterne al Rusiei, care anterior a declarat că „supremaţia Occidentului a luat sfârşit”, avertizează NATO că Rusia nu va permite Ucrainei să achiziţioneze arme nucleare. Acesta a mai adăugat că Rusia a lansat o operaţiune militară specială împotriva Ucrainei săptămâna trecută pentru că s-ar confrunta cu un „pericol real” dacă Kievul ar dobândi arme nucleare, transmite Reuters.

    Dacă Ucraina se înarmează nuclear, Lavrov susţine că se va ajunge la o confruntare NATO-Rusia, iar „al treilea război nondial va fi nuclear”.

    În privinţa sancţiunilor, Lavrov spune că Federaţia Rusă s-a pregătit pentru acestea, dar a fost surprins că acestea au afectat sportivii şi lucrătorii media. „Rusia are mulţi prieteni, este imposibil să o izolezi”, crede Lavrov.

    „Occidentul însuşi a contribuit la distrugerea formării unei noi arhitecturi de securitate. Tabăra ucraineană ţine negocierile la ordinul Statelor Unite”, a mai spus Lavrov.

    Pe problema Ucrainei, Lavrov a punctat că „Crimeea face parte din Federaţia Rusă, iar acest lucru nu este negociabil. Poporul ucrainean îşi poate alege guvernul, dar acesta trebuie să reprezinte toate minorităţile Ucrainei”.

    Discursul său a fost ţinut la o conferinţă ONU pentru drepturile omului, iar pe durata sa zeci de diplomaţi ruşi au ieşit nervoşi din sală, boicotându-l pe ministrul de Externe al Rusiei. Alţi diplomaţi ONU au afişat steagul Ucrainei în semn de protest, transmite Independent.

  • Reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe din NATO, pe tema războiului din Ucraina

    Reuniunea miniştrilor de Externe este programată vineri, cu prezenţa fizică a participanţilor la sediul NATO din Bruxelles.

    Reuniunea are rolul analizării evoluţiilor din Ucraina, în contextul invaziei militare ruse. Vor fi analizate măsuri de consolidare a apărării pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.

  • Premierul Franţei răspunde Rusiei: Nu există nicio îndoială că ne vom angaja militar în protejarea aliaţilor noştri est-europeni dacă conflictul se va extinde dincolo de teritoriul ucrainean

    Armata franceză nu intervine încă în Ucraina, dar “vom fi nevoiţi să ne angajăm militar” dacă Rusia ar ataca o ţară NATO, a declarat Jean Castex.

    Premierul Jean Castex a anunţat marţi, în faţa Adunării Naţionale, consolidarea participării Franţei la forţa militară a NATO în statele vecine Ucrainei, ţară care se află de cinci zile sub atac armat din partea Rusiei.

    “Preşedintele Republicii a decis deja să ne consolidăm participarea la forţa NATO din statele baltice în Polonia şi România”, a anunţat Jean Castex, adăugând că Franţa va “prelua conducerea ca naţiune cadru a unui batalion multinaţional care va fi desfăşurat în această săptămână în România.

    El a dat asigurări că Franţa şi ceilalţi membri ai NATO “pun în aplicare în mod colectiv toate mijloacele posibile pentru a scrie următoarele acte ale acestei crize”, adăugând că acest lucru “va dura mult timp”.

    Jean Castex a mai amintit că, dacă armata franceză nu a intervenit militar în Ucraina astăzi, a fost pentru că Franţa “nu poate recurge la forţă decât dacă este atacată direct sau în cadrul sistemelor de alianţă din care face parte. Alianţa atlantică, din care facem parte, este o alianţă defensivă, se apără atunci când unul dintre membrii săi este atacat, iar Ucraina nu este membră a NATO.

    “Nu există nicio îndoială că vom fi chemaţi să ne angajăm militar în protejarea aliaţilor noştri est-europeni dacă conflictul se va extinde dincolo de teritoriul ucrainean în ţările membre ale alianţei”, a avertizat el.
     

  • Rusia insistă ca NATO să ofere garanţii şi să renunţe la angajamentele Summitului de la Bucureşti

    Administraţia Vladimir Putin a insistat, marţi, pentru primirea de garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice, cerând renunţarea la angajamentele Summitului NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei şi Georgiei.

    “Colegii noştri occidentali nu au manifestat încă voinţa de a oferi Rusiei garanţii de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanţă fundamentală”, a declarat, marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în intervenţia online la Conferinţa ONU pentru Dezarmare.

    Ministrul rus de Externe a insistat pentru renunţarea la “formula” elaborată la Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, prin care li se ofereau perspective de aderare Ucrainei şi Georgiei.

    “Ţările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv să utilizeze infrastructura acestora pentru efectuarea de activităţi militare. Este necesară revenirea capabilităţilor militare NATO, inclusiv a celor de atac, şi a infrastructurii NATO la configuraţia din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia”, a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenţia Tass.

    În “Declaraţia Summitului de la Bucureşti” (2008), Alianţa Nord-Atlantică saluta “aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. “Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei”, arăta “Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

    În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi “nu se consideră adversare” şi prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat recent ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind însă că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.

    Înaintea intervenţiei militare ruse în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referea la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.