BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Deficitul balanţei comerciale a urcat în primele 4 luni ale anului cu aproape 25%, la peste 11 mld.euro. Exporturile au stagnat, iar importurile cu 6%

    Deficitul balanţei comerciale a urcat în primele 4 luni ale anului cu 24,5%, la un total de 11,6 miliarde euro, după ce exporturile au crescut cu 0,5%, iar importurile cu 6%, arată datele INS publicate marţi.

    Valoric, România a exportat bunuri de 31,4 miliarde euro şi a importat de 43 miliarde euro. 

    În luna aprilie 2025, exporturile au însumat 7,86 miliarde euro, în scădere cu 5,2% faţă de perioada similară din 2024, iar importurile au totalizat 11 miliarde euro, în creştere cu 0,4%, rezultând un deficit de 3,1 miliarde euro.
     

    În perioada ianuarie-aprilie, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de  maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate) (27,7% la export şi 27,9% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri a fost de 22,34 miliarde euro la expedieri şi de 30 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 71,8% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 9,11 miliarde euro la exporturi şi de 12 miliarde euro la importuri, reprezentând 29% din total exporturi şi 28,2% din total importuri. 

  • Profitabilitatea operaţiunilor Samsung Electronics în România, sub presiune în 2024, în pofida creşterii afacerilor care s-au apropiat de 6 miliarde lei

    Profitabilitatea Samsung Electronics România, a fost sub presiune anul trecut, deşi afacerile companiei au continuat să crească. Subsidiara locală a gigantului sud-coreean – cel mai mare producător de smartphone-uri, televizoare şi cipuri de memorie la nivel global, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 5,9 miliarde lei (1,2 mld. euro), în creştere cu 4,8% faţă de cele 5,6 miliarde lei înregistrate în 2023, coform datelor de la Ministerul Finanţelor. Profitul net al companiei a scăzut la 109 milioane lei (21,9 mil. euro), comparativ cu 169 milioane lei în anul precedent, marcând un declin de 35,6%. În acelaşi timp, datoriile totale au înregistrat o ajustare negativă, coborând la 178,4 milioane lei. Echipa a rămas neschimbată, la un număr mediu de 203 de angajaţi.

    Comparativ cu anul de referinţă 2020, performanţa din 2024 marchează o creştere a businessului. Cifra de afaceri a avansat cu 20,44%, de la 4,9 miliarde lei. Pe de altă parte, profitabilitatea a înregistrat un plus de 11,3% faţă de cele 97,8 milioane lei raportate în 2020. Datoriile companiei s-au redus semnificativ în acest interval, cu 35,5%, de la 276,5 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi a înregistrat o uşoară scădere în ultimii patru ani, echipa ajustându-se cu o persoană.

    Gigantul sud-coreean este liderul pieţei de televizoare, atât la nivel global, cât şi local, menţinându-şi acest statut şi în 2024. „2024 a fost un an în care Samsung s-a menţinut lider detaşat de piaţă, lucru care este în concordanţă cu poziţia globală. De 19 ani Samsung este lider pe zona de televizoare şi de 11 ani pe zona de soundbaruri, ceea ce vedem şi în România“, a declarat în luna mai 2025 într-un interviu pentru ZF, Bogdan Mariş, head of product management TV/AV în cadrul Samsung Electronics România şi Bulgaria.

    Cele mai vândute modele Samsung au fost cele din gama QLED. „Creşterea cea mai mare am văzut-o pe zona a ceea ce noi numim Neo QLED, televizoare Mini LED, care integrează şi tehnologia QLED. Iar, de departe, cel mai dinamic segment pentru noi a fost segmentul OLED, pe care am intrat în 2022, şi care anul trecut a avut cea mai mare creştere“.

    Pe piaţa locală de smartphone-uri, Samsung a avut o cotă de piaţă de peste 40%, în creştere faţă de 2023, iar strict pe segmentul premium a înregistrat o cotă de 35% din punct de vedere valoric. Compania mizează pe cifre mai bune şi în 2025, odată cu lansarea noii serii Galaxy S25.

    „Anul 2024 a fost un an bun şi foarte bun. Am vândut foarte bine, am crescut în zona premium care dă până la urmă tendinţa pieţei. Cumva ne-am înscris în linia de evoluţie a pieţei de smartphone-uri din România şi asta ne bucură pentru că avem acces la şi mai mulţi utilizatori de smartphone-uri premium şi asta înseamnă că putem să promovăm inovaţia care vine de la Samsung, putem să promovăm tehnologia. Cota noastră de pe piaţa de smartphone-uri a fost în 2024 de peste 40%. Avem o evoluţie pozitivă, de la un an la altul am vândut mai multe telefoane premium.  Ca şi consecinţă ne propunem să vindem şi mai multe telefoane premium în 2025. Din punct de vedere al cotei de piaţă suntem cumva constanţi undeva peste 35% şi în zona de smartphone-uri premium şi sigur că vedem potenţialul şi ne dorim să facem progres şi în această privinţă”, a spus Tiberiu Dobre, vicepreşedinte al Samsung Electronics România şi Bulgaria, în cadrul unui interviu acordat ZF în februarie 2025.

     

  • Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu: Cea mai mare problemă pe care o avem este neîncasarea veniturilor statului.Vorbim despre neîncasare de TVA de 9 mld.euro în fiecare an. Hai să rezolvăm problemele care sunt grave în economie şi după aceea ne gândim la cai verzi de pereţi

    Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, acuză politicienii că vor să inventeze taxe care nu există în Europa, cum ar fi taxa pe tranzacţii bancare, în loc să scoată ANAF de sub influenţa politicului şi să reducă sumele neîncasate din TVA, de 9 miliarde euro pe an.

    Declaraţiile consilierului au fost făcute într-o intervenţie la Digi24.

    ”Cea mai mare problemă pe care o avem o reprezintă neîncasarea veniturilor statului. ANAF trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţe politice sau de altă natură, care transformă într-un rateu de proporţii. De ce? Vorbim despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an. Eu am spus la un moment dat că sunt 9 miliarde de lei. Nu, am greşit, erau 9 miliarde de euro, am crezut că e vorba despre lei, pentru că mi se părea imposibil ca statul român să se lasă jefuit cu sume de această proporţie şi să nu facă nimic. Ridicăm din umeri”.

    Eugen Rădulescu a atras atenţia că România nu încasează 30% din TVA, în timp ce media Uniunii Europene este de 6%, iar în Ungaria este de 2,3%.

    ”Noi nu încasăm 30% şi vorbim despre alte formule de a încasa bani la buget, când avem această hemoragie extraordinară. Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat, Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine şi ne uităm. Mai există pentru TVA şi soluţia taxării inverse. Ea se aplică şi la noi pentru câteva produse unde nu mai există fraudă pe TVA”. 

    În privinţa măsurilor care ar trebui luate, el consideră că TVA ar putea fi mărit cu 2 puncte procentuale, fără să ”fie o gaură în cer”, în paralel cu eliminarea reducerilor de taxe, cu excepţia celor pentru alimente de bază şi medicamente. Eugen Rădulescu spune că TVA este, în medie, de 14%. 

    De asemenea, Eugen Rădulescu crede că accizele la tutun, alcool şi băuturi cu zahăr ar trebui să crească  

    „ Spunem că toată Europa civilizată are impozit progresiv. Da, aşa este, dar toată Europa civilizată nu lucrează manual la ANAF şi toată Europa civilizată are neplată de TVA de 6%, noi avem 30%. Hai să rezolvăm problemele care sunt grave în economie şi după aceea ne gândim la cai verzi de pereţi”, a mai spus Eugen Rădulescu. 

  • Restart pentru motorul Europei: Germania lansează cel mai amplu plan de relaxare fiscală din ultimul deceniu – un pachet de 46 de miliarde de euro pentru revitalizarea industriei şi atragerea investiţiilor

    Germania pregăteşte un pachet economic de proporţii pentru a scoate cea mai mare economie a zonei euro din mlaştina stagnării. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz intenţionează să adopte în această vară un plan de reduceri fiscale pentru companii în valoare de 46 de miliarde de euro, măsuri ce se vor întinde până în 2029, informează Financial Times.

    Ministrul de finanţe Lars Klingbeil, social-democrat, va prezenta oficial planul miercuri, în cadrul unei şedinţe de guvern. Potrivit proiectului de lege consultat de Financial Times, deducerile fiscale se vor aplica pentru investiţii în echipamente noi şi vehicule electrice, cu scopul declarat de a repoziţiona Germania ca un magnet pentru investiţii şi inovaţie.

    „După o perioadă de stagnare economică, este esenţial să creştem semnificativ potenţialul economiei germane”, se arată în textul proiectului.

    Aceste măsuri fiscale vin în completarea unui uriaş program de investiţii publice finanţat din datorii, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, menit să modernizeze forţele armate şi infrastructura învechită a Germaniei — pilonul central al strategiei economice a cancelarului Merz.

    În paralel, guvernul a promis subvenţii pentru costurile la electricitate în sprijinul industriei manufacturiere aflate sub presiune. A fost creat chiar şi un minister dedicat reducerii birocraţiei şi digitalizării administraţiei publice.

    Conform planului, de la 1 iulie, companiile vor putea deduce 30% din valoarea echipamentelor noi între 2025 şi 2027. Din 2028, impozitul federal pe profit, în prezent 15%, va fi redus gradual până la 10% — apropiind Germania de media OCDE. Totuşi, taxa locală pe afaceri de aproximativ 14% rămâne în vigoare, rezultând un impozit total de circa 24%.

    În plus, 75% din valoarea vehiculelor electrice achiziţionate de firme va putea fi amortizată în primul an, diminuând astfel venitul impozabil. Se pregătesc şi noi stimulente fiscale pentru cercetare şi dezvoltare, menite să stimuleze inovarea şi competitivitatea.

    „Este o gură de oxigen binevenită pentru sectorul industrial german”, spune Robin Winkler, şeful departamentului macroeconomic Germania la Deutsche Bank.

    Economiştii salută măsurile, dar avertizează că adevărata provocare rămâne simplificarea reglementărilor şi reducerea birocraţiei — obstacole majore pentru mediul de afaceri din Germania.

    „Este un pas bun pentru atractivitatea Germaniei ca destinaţie de investiţii, dar reformele structurale vor fi mai dificile şi mai importante”, subliniază Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg.

    Coaliţia condusă de Merz, formată din creştin-democraţi şi social-democraţi, intenţionează să adopte pachetul legislativ prin ambele camere ale parlamentului până la sfârşitul verii.

  • Grupul eMAG a programat investiţii de 1,2 miliarde de lei, dintre care majoritatea vor merge spre logistica pentru eCommerce – 782 mil. lei. Buget de 163 de milioane de lei doar pentru inteligenţa artificială

    Grupul eMAG, cel mai mare jucător din retailul online din regiune, a programat pentru anul fiscal curent, care a început în aprilie 2025, investiţii de 1,2 miliarde de lei.

    Cele mai mari investiţii vor fi în segmentul de logistică pentru ecommerce – aproape 800 de milioane de lei, a anunţat Tudor Manea, CEO al grupului eMAG, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Compania va investi 163 de milioane de lei, circa 40 de milioane de dolari, doar în inteligenţa artificială. Sper exemplu doar echipa de 50 de oameni pe care compania o are în prezent în această zonă, unde activează experţi cu înaltă specializare, are un cost de câteva milioane de dolari pe an, a explicat Tudor Manea cum s-a ajuns la acest buget.

    Extinderea companiilor din grup în România, Bulgaria şi Ungaria are un buget de investiţii de 208 milioane de lei.
     

  • Grupul eMAG a avut în perioada aprilie 2024 – martie 2025 afaceri de 11,4 miliarde lei, în creştere cu 11%, cu investiţii de 900 de milioane de lei. Numărul de comenzi a trecut de 62 de milioane

    Cifra de afaceri a grupului eMAG a crescut în anul fiscal 2025 (aprilie 2024 – martie 2025) cu 11% la 11,4 miliarde de lei, a declarat Tudor Manea, CEO al grupului în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Din punct de vedere cifre, anul trecut am avut 62 de milioane de comenzi. Cifra de afaceri la nivelul întregului grup, toate businessurile împreună, au fost de 11,4 miliarde de lei, o creştere de circa 11%”, a declarat Tudor Manea.
    Nivelul taxelor achitat de grup către statul român a fost de 900 de milioane de lei. Şi nivelul investiţiilor realizate de grup s-a ridicat la 900 de milioane de lei.
     

  • După ce şi-au investit averile în imobiliare, mega-bogaţii lumii au găsit o nouă categorie de oameni de pe urma cărora fac miliarde de dolari

    Turnul 727 West Madison din Chicago – o clădire rezidenţială de lux cu piscină şi un studio de yoga – are un nou proprietar în aceste zile: omul din spatele Zara. Amancio Ortega a cumpărat luna trecută clădirea din cartierul West Loop din Chicago pentru 232 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui număr din ce în ce mai mare de super-bogaţi care pariază pe chiriaşii americani, scrie Bloomberg.

    În ultimul deceniu, bogaţii şi firmele acestora şi-au dublat investiţiile în apartamente, în mare parte în sectorul cunoscut în SUA sub numele de locuinţe multifamiliale, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank.

    În prezent, mulţi dintre aceşti investitori pariază că pot face bani, deoarece preţurile clădirilor de apartamente au scăzut pe fondul recentei crize a proprietăţilor comerciale. În acelaşi timp, o penurie generalizată de locuinţe este de bun augur pentru chiriile din marile oraşe pe termen lung.

    La începutul acestui an, o firmă imobiliară condusă de miliardarul israelian Eyal Ofer a cumpărat o clădire de 57 de apartamente la câţiva paşi de Gramercy Park din Manhattan. Una dintre cele mai bogate familii din America Latină vânează oferte pentru a cumpăra apartamente multifamiliale, în timp ce încearcă să pătrundă pe piaţa imobiliară din SUA.

    La sfârşitul anului 2022, o firmă de investiţii susţinută de co-fondatorul Carlyle Group Inc. David Rubenstein a strâns bani de la investitori bogaţi la nivel global pentru a cumpăra clădiri de apartamente, precum şi proprietăţi logistice.

    Înainte de pandemie, bogaţii lumii se concentrau în mare parte pe proprietăţile de birouri, unde o clădire trofeu cu chirii pe termen lung putea oferi venituri stabile. Dar acum, odată cu creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă şi cu creşterea numărului de birouri vacante, locuinţele de închiriat au devenit mai atractive.

    De asemenea, o încetinire a pieţei imobiliare comerciale agită concurenţa în acest domeniu. Mulţi actori instituţionali s-au abţinut de la noi tranzacţii din cauza creşterii costurilor de împrumut şi a scăderii valorilor. În total, volumul global al investiţiilor în proprietăţi comerciale în al doilea trimestru a scăzut cu 57% faţă de anul precedent, ajungând la 142 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al firmei de brokeraj CBRE Group Inc.

    Acest lucru a lăsat un gol atractiv pentru investitorii bogaţi, care pot fi mai puţin vulnerabili la capriciile pieţei datoriilor şi au un orizont de investiţii pe termen mai lung. Astfel de investitori pot plăti adesea cu numerar sau au relaţii mai profunde cu instituţiile bancare pentru a asigura finanţarea.

    În timp ce apartamentele au fost cel mai popular tip de proprietate pentru investitori în al doilea trimestru, tranzacţiile au scăzut cu 66% faţă de anul precedent, potrivit CBRE. Cu toate acestea, compania de brokeraj a declarat că sectorul este pregătit să beneficieze în trimestrele următoare.

    În timp ce chiriile s-au relaxat uşor în SUA, cererea de locuinţe a alimentat creşteri masive în ultimii ani, chiria mediană urmând să crească cu aproape 18% în 2021 şi cu 3,5% în 2022, potrivit datelor de la Apartment List.

    Ortega are o avere netă de 75,6 miliarde de dolari, din care mai mult de 10% sunt investiţi în imobiliare, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Dacă creştere economică nu e, nimic nu e. Economia şi companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creşterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025

    Nu putem controla creşterea economică, spune Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.

    De aici vine una dintre problemele cu care se va confrunta România, guvernul, comaniile şi noi toţi în perioada următoare: scăderea semnificativă a creşterii economice şi poate  chiar intrarea într-o scădere economică.

    Dincolo de problema deficitului bugetar – de unde să reduci cheltuielile, de unde să creşti veniturile pentru a obţine 30-50 de miliarde de lei, cea mai mare problemă est legată de încetinirea semnificativă a creşterii economice, de scăderea consumului, ceea ce are un impact direct şi imediat în încasările Ministerului de Finanţe din TVA, accize etc.

    Dacă până acum, adică în ultimii cinci ani, problema deficitului bugetar nu se vedea pentru că aveam o creştere economică semnificativă – unde sunt vremurile cu o creştere economică de 4% pe an, faţă de 0,2% acum -, iar creşterea de cheltuieli plus deficitul puteau fi acoperite din această creştere economică.

    De altfel, creşterea economică semnificativă şi stabilitatea politică erau principalele motive pentru care băncile internaţionale, marile fonduri de investiţii străine, creditorii internaţionali trimiteau miliarde şi miliarde de euro în România pentru a finanţa deficitul bugetar şi creşterea datoriei publice.

    Creşterea economică a dispărut, iar stabilitatea politică şi parcursul euro-atlantic al României au fost puse la îndoială ca niciodată. Capitalurile străine au plecat, românii cu bani şi-au schimbat leii în euro, cursul valutar leu/euro şi-a pierdut stabilitatea, dobânzile la lei au început să crească din nou, iar toată lumea a făcut câţiva paşi în spate. Bine că nu s-a plecat din ţară.

    Problema este că nu mai putem impulsiona creşterea economică prin stimulii fiscali  – creşterea salariilor şi pensiilor, creşterea cheltuielilor publice, atragerea de capital şi investitori străini.

    De asemenea, merg foarte greu atragerea şi cheltuirea fondurilor europene, care ar mai fi acoperit o parte din necesarul de finanţare din economie.

    Pieţele financiare au devenit dintr-odată tensionate, guvernul se împrumută mai greu şi mai scump, cursul valutar leu/euro rămâne sub presiune, iar în orice moment capitalurile pot să plece dacă cei care au preluat acum puterea – Nicuşor Dan & company – nu se vor mişca mai repede şi nu vor veni cu un guvern stabil şi credibil.

    În condiţiile în care stimulii fiscali dispar unul după altul, ar putea sistemul bancar să preia rolul de susţinere a creşterii economice?

    Băncile sunt extrem de prudente după pierderile înregistrate în criza anterioară, creditarea, în special a companiilor, a rămas mult în urma creşterii businessului şi economiei, cel puţin în ultimul deceniu, în care am avut, cel puţin din punct de vedere statistic, cea mai bună perioadă economică din istoria României.

    Economia şi companiile vor intra acum într-o menghină fiscală, despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi.

    Companiile vor avea nevoie de o nouă finanţare, în condiţiile în care finanţarea comercială – credit-furnizor – şi finanţarea fiscală se vor diminua. Dar aici intervine bancabilitatea firmelor, în special bancabilitatea firmelor româneşti mici şi mijlocii, ca să nu mai vorbim de cele micro care, cel puţin ca număr, sunt baza economiei.

    Cum vor evolua dobânzile la lei, cum va evolua cursul valutar leu/euro, cum se va finanţa şi la ce dobândă Ministerul de Finanţe, cum vor arăta politicile de risc bancar în noile condiţii adverse de piaţă, sunt întrebări care vor fi puse în discuţie la ZF Bankers & Insurance Summit 2025, care va avea loc luni-marţi-miercuri, începând cu ora 09.00.

    Cei mai importanţi bancheri, cei mai importanţi şefi de trezorerii din cadrul băncilor, directorul operaţiunilor de piaţă din BNR, şeful Trezoreriei Statului şi nu numai vor fi prezenţi pentru prima dată în faţa cititorilor şi publicului ZF după tensiunea alegerilor prezidenţiale.

    Economia, companiile, guvernul care va veni la Palatul Victoria au mai multe întrebări decât răspunsuri pentru ce va urma pe termen scurt.

    Deciziile care se vor lua nu sunt indiferente, mai ales că România are nevoie de finanţare, are nevoie de băncile locale şi de băncile străine, are nevoie de investiţii, atât româneşti cât şi străine, are  nevoie de Bruxelles şi de fondurile europene pentru a ieşi din situaţiaa tensionată actuală şi a reveni pe o creştere economică susţinută.

    Puteţi vedea mai jos agenda integrală a ZF Bankers & Asigurări 2025

     

    08:50 – 09:00 Overview Romanian Banking Market. Ce s-a întâmplat în ultimul an, care sunt principalele tendinţe din piaţă, ce urmează?

    Cristian Hostiuc, director editorial, Ziarul Financiar

     

    09:00 – 09:30 Cum arată stabilitatea financiară a României în 2025? Care sunt principalele provocări?

    Matei Kubinschi, Director adjunct Directia de Stabilitate Financiara, Banca Naţională a României (BNR)

     

    09:30 – 11:00 Panel 1. Cum arată sistemul bancar în 2025? Impactul schimbărilor politice, economice, sociale şi de business asupra sistemului bancar. Perspectivele sistemului bancar pentru următorul an în noile condiţii de piaţă. CEO overview.

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

    Dana Dima (Demetrian) , vicepreşedinte, BCR

    Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank Romania

    Mustafa Tiftikcioğlu, CEO, Garanti BBVA România

    Samir Karia, CEO, Citi România

     

    11:00 – 11:30 Perspectiva pieţei bancare actuale din punctul de vedere al celei mai mari bănci din România. Provocările actuale şi viitorul apropiat.

    Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

     

    11:30 – 11:45 Ce e nou în legislaţia bancară, ce este nou în tranzacţiile bancare din punct de vedere juridic

    Alexandra Manciulea, partener şi coordonator departamentul Banking & Financial services Filip & Company

     

    11:45 – 12:00 Care sunt planurile Băncii de Investiţii şi Dezvoltare a României? Care sunt produsele şi serviciile pe care le va oferi, cum va fi interacţiunea cu băncile şi cu economia?

    Dan Sandu, director general, BID – Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României

     

    12:00 – 13:00 Cum merge piaţa bancară pe zona de corporate, cine mai face investiţii, care sunt sectoarele finanţate de bănci, cum vor evolua dobânzile, cum au evoluat structurile de finanţare în proiectele mari

    Cosmin Călin, director executiv Large Corporate Banca Transilvania

    Bogdan Cernescu, Managing Director – Head of Corporate Banking, BCR

    Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank

    Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank

    Bogdan C. Stoica, Deputy Managing Partner Popovici Niţu Stoica & Asociaţii

     

    13:00 – 13:15 Care sunt tendinţele pe piaţa de retail şi cum se văd în tranzacţiile bancare efectuate? Cum pot fi atraşi mai mulţi români în sistemul bancar – prin intermediul plăţilor electronice? Care sunt programele care câstigă teren?

    Mihai Cismaşiu-Buda, Principal, Data & Services, Mastercard – România, Croaţia, Israel

     

    13:15 – 14:15 Cum merge piaţa de retail bancar, care mai este apetitul românilor de a lua credite de consum/ credite imobiliare/ ipotecare, cum rezistă clienţii la creşterea dobânzilor, cum se digitalizează şi automatizează zona de retail? Cum merg parteneriatele de tip bancassurance dintre bănci şi companiile de asigurări?

    Antoaneta Curteanu, preşedinte, Alpha Bank Romania

    Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte retail, BRD

    Adina Călin, director Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank

    Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie, Allianz-Ţiriac Asigurări

    Ştefan Toderiţă, Head of Sales, Mastercard

    Costi Stratnic, vicepreşedinte al Directoratului, OMNIASIG

    Dan Niculae, Managing Director, Imobiliare.ro Finance

     

    14:15 – 15:15 Cât de mult câştigă teren băncile de tip neobanking. Care va fi impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei bancare în atragerea şi analiza clienţilor. Care sunt tehnologiile viitorului pe piaţa bancară, cât de mult teren câştigă companiile non bancare care oferă servicii care tradiţional aparţineau băncilor

    Cristian Mustaţă, director executiv adjunct, Distribuţie Retail, BCR/George

    Robert Anghel, director general adjunct Business Salt Bank

    Costin Mincovici, Chief Credit Risk Officer, tbi bank

    Andrada Tănase, partener, Regulatory Advisory Deloitte Romania

    Lucian Daia, CTO, Zitec

    Citiţi mai multe pe zf.ro:

    Urmează ZF Bankers & Asigurări 2025 – 2-3-4 iunie, Hotel Marriott Bucureşti. Cum va evolua sistemul bancar în continuare? Pot/vor să preia băncile rolul de motor al creşterii economice în locul stimulului fiscal?

    Care va fi impactul scăderii economice şi al businessului asupra sistemului bancar? Pot să fie băncile un motor de creştere economică având în vedere că stimulii fiscali dispar? Cum arată ultimul deceniu pentru bănci

    Băncile, faţă în faţă cu tensiunea următorilor ani. Cine va dori să câştige teren, cine va dori să se protejeze mai mult de schimbările economice, politice şi sociale care vor veni? Topul ceclor mai mari bănci după active în anul 2024 şi comparaţie cu anul 2014

    Cei mai importanţi bancheri din România – Omer Tetik, Banca Transilvania, Mihaela Bîtu, ING, Zdenek Romanek – Raiffeisen, Dana Dima, BCR, Mustafa Tiftikcioğlu, Garanti, etc., vin luni şi marţi la ZF Bankers 2025 pentru a discuta evoluţia pieţei bancare, evoluţia businessului şi a economiei în viitorul imediat, în noile condiţii de piaţă

  • Decizie neaşteptată luată de miliardarul Bill Gates. Pe ce plănuieşte el să cheltuiască peste 200 mld. de dolari în următorii ani

    Bill Gates a anuţat recent că îşi va dubla donaţiile caritabile. Fondatorul Microsoft a declarat că, vrea să doneze în total aproximativ 200 de miliarde de dolari în următoarele două decenii, scrie CNBC.

    Motivat de crizele globale – de la sănătatea copiilor la schimbările climatice – şi inspirat de avertismentul lăsat moştenire de magnatul scoţian Andrew Carnegie privind pericolul acumulării excesive de avere de către miliardari, Gates susţine că lumea îşi va aminti de el pentru gesturile sale, nu pentru bogăţia sa.
    „Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris el pe blogul său personal.

    Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Gates ocupă în prezent locul cinci în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 168 de miliarde de dolari. Planul său prevede ca fundaţia sa caritabilă să continue să investească şi să-şi sporească fondurile pentru a atinge pragul de 200 de miliarde de dolari în donaţii, urmând ca organizaţia să-şi încheie activitatea până în 2045, după ce Gates va dona „aproape întreaga” sa avere.

    Fundaţia Gates, creată în anul 2000 împreună cu Melinda French Gates, a oferit deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sprijin umanitar şi dezvoltare. Totuşi, în ciuda eforturilor individuale, Gates avertizează că filantropii nu pot compensa total declinul finanţărilor guvernamentale la nivel global.

    „State precum SUA, Regatul Unit şi Franţa îşi reduc bugetele pentru ajutor extern cu zeci de miliarde de dolari. Nicio fundaţie, oricât de mare e, nu poate umple acest gol uriaş. Nu e clar dacă marile puteri vor continua să susţină interesele şi celor mai vulnerabili oameni de pe planetă”, a declarat el.

    Într-un interviu acordat Financial Times, Gates l-a criticat dur pe Elon Musk pentru rolul jucat în tăierea ajutorului extern american. În februarie, aşa-numitul Departament pentru Eficienţă Guvernamentală creat de Musk a închis practic Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), instituţie care a distribuit 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru servicii esenţiale precum asistenţa medicală, alimentaţia şi accesul la apă potabilă în ţările defavorizate.

    „Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a spus Gates.

    Estimările iniţiale ale USAID indică un impact devastator al acestor reduceri: un milion de copii ar putea rămâne fără apărare împotriva malnutriţiei severe, iar din lipsa fondurilor 166.000 de mii de decese ar putea surveni din cauza lipsei de medicamente împotriva malariei.

    În 2010, Gates, Melinda French Gates şi Warren Buffett au lansat Giving Pledge, încurajând miliardarii lumii să doneze cel puţin jumătate din averile lor în timpul vieţii sau prin testament. Melinda s-a retras între timp din Fundaţia Gates, dar îşi continuă activitatea filantropică prin propria organizaţie.

    Elon Musk este unul dintre semnatarii Giving Pledge, dar rămâne incert dacă îşi va onora angajamentul.

    „Un aspect aparte al acestui angajament este că îl poţi îndeplini şi după moarte. Aşa că, cine ştie? Poate va deveni un mare filantrop”, a spus Gates pentru New York Times, nu înainte de a sublinia implicarea lui Musk în reducerea ajutorului internaţional.

    Potrivit Forbes, Musk a donat mai puţin de 1% din averea sa până în prezent. Donaţiile sale efective – adică sumele efectiv transferate, nu doar promise sau direcţionate către fundaţii personale – sunt estimate la aproximativ 620 de milioane de dolari până în 2023.

     

  • Trump către Canada: „Plătiţi 61 de miliarde sau deveniţi al 51-lea stat al Americii – şi intraţi gratis în Golden Dome!”

    Preşedintele american Donald Trump a lansat o ofertă cel puţin neaşteptată către Canada: aderarea la sistemul american de apărare antirachetă „Golden Dome” va costa Ottawa 61 de miliarde de dolari – dar dacă Canada renunţă la suveranitate şi devine al 51-lea stat al SUA, participarea ar fi complet gratuită, informează Financial Times.

    „Le-am spus canadienilor, care doresc cu ardoare să facă parte din magnificul nostru sistem Golden Dome, că preţul este de 61 de miliarde de dolari dacă rămân o naţiune separată, dar inegală. Dacă aleg să devină iubitul nostru al 51-lea stat, costul este ZERO dolari”, a scris Trump pe reţeaua sa socială, Truth Social. „Se gândesc serios la ofertă!”

    Răspunsul de la Ottawa nu a întârziat. Un purtător de cuvânt al premierului canadian Mark Carney a declarat ferm: „Prim-ministrul a fost clar în toate intervenţiile sale, inclusiv în discuţiile cu preşedintele Trump: Canada este o naţiune suverană şi aşa va rămâne.”

    În prezent, SUA şi Canada colaborează deja în cadrul NORAD (Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospaţială), un parteneriat care vizează detectarea şi contracararea atacurilor balistice. Cu toate acestea, presiunea asupra Canadei de a-şi intensifica angajamentele în acest domeniu creşte, mai ales în contextul tensiunilor tot mai mari în regiunea Cercului Arctic, unde Rusia şi China îşi afirmă prezenţa.

    Purtătorul de cuvânt al premierului Carney a precizat că acesta poartă „discuţii ample şi constructive” cu partenerii americani, inclusiv despre întărirea NORAD şi eventuale iniţiative conexe, precum controversatul Golden Dome.

    Premierul Carney a recunoscut săptămâna trecută că participarea Canadei la programul „Golden Dome” a fost „discutată la nivel înalt”, dar a refuzat să avanseze o sumă exactă: „Nu sunt sigur că e ceva ce se negociază în acest fel. Suntem conştienţi că, dacă dorim, putem contribui la realizarea Golden Dome prin investiţii şi parteneriat.”

    Oferta lansată de Trump – o combinaţie de geopolitică, presiune financiară şi o tentativă provocatoare de extindere a Statelor Unite – ridică întrebări majore despre viitorul suveranităţii canadiene, dar şi despre limitele cooperării nord-americane în faţa ameninţărilor globale. Un episod care ar putea marca începutul unei noi dinamici strategice între cele două ţări vecine.