BusinessMagazin

Tag: Moda

  • Cine este femeia care va prelua conducerea casei de modă Chanel, după moartea renumitului creator de modă Karl Lagerfeld

    Karl Lagerfeld a fost directorul Chanel din 1983 până în ultimile sale zile din 2019. Casa de modă susţine că Virginie Viard va reuşi să „ducă mai departe viziunea lui Gabrielle Chanel şi a lui Karl Lagerfeld”.

     
    Viard şi-a început stagiatura la Chanel în anul 1987, la patru ani după ce Karl Lagerfeld a devenit directorul de creaţie al brandului emblematic. Aceasta fost recomandată pentru poziţie de către guvernatorul Prinţului Rainier de Monaco.
     
    După ce au lucrat împreună la Chanel, Viard s-a alăturat lui Lagerfeld la casa de modă Chloé în 1992, dar numai pentru cinci ani. Aceasta s-a întors apoi la Chanel în poziţia de coordonator pentru colecţiile haute couture şi a început să lucreze la „ready-to-wear” în anul 2000.
     
    Viard provine dintr-o familie care a iubit întotdeauna moda. Bunicii săi erau producători de mătase. „Am fost mereu atrasă de această industrie, dar cel mai mult mi-am dorit să creez costume pentru piese de teatru”, spune Viard pentru revista Crash. „Mi-am început cariera în producţia de costume ca asistent pentru Dominique Borg, care a creat costume pentru Camille Claudel. Mai apoi, am fost creator de costume pentru filme şi piese de teatru, pănă l-am întâlnit pe Karl. Acesta mi-a sugerat să lucrez pentru Chanel şi pentru Chloé”, continuă aceasta. 
     
    Creatorul de modă Karl Lagerfeld a fost spitalizat de urgenţă luni seară, la Paris, şi a murit marţi dimineaţă.
     

  • Unul dintre cei mai cunoscuţi creatori de modă a incetat din viaţă

    Creatorul de modă german Karl Lagerfeld, designerul principal al casei Chanel, a murit la vârsta de 85 de ani, potrivit Paris Match.
     
    Creatorul de modă Karl Lagerfeld a fost spitalizat de urgenţă luni seară, la Paris, şi a murit marţi dimineaţă.
     
     
    Karl Lagerfeld a fost marele absent la propriul show Chanel organizat în timpul Săptămânii modei de la Paris (15 – 24 ianuarie), iar reprezentanţii casei de modă au anunţat la momentul respectiv că acesta se simţea “obosit”. Aceasta a fost pentru prima dată când Lagerfeld nu şi-a făcut apariţia la propriul show, pentru a primi aplauzele publicului.
     
    În ultimul timp, aspectul fizic al lui Karl Lagerfeld, care a fost director de creaţie al casei Chanel din 1983, părea din ce în ce mai fragil.
     
    Germanul Karl Lagerfeld este considerat unul dintre cei mai importanţi creatori de modă ai sfârşitului de secol al XX-lea. A colaborat cu mai multe case de modă, printre care Chanel, dar şi Fendi, unde a fost director de creaţie.
     

  • Polonezii cuceresc moda românească: 10 branduri fac afaceri de 1,5 mld. lei cu 400 de magazine

    Retailul „made in Polonia“ prinde contur pe piaţa locală de modă, zece branduri cu aproape 400 de magazine având afaceri estimate de ZF la 1,5 mld. lei. Companiile care au luat naştere în cea mai puternică economie din regiune au în­ce­put să se extindă în România în urmă cu circa un deceniu, iar numărul lor continuă să crească, doar anul trecut două nume noi punându-şi piaţa locală pe harta proprie.

    Pepco, CCC şi grupul LPP (cu cele cinci branduri ale sale) sunt cei mai importanţi ju­cători ca nivel al businessului, însă în total Ziarul Financiar a identificat zece companii ac­tive în România.

    Au fost luate în calcul reţele din sectoarele de îmbrăcăminte, încălţăminte, echipamente sportive şi cosmetice, mai exact companiile care au retail în România.

    „Cu o poziţionare foarte bună, România este a doua piaţă din regiune ca mărime, similară cu cea poloneză, cu un consum sus­ţinut de creşterea salariilor şi în care brandurile po­loneze şi-au stabilit deja o prezenţă pu­ter­ni­că pe zona de fashion şi nu numai“, spu­nea la fi­nalul anului trecut Brînduşa Grama, asso­ciate retail agency în cadrul companiei de con­sultanţă imobiliară Colliers International Romania.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plastic pentru domni

    Confecţionate din saci de plastic pentru pubele viu coloraţi şi supuşi unui proces de elasticizare până ajung să semene a folie cu bule, ţinutele sunt gândite ca haine în care bărbaţii să poată merge la lucru şi ilustrează, după cum afirmă Craig Green, ideea că fragilitatea şi emoţia nu înseamnă neapărat slăbiciune, ci pot să denote putere. 

  • Cinci obiecte vestimentare româneşti care au inspirat sau au fost preluate de moda internaţională în ultimul secol

    Ia românească

    Lăzile de zestre ale bătrânelor din satele româneşti ascund, pe lângă alte comori, şi adevărate vedete ale portului femeiesc care au făcut carieră spectaculoasă în moda internaţională: iile. De la designeri celebri, precum Yves Saint Laurent, până la pictori ca Henri Matisse. Ia este, de fapt, o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii cusute manual la mâneci şi la gât. Se spune că o ie autentică este uşor de recunoscut, deoarece în trecut femeile considerau că perfecţiunea nu îi aparţine decât lui Dumnezeu, nu şi omului, aşa că nu le terminau niciodată. Iile au fost purtate din cele mai vechi timpuri în zilele obişnuite, în care oamenii mergeau la câmp sau îngrijeau animalele, iar în zilele de sărbătoare parcă erau şi mai frumoase. Apretate, înflorate şi viu colorate sau cu nuanţe discrete, strămoşii noştri purtau iile la nunţi, sărbători religioase sau înmormântări cu aceeaşi mândrie. Probabil de acolo şi frumuseţea lor.

    Fota românească 

    Un obiect indispensabil al costumului naţional românesc de damă este fota – un dreptunghi din mătase, lână sau catifea, brodat în forme geometrice, florale ori cu dungi orizontale sau ornat cu mărgele, care acoperă (de regulă), partea din faţă şi din spate a fustei. Materialul era pe vremuri ţesut la război şi în funcţie de regiunea de provenienţă avea diferite modele şi denumiri (catrinţă, zăvelcă, pestelcă ori zadie).

    Cojocul românesc

    Cojocul românesc este o haină de iarnă tradiţională, purtată atât de bărbaţi cât şi de femei. Şi pentru că pe vremuri era mai dificil să faci faţă frigului, obiectul vestimentar era confecţionat din piele de oaie, cu blana îndreptată spre interior. Bărbaţii purtau cojoace simple, iar reprezentantele sexului frumos le purtau decorate cu broderie verticale simetrice sau cu mărgele în partea de jos. În funcţie de sezon, cojoacele erau adaptate şi se confecţionau fie doar din pielea animalului, fie fără mâneci. Cojocul pare să fi fost apreciat de-a lungul timpului şi de casa de modă Christian Dior, care a împrumutat unele accente tradiţionale româneşti pentru colecţia de primăvară din anul 2017.

    Cuşma de blană

    Cuşma sau căciula de blană era purtată în trecut în cele mai geroase zile ale anului. Simplă, confecţionată din piele şi lână de oaie, aceasta a traversat decenii întregi şi s-a modernizat odată cu trecerea timpului. A căpătat accente ruseşti şi designerii au început să o confecţioneze şi din blană de astrahan, vulpe argintie sau iepure. Cuşma de blană a fost o inspiraţie şi pentru casa de modă Prada, care a împrumutat accente tradiţionale pentru colecţia de toamnă din anul 2017.

    Accesoriile maramureşene

    „Zgarda scumpă” sau „zgărdanele” erau cele mai apreciate accesorii în rândul femeilor din Maramureş. Cea din urmă era confecţionată din mărgele mici, înşirate strâns şi formau un colier (de cele mai multe ori floral) lat de un deget. Purtată numai în zilele de sărbătoare sau la evenimente speciale, „zgarda scumpă” era fabricată din mărgele de corali viu colorate. În zilele noastre, această bijuterie cu origine maramureşeană a fost transpusă într-un accesoriu fashion pe care îl poartă aproape orice femeie care vrea să fie la modă – choker-ul.

  • Robert Berza, country manager / Fashion Days: “Cel mai important pentru industrie este să crească procentul vânzărilor online”

    Carte de vizită
    ¶ Înainte de a conduce operaţiunile locale ale Fashion Days, a lucrat ca director de marketing la eMAG România
    ¶ A construit, de la zero, subsidiara locală a retailerului polonez de modă Zoot
    ¶ Businessul Fashion Days este integrat din 2017 în Dante International, compania care gestionează şi eMAG

  • Pisici la modă

    Realizată de directorul de creaţie Louis Vuitton, Nicolas Ghesquière, şi fosta directoare de creaţie a revistei Vogue, Grace Coddington, colecţia intitulată Catogram cuprinde genţi şi poşete, eşarfe, pături, agende sau brelocuri decorate în special cu pisici inspirate de persanele lui Grace Coddington, Pumpkin şi Blanket; nu sunt uitaţi nici căţeii, în special labradorul lui Nicolas Ghesquière, Leon. 

  • Reciclare artistică

    Aceasta, scrie The Guardian, creează fotografii inspirate de tablouri ale unor pictori ca Rembrandt sau Jan van Eyck. În fotografiile sale apar personaje îmbrăcate în costume de epocă, numai că, în loc să fie confecţionate din materialele care se foloseau pe vremea când erau la modă, acestea sunt realizate din materiale reciclate: pături, lână, saci de protecţie pentru aparatură electronică ori pungi de plastic şi nu numai. 

  • Tânărul care a făcut 13 milioane de euro dintr-un PARIU dupa ce un prieten a RÂS de el

    Franţa a dat naştere multor creatori de modă, însă cineva trebuia să se ocupe şi de lenjeria purtată de francezi pe sub hainele create de celebrii designeri. Guillaume Gibault este cel care a mizat pe lenjeria intimă, şi s-a ales cu o afacere de milioane de euro, scrie Financial Times.

    Le Slip Français, o firmă franţuzească de lenjerie intimă premium, a luat naştere în urma unui pariu pe care Guillaume Gibault l-a făcut cu un prieten în 2011. Amicul său era convins că Gibault nu va reuşi să vândă nici măcar un produs în online. Cu un master în business şi un an experienţă într-un magazine de produse alimentare bio, Gibault era însă convins că şi hainele bio pot avea acelaşi succes pe care l-a avut mâncarea de acest tip. De asemenea, el a anticipat cât de mult va transforma social media industria modei în următorii ani.

    Ideea de a vinde lenjerie intimă a avut o motivaţie practică: „Are dimensiuni reduse, este uşor de vândut online, nu trebuie să o probezi şi rămâi fidel brandului ales”, îşi motivează el alegerea.

    Înarmat cu 10.000 de euro din economii, Gibault a comandat 600 de perechi de chiloţi de la o fabrică din Dordogne, iar în septembrie 2011, se năştea Le Slip Français, care avea să intre pe piaţă în 2012, chiar în preajma alegerilor prezidenţiale din acel an. „Nu aveam nimic de pierdut. În caz că lucrurile nu ar fi mers bine, aveam lenjerie intimă pentru o viaţă”, glumeşte antreprenorul.

    Conceptul de “fabricat în Franţa” este esenţial pentru companie. Gibault spune că producţia locală trebuie susţinută, şi în acest sens şi-a propus ca fiecare element al produselor pe care le vinde, de la bumbacul folosit ca material, până laambalaj, totul să fie produs 100% în Franţa. Cea mai ieftină pereche de chiloţi vândută de companie are un preţ de aprox. 30 de euro.

    Iniţial, afaceristul francez şi-a dezvoltat businessul din apartamentul bunicii sale, situat în Paris. Vânzările au crescut odată cu atenţia primită în mass-media. Într-un singur an, din 2012 până în 2013, cifra de afaceri a crescut de la 40 de mii la 300 de mii de euro, iar peste încă un an, ajunsese la 900 de mii de euro. 

    În 2014, Gibault s-a hotărât să colaboreze şi cu investitori externi. În urma parteneriatului cu compania 360 Capital Partners, Le Slip Français şi-a ridicat veniturile la 2 milioane de euro, iar în prezent, are vânzări de peste 13 milioane de euro anual. Compania numără 62 de angajaţi şi colaborează cu 42 de furnizori locali. Momentan, 90% din vânzări provin din magazinele din plan local, însă Le Slip Français are succes şi în U.K., S.U.A, Germania şi Japonia, ţări în care plănuieşte să se extindă.

    În Franţa, industria textilă a scăzut de la 451.000 de locuri de muncă în 1990 la puţin peste 58.000 în 2016, potrivit Union des Industries Textiles. Dintre cele peste 100 de milioane de perechi de lenjerie intimă cumpărate de francezi anual, doar 5% sunt produse pe piaţa internă, potrivit unui firme de cercetare de piaţă.

     

  • Scandal la uşa uneia dintre cele mai mari case de modă din lume: Produsele Dolce & Gabbana au fost eliminate din marile magazine online din China

    Controversele au apărut săptămâna aceasta, după ce compania italiană a publicat câteva clipuri video prezentând o chinezoaică ce se chinuie să mănânce cu beţişoare paste şi pizza.
     
    Casa de modă a fost acuzată că trivializează cultura chineză şi promovează stereotipuri negative.
     
    China este în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru produsele de lux din lume, iar vedetele locale au cerut boicotarea companiei italiene.
     
    Criza s-a adâncit în momentul în care un mesaj, despre care s-a spus că ar fi fost scris de Stefano Gabbana, cu comentarii ofensatoare la adresa chinezilor a devenit viral.
     
    Reprezentanţii companiei şi-au cerut scuze şi au spus că Gabbana a fost ţinta hackerilor.