BusinessMagazin

Tag: microsoft

  • Microsoft Business Summit. Oscar Farinetti, fondatorul conceptului de restaurante Eataly, explică rolul jucat de tehnologie în expansiunea globală a afacerii

    Antreprenorul italian Oscar Farinetti, care a fondat şi dezvoltat la nivel global conceptul de restaurante Eataly, va fi prezent săptămâna viitoare pe scena evenimentului Microsoft Business Summit pentru a discuta despre rolul pe care l-a jucat tehnologia în expansiunea internaţională a afacerii şi în rezolvarea problemelor complexe pe care le-a ridicat acest demers.

    „Tehnologia nu este cea care trece în prim-plan, ci este suportul care ne ajută să păstrăm oamenii în prim-plan chiar şi când avem în faţă un business global. Tehbnologia doar ne ajută să ne atingem obiectivele“, afirmă Farinetti.

    Eately a ajuns în zece ani la o reţea de 40 de unităţi, dintre care aproximativ o jumătate se află în Italia, iar restul în ţări precum SUA, Turcia, Rusia sau Germania şi Franţa. În cadrul intervenţiei sale de pe scena Microsoft Business Summit, un eveniment anual dedicat dedicat tehnologiei pentru mediul de business, care va avea loc în data de 6 noiembrie, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, fondatorul Eataly va răspunde întrebării cât de dificil ar fi fost acum 20 de ani să ajungă la o asemenea amploare a afacerii sale la nivel internaţional.

    O temă de maxim interes – ce tendinţe sunt de fapt relevante în digitalizare – şi ce afectează cel mai mult companiile din actuala „furtună digitală“ va fi abordată de Nicklas Gergman, investitor în mai multe companii de tehnologie şi futurist. Pe scena Microsoft Summit el va avea o intervenţie cu titlul „Navigând prin furtuna digitală“, în cadrul căreia va discuta despre cum ar trebui liderii din business să privească tehnologiile şi tendinţele care riscă să le schimbe afacerile.

    O intervanţie interesantă în cadrul evenimentului este cea pe care o va avea britanicul Ed Vaizey, parlamentar şi fost ministru responsabil de digitalizare în mandatul căruia au fost derulate programe care au vizat, printre altele, dezvoltarea de reţele de internet de mare viteză în mediul rural. Vaizey va discuta în cadrul evenimentului despre modul în care administraţia, guvernele pot stimula dezvolatarea afacerilor digitale. „Guvernele trebuie să înţeleagă că tehnologia nu poate fi oprită şi să caute moduri de a permite funcţionarea unor noi modele de business. Guvernele trebuie de asemenea să adopte tehnologia şi să devină digitale, să conducă prin exemplu“, afirmă Vaizey.

    Ediţia din 2017 a Microsoft Business Summit a adus împreună mai bine de 800 de manageri de top reprezentând cele mai dinamice segmente din economia românească, de la agricultură la cel financiar sau IT, 30 de vorbitori şi peste 25 de ore de activitate în paralel, împărţite pe mai multe linii de interes. 

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2018

     

  • SURPRIZĂ: Amazon a pierdut locul II în topul capitalizării bursiere, după rezultate dezamăgitoare. Cine a urcat pe poziţia secundă

    Topul este condus de Apple, cu o valoare de piaţă de peste 1000 de miliarde de dolari.

    Microsoft a fost pe o poziţie asemănătoare între 1998 şi 2000, conducând topul capitalizării bursiere până la crashul dot com.

    Acţiunile Amazon au scăzut cu 7%, cea mai mare din ultimii trei ani, după ce a ratat ţintele propuse. Microsoft a pierdut doar 1,1%, pe o piaţă în scădere a acţiunilor din tehnologie, condusă de Alphabet, care a prezentat, la rândul său, rezultate dezamăgitoare.

    La finalul săptămânii Microsoft avea o valoare de piaţă de 823 de miliarde de dolari, iar Amazon de 805 miliarde dolari.

     

  • Cofondatorul Microsoft Paul Allen a decedat la vârsta de 65 de ani

    “Cu o tristeţe profundă, anunţăm moartea fondatorului nostru Paul G. Allen, co-fondatorul Microsoft şi remarcabilul tehnolog, filantrop, constructor comunitar, ecologist, muzician şi susţinător al artei”, au transmis reprezentanţii companiei Vulcan printr-un comunicat.

    “Paul Allen a murit luni după-amiază, 15 octombrie 2018, din cauza complicaţiilor provocate de limfomul non-Hodgkin, în Seattle. Paul Allen avea 65 de ani”, se mai arată în comunicat.

    Allen a murit în Seattle din cauza unor complicaţii legate de limfomul non-Hodgkin, boală de care suferea din anul 1983. Acesta anunţase în urmă cu două săptămâni că se află sub tratament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft şi E-Civis au inaugurat RoboHub, spaţiu dedicat cursurilor de robotică si programare

    Asociaţia E-Civis, cu sprijinul Microsoft, a lansat RoboHub, un spaţiu dedicat cursurilor de robotică si programare care îşi propune să deschidă drumul spre tehnologie şi spre o gândire analitică copiilor din familiile dezavantajate din Bucureşti şi zonele adiacente.
    În cadrul RoboHub (str. Mihai Eminescu 19-21) vor avea loc în fiecare week-end, începând din data de 29 septembrie, diferite cursuri, de la programare cu cei mai mici roboţi programabili, Minecraft Education şi MakeCode, până la cele cu Arduino şi Raspberry Pi.

    Fiecare tip de curs va avea maxim 20 de participanţi şi o durată de 1 lună, permiţând astfel unui număr cât mai mare de copii să ia contact direct cu unele dintre cele mai îndrăgite discipline, robotica şi programarea, şi oferindu-le totodată şansa de a testa platforme de programare şi hardware diferite. Din 29 septembrie vor începe cursurile de Introducere în programarea roboţilor şi Programarea cu MakeCode şi Micro:Bit, iar la sfârşitul lunii octombrie vor mai fi introduse încă 4 tipuri diferite.  

    “Am ales roboţii ca mijloc de învăţare din mai multe motive, identificate inclusiv în lucrări academice: atelierele cu roboţi sunt activităţi practice, care presupun o gândire critică şi creativă. Dincolo de acest lucru, îi ajută pe copii să reflecte şi asupra naturii umane prin analizarea modului complex în care un robot trebuie programat pentru a efectua acţiuni, cum ar fi păşitul sau comunicarea prin cuvinte.

    De asemenea, investiţia Microsoft a deschis calea unei colaborări sustenabile în domeniul educaţiei digitale pentru copiii din Bucureşti şi judeţele învecinate prin atragerea unor parteneri importanţi precum Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului sau Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti.”, a declarat Ana-Maria Stancu, iniţiator şi Preşedinte E-Civis.

    RoboHub este parte a programului “Alt Viitor” derulat de Microsoft pentru a susţine dezvoltarea de competenţe digitale, prin activităţi de programare, pentru peste 11.000 de elevi. În plus, prin evenimentele de popularizare şi resursele online şi offline dezvoltate în cadrul fiecăruia dintre cele patru proiecte, va creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii, asigurându-se totodată formări de specialitate pentru mai bine de 4.000 de profesori din întreaga ţară, concentrându-se în special pe zone defavorizate.

    E-Civis este o asociaţie activă în România din 2009, membră la nivel local şi european a Digital Skills and Jobs Coalition, dar şi a Reţelei Europene de Robotică, având o experienţă semnificativă în promovarea valorilor democratice prin intermediul tehnologiei. Prin proiectul Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, E-Civis îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării şi din Moldova, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare.

  • Microsoft: Hackeri angajaţi de instituţii din Rusia au atacat cibernetic site-ul Senatului SUA/ Kremlinul respinge acuzaţiile

    Microsoft a transmis că a preluat controlul asupra a şase domenii web create de hackeri pentru a fi confundate cu site-ul Senatului SUA şi cu cele ale unor institute de cercetare.

    Cea mai mare companie software din lume a transmis că, în ultimii doi ani, a închis 84 de website-uri false, prin decizii judiciare.

    “Suntem preocupaţi că aceste încercări şi altele constituie ameninţări de securitate pentru o serie de entităţi care au legături cu principalele partide politice din SUA în campania electorală premergătoare scrutinului parlamentar parţial din 2018”, a declarat Brad Smith, preşedintele companiei Microsoft, citat de site-ul agenţiei Reuters.În afară de Senatul SUA, a fost atacate site-urile Institutului Internaţional Republican şi al Institutului Hudson.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental, au concluzionat serviciile secrete americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată una dintre cele mai cunoscute competiţii de tehnologie din lume. Atrage în fiecare an 40.000 de tineri ambiţioşi

    Imagine Cup este una dintre cele mai mari competiţii de tehnologie pentru studenţi din lume, care atrage la start în fiecare an aproape 40.000 de tineri ambiţioşi. Anul acesta, la finala desfăşurată în campusul Microsoft din Redmond, Washington, a participat şi o echipă formată din trei studenţi timişoreni.

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Trei studenţi din Timişoara au participat la una dintre cele mai importante competiţii de tehnologie din lume

    Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe, reducând în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite analizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions. 

     

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. “Primul concurs la care am participat a fost Big Ideea Challenge, organizat de Microsoft”, a povestit Ştefan Iarca într-un interviu acordat exclusiv Business Magazin, în timpul competiţiei. “Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri.” Universitatea din Timişoara i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat. 

     

    “Noi suntem colegi din anul I de facultate, şi cumva ne-am strâns încă de atunci şi am început să dezvoltăm proiecte. În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am reuşit să dăm de un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul. “Am făcut o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automad radiografii pe baza inteligenţei artificiale. Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu, şi dacă există îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată.”

    El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, ştiind că mai există şi alte proiecte similare: “Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee.”

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical “Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul. Vrem să ajungem la cât mai multe pe plan local, apoi să ne extindem în Europa, în ţările care au probleme cu radiologi, mai precis Germania şi Marea Britanie. E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Ce aşteptări au studenţii de la competiţie? “Vrem să primim un feedback bun din partea mentorilor, pentru că acesta e cel mai important lucru pe care poţi să îl primeşti, fie dacă ai câştigat sau nu. Şi, evident, ne dorim să ajungem cât mai departe”, încheie Ştefan Iarca.

    Faza finală, la care participă 49 de echipe, a debutat luni la sediul Microsoft din Redmond, Washington. Câştigătorii vor fi premiaţi miercuri de Satya Nadella, CEO-ul Microsoft. Echipa studenţilor români nu s-a calificat în semifinale, acolo unde se vor întrece 18 din cele 49 de echipe.

     

  • Gabriela Matei părăseşte Microsoft România la finalul lunii iulie

    Pe durata mandatului său, segmentul Cloud a crescut semnificativ, iar compania a înregistrat o performanţă generală puternică prin susţinerea tot mai multor clienţi şi parteneri în abordarea transformării lor digitale.

    Compania nu a anunţat cine va prelua funcţia de general manager.

  • Trei antreprenori devin cei mai mari acţionari ai Microsoft, după Bill Gates, în urma unei tranzacţii gigant de 7,5 miliarde de dolari. Cum au reuşit

    Răbdarea a dat roade pentru fondatorii GitHub, încât Microsoft a acceptat să plătească 7,5 miliarde de dolari în acţiuni pentru platforma de coding, potrivit Bloomberg.

    Tranzacţie este încheiată doar în acţiuni şi echivalează cu 73,8 milioane de acţiuni Microsoft, în baza preţului de luni de la închidere.

    Aproximativ jumătate dintre aceste acţiuni ar trebui să treacă la cei trei fondatori ai GitHub, potrivit unei analize realizate de EquityZen, un marketplace pentru acţiuni ale companiilor de tehnologie aflate în stadiu pre-IPO.

    Tranzacţia îi va transforma pe Tom Preston-Werner, Chris Wanstrath şi PJ Hyett în miliardari, potrivit Bloomberg Billionaire Index şi va cutremura ordinea acţionarilor în cea mai mare companie de software din lume. Tranzacţia îi va transforma în cei mai mari acţionari individuali ai Microsoft.

    Fiecare dintre cei trei ar urma să primească 12,3 milioane de acţiuni Microsoft, presupunând că vor primi participaţii egale în GitHub.

    O deţinere de 0,16% ar însemna pentru fiecare dintre ei de 10 ori mai multe acţiuni decât cele pe care le deţine CEO-ul companiei Satya Nadella şi de 14 ori mai multe decât deţine preşedintele Brad Smith.

    Printre acţionari, doar cofondatorul companiei, Bill Gates are o participaţie mai mare, de 1,34%.

    „Fondatorii au reuşit să respingă propunerile fondurilor de investiţii pentru mulţi ani în timp ce îşi construiau compania”, spune Phil Haslett, cofondator al EquityZen. „Răbdarea lor a dat roade”.

    Marţi la ora 15.30 acţiunile Microsoft se tranzacţionau la 101,6 dolari per acţiunie pe Nasdq. Raportat la această valoare, fiecare dintre fondatorii GitHub ar primi acţiuni în valoare de 1,24 miliarde dolari.