BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Barna Tanczos: programele Rabla pentru maşini şi electrocasnice devin operaţionale în scurt timp

    „Se va aproba acest buget, sper, miercuri”, a spus ministrul, care a precizat că este vorba despre programele Rabla Clasic, Rabla Plus şi Rabla Electrocasnice.

    Ministrul spune că bugetul pentru Rabla Plus, care finanţează automobile plug-in şi electrice, a fost dublat, şi că a fost dublat astfel şi numărul de maşini ce vor putea fi achiziţionate, avansând şi ideea unei suplimentări de buget pentru această zonă a pieţei auto.

    Pentru Rabla Clasic creşterea este de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, adică aproximativ 1.500 de euro pentru un tichet, iar valoarea ecobonusului creşte de la 1.000 la 1.500 de lei şi de la 2.500 la 3.000 de lei, „astfel încât maşinile care au emisii mai scăzute să beneficieze de un sprijin în plus”, a precizat ministrul Mediului.

    Tanczos Barna spune că după aprobarea bugetului AFM este o chestiune de zile până cînd programele vor deveni operaţionale.

    Ministrul a adăugat că platforma pentru Rabla Electrocasnice va fi funcţională, după problema de anul trecut.

  • Lupta pentru mediu: Cum a ajuns Bucureştiul oraşul cu cel mai aglomerat trafic şi ce soluţii există?

    Bucureştiul a ajuns anul trecut ora­şul cu cel mai aglomerat trafic din lume, astfel că oamenii au pierdut 134 de ore stând blocaţi pe şoselele din Capitală, potrivit raportului pe 2020 al Global Congestion Impact.

    „Traficul esta baza poluării, el duce valorile până la limită, dar şi în­căl­zirea locuinţelor – individual sau prin termoficare – şi arderile de cau­ciucuri şi deşeuri şi lucrările in­dus­tri­ale poluează, şi mai vine şi vre­mea. Cele mai mari valori de de­păşire a calităţii aerului nu sunt nea­părat în centrul Capitalei, ci în zo­nele tranzitate, la Piaţa Sudului, Bă­neasa, Ştefan cel Mare şi Mihai Bravu“, a spus recent Oana Ne­neciu, directorul executiv al Eco­polis, o organizaţie neguver­na­mentală de mediu.

    Organizaţia a hotărât în 2018, îm­preună cu mai mulţi parteneri, să pună pe picioare o platformă de monitorizare a calităţii aeru­lui. Ei au dezvoltat platforma Aer­live şi au montat în Bucu­reşti, la început, în decembrie 2019, 10 senzori de monitorizare a calităţii aerului, iar acum au aproa­pe 40.

    „România se află pe primul loc în UE la rata mortalităţi din cauza bolilor asociate cu poluarea. Anual, 27.000 de români mor din cauza bolilor respiratorii sau cardiace asociate cu poluarea, conform celor mai recente statistici europene.“

    Infrastructura ar putea fi un punct de plecare pentru redu­ce­rea poluării din Bucureşti, con-sideră Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, întrucât unul dintre principalii factori de poluare este transportul. Astfel, acesta susţine că oamenii care folosesc maşina pentru a se deplasa ar trebui să folosească mai des bicicleta, transportul în comun sau să meargă pe jos, însă infrastructura din Bucureşti nu este suficient de dezvoltată pentru ca ei să renun-ţe la maşina personală.

    O altă problemă este faptul că de multe ori în fiecare maşină se află un singur pasager, fapt ce duce la un număr atât de mare de autovehicule pe şosele.

    Datele oficiale arată că circa 50% din deplasările zilnice se fac cu maşina personală – ceea ce generează poluarea cu noxe şi praf fin, denumit şi PM 2,5 – , doar 1% dintre acestea sunt făcute cu bicicleta şi aproximativ 15-20%, prin mersul pe jos. Totuşi, în Bucureşti sunt doar 10-20 km de piste de biciclete, dar 1.800 km de străzi. În timp, ce alte oraşe din lume pariază pe mersul pe două roţi şi dezvoltă piste şi sisteme facile, în România cei mai mulţi biciclişti spun că a alege acest mijloc de transport e mult mai periculos.

    Totodată, este nevoie de eficientizarea transportului public, prin benzi unice pentru autobuze sau prin electrificarea transportului, adaugă reprezentantul Greenpeace, o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 55 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente şi pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător.

    Un raport recent al Greenpeace arată că România se situează pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa, fiind în linie cu ţările din est. Datele folosite în acest raport, susţine Alin Tănase, vin atât din reţele oficiale, cât şi din reţele independente, care au apărut pentru că autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2,5 şi care aduc o serie de date valoroase. Astfel, piaţa locală ar putea sta chiar mai rău în clasament.

     

  • Salariul mediu net din februarie a fost de 3.365 lei, cu 5,1% mai mare faţă de februarie 2020, dar în scădere cu 0,9% comparativ cu nivelul din ianuarie 2021

    Salariul mediu net s-a majorat în februarie cu 5,1% faţă de perioada similară din 2020, ajungând la 3.365 lei, dar a scăzut cu 0,9% faţă de nivelul  înregistrat în ianuarie 2021, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “În luna februarie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu ianuarie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează raportul INS.

    De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi sau încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici, cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 26,3%, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare; în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, unde scăderile au fost între 6,0% şi 10,0% şi în telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, cu scăderi cuprinse între 2,0% şi 5,0%.

    La polul opus, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost raportate la fabricarea produselor din tutun, plus 53,6%, în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 17,8% şi în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu 13%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (minus 2,7%), respectiv în învăţământ ( minus 0,3%).

    (Sursa:INS)

    Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţia publică (plus 0,1%) comparativ cu luna precedentă.

    În ansamblu, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8.047 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.747 lei).

    La nivelul întregii economii, în luna februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.497 lei, cu 52 lei (minus 0,9%) mai mic decât în luna ianuarie 2021.

    Pentru februarie 2021, indicele câştigului salarial real a fost 101,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 98,7% faţă de luna precedentă.


     

  • Amenzi de două milioane de lei, date de Garda de Mediu pentru poluarea aerului din Capitală

    Garda Naţională de Mediu a anunţat marţi că în perioada 2020-2021 a dat amenzi în valoare de aproape 2 milioane de lei administraţiei locale şi operatorilor de salubritate din Capitală, în urma unor controale care au vizat calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor. 

    Potrivit unui comunicat al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), în urma controalelor au fost constatate neconformităţi legate de nerealizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), lipsa constituirii şi actualizării registrului spaţiilor verzi, realizarea de construcţii fără deţinerea actelor de reglementare privind protecţia mediului, tăieri neautorizate de arbori, respectiv nerealizarea măsurilor dispuse de comisarii GNM în timpul controalelor anterioare.

    Neregulile constatate au condus la aplicarea mai multor sancţiuni, atât Primăriei Municipiului Bucureşti şi Primăriilor de Sector, precum şi operatorilor de salubritate cu care acestea au incheiat contracte de prestări servicii.

    Astfel, în perioada 2020-2021, comisarii GNM au aplicat Primăriei Capitalei 3 amenzi, în valoare de 115.000 de lei, pentru nerealizarea Planului Integrat de Calitate a aerului şi lipsa Registrului spaţiilor verzi.

    De asemenea, potrivit unui comunicat al GNM, primăriile de sector au fost sancţionate după cum urmează:
    Primăria Sectorului 1 – a primit 4 amenzi, în valoare totală de 267.500 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Totodată, operatorul de salubritate care are contract de prestări servicii cu această primărie a fost amendat cu 100.000 lei pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 2 – a primit 3 amenzi, în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi neîndeplinirea măsurilor impuse de GNM. Totodată, operatorul de salubritate cu care Primăria Sector 2 a încheiat contract de prestări servicii a primit 3 amenzi, în valoare totală de 115.000 lei, pentru depozitarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate şi pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiei de mediu.
    Primăria Sectorului 3 – a fost sancţionată cu 6 amenzi, în valoare totală de 215.000 lei, pentru neîndeplinirea măsurilor PICA, realizarea de construcţii fără autorizaţie de mediu, tăieri neautorizate de arbori şi nerealizarea măsurilor impuse de GNM. De asemenea, operatorul de salubritate care deserveşte Sectorul 3 a fost a primit 9 amenzi, în valoare totală de 595.000 lei, pentru funcţionarea fără autorizaţie de mediu, predarea deşeurilor la operatori economici neautorizaţi, lipsa prevenirii poluării atmosferei, nerespectarea prevederilor din autorizaţia de mediu şi nerealizarea măsurilor impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 4 – a primit 3 amenzi, în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Operatorul de salubritate care are contract încheiat cu primăria de sector a fost amendat cu 100.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 5 – a primit 3 amenzi în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Totodată, operatorul care deserveşte acest sector a primit 3 amenzi în valoare de 210.000 lei pentru nerealizarea măsurilor de salubrizare şi funcţionarea fără autorizaţie, pentru care a primit şi o sancţiune complementară de sistare a activităţii.
    Primăria Sectorului 6 – a fost sacţionată cu 3 amenzi însumând 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.

    Potrivit GNM; însumate, amenzile ajung la 1.977.000 lei.

  • Ministerul Mediului vrea să cheltuiească 400 milioane de lei pentru subvenţionarea maşinilor electrice, care sunt produse exclusiv în afara României

    Ministerul Mediului vrea să dubleze bugetul programului Rabla Plus, prin care sunt subvenţionate maşinile electrice şi hibride cu alimentare de la priză la 400 mil. lei, suficient pentru circa 6.600 de maşini electrice şi 5.000 de plug-in hybrid, în timp ce pentru programul Rabla Clasic vor fi subvenţionate aproape 60.000 de maşini.

    Dublarea volumului programului Rabla Plus are loc la trei zile de la debutul modelului Dacia Spring pe piaţa locală odată cu deschiderea comenzilor. Pentru Spring în zilele de sâmbătă şi duminică s-au înregistrat peste 4.000 de comenzi, adică aproape cât toate vânzările de electrice din 2019 şi 2020 la un loc. Mai mult, maşina care costă 18.100 de euro este promovată cu un preţ de 7.700 de euro după subvenţiile oferite prin Rabla şi Rabla Plus.

    Prin Rabla Plus prima rămâne de 10.000 de euro pentru electrice şi 4.500 pentru plug-in hybrid. Practic însă, Guvernul cheltuieşte 400 de milioane de lei pentru maşini care nu sunt produse local. Mai mult, în cazul Dacia Spring este subvenţionat un automobil produs în China, cu componente produse în China şi proiectat pentru pieţele din India şi China, fiind un Renault K-ZE cu rebranding. Grupul Renault nu şi-a manifestat interesul de a produce local un model electric, iar modelul Sandero a fost mutat integral în Maroc, la Tanger. Dacă la început de 2020 Renault producea cinci modele Dacia în România, în prezent mai produce trei.

    În cadrul unei conferinţe a Ministerului Mediului, Tanczos Barna, ministrul mediului, a precizat că prima de casare în programul Rabla Clasic va creşte de la 6.500 la 7.500 de lei, în condiţiile în care din cauza devalorizării leului prima de casare nu mai reprezenta suma de 1.500 de euro, ci aproape 1.300 de euro. În cazul hibridelor, ecobonusul creşte de la 2.500 la 3.000 de lei, iar în cazul maşinilor pe GPL acesta creşte de la 1.000 la 1.500 de lei. În total, programul Rabla Clasic are un buget de 440 mil. lei în 2021, faţă de 405 mil. lei în 2020. Maşinile electrice sau hibride câştigă tot mai mult teren, în timp ce cota dieselului se micşorează tot mai mult.

    Dacă anii anteriori dieselul avea şi peste 60% din piaţă, în prezent, la nivelul primelor două luni acesta a reprezentat doar un sfert din vânzări.

    Mai mult, noile generaţii ale Dacia Logan şi Sandero vin exclusiv cu motorizări pe benzină sau şi pe GPL, iar producţia de la Craiova este reprezentată în mare parte de motorul EcoBoost de 1,0 litri, atât în versiune normală cât şi în cea hibridă.

    În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, ponderea auto-turismelor pe benzină a înregistrat o scădere importantă (-5,5 pp), similară cu cea din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 60,8%.

    In ceea ce priveşte motoare diesel, acestea înregistrează o scădere de doar 1,9pp faţă de primele deţinând, însă, o cotă de doar 26,1% din total, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pe baza cifrelor de la înmatriculări.

     

  • Kaufland România: Broscuţa – prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Deoarece poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave probleme de mediu, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, care vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Anul acesta, în luna iulie, Kaufland a introdus în unităţile companiei, pe termen nelimitat, spaţii special amenajate sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, în care clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, printr-un proces ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Persoanele implicatete în proiect sunt: personalul din magazine, reprezentanţii firmei de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare al companiei. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc 3 ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG, în fiecare lună fiind activă o altă categorie de produse la reducere.

     

    Elementul de noutate:

    Broscuţa este primul program de acest tip dedicat reciclării plasticului de recipiente. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei.  

     

    Efectele inovaţiei:

    Până în prezent, au fost colectate peste 10.000 de recipiente goale. De asemenea, prin intermediul proiectului se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri, iar oamenii sunt educaţi să fie mai responsabili şi oferindu-le stimulente financiare în acest sens.

  • Povestea românului care în anii 2000 era unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni de afaceri din ţară şi cum a ajuns el să piardă totul în anii de criză

    A venit criza şi a căzut de sus. Unele afaceri i-au intrat direct în faliment. Pe altele le-a închis chiar el, iar cele care au rezistat a trebuit restructurate uneori din temelii. După aproape un deceniu, antreprenorul renaşte din propria-i cenuşă şi revine în prim-planul businessului românesc cu câteva pariuri noi: agricultura, hotelăria şi securitatea în mediul virtual. Mai mult, tot pe „to do list” se numără şi integrarea treptată a fiului său Tiberiu în business, pentru un transfer ulterior de responsabilităţi către cea de-a doua generaţie, şi publicarea unei cărţi autobiografice în 2020, sub numele „Milionar. Falit. Milionar”. Ce titlu ar fi putut sumariza mai bine călătoria lui Radu în mediul de business?

    „Cea mai bună decizie a mea de business a fost aceea de a-mi da demisia în 1990”, spune Octavian Radu râzând. Plecase în 1987 în Germania, unde lucra pentru o firmă de distribuţie. După căderea comunismului a mers în Polonia şi în alte ţări, iar în 1994 s-a întors definitiv în România. „De fapt eu m-am întors treptat ajutând-o pe mama cu aprovizionarea unui magazin pe care l-a deschis în anii aceia la Piteşti.” Această decizie a fost şi cea mai grea totodată pentru omul de afaceri, după cum povesteşte chiar el. „Nu am avut altele care să îmi schimbe radical viaţa.” Când vine vorba de decizii greşite, nu consideră că a luat niciuna; chiar dacă ulterior s-au dovedit a fi eronate, la momentul respectiv nu au fost. „Eu în business mereu am mers cu viteza maximă, nu am pus bani deoparte. A ţinut şi de firea mea aventurieră.”

    Octavian Radu a avut multe afaceri. A avut şi multe eşecuri totodată. Dar uitându-se în urmă nu le regretă. Ba chiar recunoaşte că probabil ar face din nou la fel. Atunci însă, în condiţiile de la momentul acela, nu acum. De-a lungul anilor, Radu şi-a încercat norocul în domenii variate. Chiar şi astăzi portofoliul său cuprinde afaceri din IT, retail de carte, agricultură şi producţia de componente auto. În anii de boom, spre exemplu, a intrat în sectorul restaurantelor cu franciza Vapiano şi în modă cu o serie de 10 francize printre care Debenhams sau Mandarina Duck.

    „Ştiam că dacă nu le iau eu le va lua altcineva. În Debenhams am investit iniţial 150.000 de euro şi în primul an am făcut profit de 2 mil. euro. Trebuia să fiu nebun să nu mă extind.” A ajuns la un maxim de 9-10 magazine sub brandul britanic, dintre care unul la Budapesta şi unul la Chişinău. „Aveam în portofoliu şi brandul Bally, iar în prima lună după criză nu a intrat nimeni în magazin.”

    Criza pe de-o parte şi creşterea concurenţei pe de alta – cel puţin în modă – i-au măturat toate businessurile din domeniu. Ultimul care a picat a fost Debenhams. Octavian Radu a ieşit astfel definitiv din retailul de modă în 2013 şi nu s-a mai întors. Nici n-ar mai face-o, dat fiind că astăzi acest sector este unul dintre cele mai atrăgătoare pentru giganţii internaţionali. Peste 100 de nume străine, cele mai importante din domeniu, îşi dispută această piaţă, iar cei mai mulţi jucători sunt veniţi direct. Debenhams, spre exemplu, şi-a mai încercat o dată norocul în România, tot în sistem de franciză, şi nu a rezistat. Piaţa de modă este dominată clar de grupul Inditex, proprietarul Zara, de H&M şi mai nou de discounterul Pepco. Ultimii doi au venit după primii ani de criză şi au avut priză la public.


    „În 2009-2011 am citit multe cărţi cu informaţii care nu existau anterior şi am înţeles ce s-a întâmplat. La momentul acela raportul datorii/EBITDA era perfect în regulă”, spune Radu.

    În ceea ce priveşte restaurantul Vapiano, acesta nu a funcţionat, în opinia antreprenorului, din cauza locaţiei alese de grupul german – la parterul clădirii de birouri Anchor Plaza. Totodată, şi criza a lovit puternic sectorul HoReCa din România. Acum, după aproape un deceniu, antreprenorul reintră în joc, printr-o tranzacţie. El a preluat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest.

    Vânzătorul este omul de afaceri Narcis Zăvoianu. Radu nu a oferit detalii privind suma plătită însă a spus că a preluat şi parte din datorii, aşa că aportul de cash a fost mai mic. Hotelul este evaluat la peste 2 milioane de euro ţinând cont de preţul mediu per cameră pentru unităţile de cazare cotate la acelaşi nivel, conform datelor din piaţă. „Este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele. În mod normal, o investiţie de acest gen nu este ideală pentru mine, este prea mică pentru genul de businessuri pe care le fac eu, însă turismul este în opinia mea un domeniu de viitor”, spune el.

    Radu afirmă că nu a pariat niciodată pe hoteluri până acum, însă are experienţă în domeniul restaurantelor, anterior operând franciza lanţului Vapiano. „Cred că valoarea afacerii preluate (Ioana Hotels şi Forest – n.red.) stă în know-how-ul acumulat în circa 10 ani de activitate. Mai mult, acum businessul stă bine pe cifre, cu un profit estimat în 2020 de 300.000 de euro şi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro. Hotelul a fost deschis în urmă cu circa un deceniu în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro, conform datelor de la acea vreme. Acesta a fost primul hotel cotat la cinci stele în staţiunea de pe Valea Prahovei, una dintre cele mai populare din România.

    La momentul respectiv businessul era operat de firma NDI Grup Expert, care administra şi Cabana Stâna Regală din Sinaia. Firma a fost radiată între timp. „Ioana Hotels a fost în insolvenţă, a ieşit şi a intrat din nou. Acum compania care îl operează este din nou în procedură de insolvenţă, aşa că tranzacţia a avut ataşat şi un grad de risc. Financiar însă compania stă bine, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare”, explică Octavian Radu. El mai spune că în prezent jumătate din profitul businessului e adus de hotel şi jumătate de restaurant. De altfel cele două divizii sunt interconectate şi se ajută reciproc. Restaurantul Forest poartă acest nume pentru că este deschis în pădure. „Pasul următor va fi să deschidem un restaurant Forest în Bucureşti, în zona de nord. Nu am decis încă unde, dar nu ne grăbim. Dacă găsim spaţiul, vom inaugura în 2020, dacă nu, nu. Iar dacă va merge bine, ne vom gândi să francizăm.”

    Radu spune că nu s-a gândit în vreun moment şi nici nu vrea să cumpere 100% businessul, ba din contră, vrea ca fondatorul, care este şi vărul său, să rămână implicat în business. „Cred în Sinaia, în dezvoltarea turismului românesc. Mai cred că românii vor călători mai mult odată cu creşterea venitului disponibil. O parte dintre cei care merg acum în city-breakuri afară se vor orienta către România.”

    Achiziţia vine la scurtă vreme după ce omul de afaceri a fost implicat într-o altă tranzacţie, de această dată la vânzare. Informlykos România, parte a unui grup elen fondat acum mai bine de 100 de ani, a cumpărat 65% din compania de arhivare (fizică şi electronică) şi distrugere de documente NextDocs de la antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan. Grecii au plătit 3,5 milioane de euro pe pachetul majoritar al acestui business, potrivit unui anunţ public al cumpărătorului.

    „Eu pot vinde orice business pe care îl am. Nu am făcut afacerile cu scopul de a le vinde, dar pentru orice există un preţ”, spunea el imediat după aceea. NextDocs este o companie fondată de Vicenţiu Zorzolan, un alt antreprenor local cunoscut pentru afacerile din modă dinainte de criză. Atât Radu cât şi Zorzolan au adus local mai multe francize, pe care în criză le-au închis, mai ales după ce au venit direct giganţi precum Zara sau C&A. În businessul NextDocs cei doi şi-au unit forţele în 2014. „Cu Vicenţiu Zorzolan colaboram deja la vremea aceea pentru că şi eu aveam o franciză în domeniul arhivării şi distrugerii de documente, este vorba de Reisswolf. Ne-am unit forţele la un moment dat când eu am preluat 60% din afacere, iar el 40%, iar acum am vândut fiecare 65% din pachetul lui.”

    În momentul în care cei doi s-au asociat, Vicenţiu Zorzolan avea trei variante: să mai bage el bani în business, să închidă porţile sau să facă parteneriat cu Octavian Radu, potrivit acestuia din urmă. NextDocs este un business pentru clienţi mari precum UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Potrivit antreprenorilor fondatori, businessul NextDocs a fost în 2016 de 1,4 milioane de euro, acesta urcând la 2,2 mil. euro în 2017 şi la 2,8 milioane de euro anul trecut. Pentru 2019 era estimat un nivel al cifrei de afaceri de 3,3-3,4 milioane de euro, pentru ca în 2021 să urce la 8-9 milioane de euro. Compania are 150 de salariaţi acum, dintre care 110 la Bucureşti şi 40 la Cluj. Omul de afaceri Octavian Radu, cunoscut mai ales prin prisma businessului de librării Diverta, are un portofoliu mult mai vast de afaceri.

    El are o afacere în agricultură, Sunny Berry, lanţul de circa 30 de librării Diverta, firma TCE care face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional, compania de servicii poştale Pink Post, producătorul de componente auto Flaro şi alte businessuri în imobiliare. Portofoliul său este completat de firma de IT Sistec. Acum, peste 50% din EBITDA antreprenorul spune că îl obţine cu businessuri pe care nu le avea în criză, adică Pink Post (poştă), NextDocs şi Sunny Berry (agricultură). Acesta din urmă ar putea ajunge în 10 ani cel mai important, adaugă el fără a înainta cifre.

    Astăzi, Octavian Radu îşi evaluează toate businessurile la 30-40 de milioane de euro dat fiind că are şi 10 milioane de euro datorii de care vrea să scape. „În 2008, circa 80% din business era obţinut de la companii pe care nu le aveam cu 10 ani înainte. Lumea se schimbă şi noi nu putem sta pe loc.”

    Tocmai de aceea, unul dintre cele mai recente businessuri din portofoliul său este Sunny Berry, nume sub care operează un business în agricultură. „Avem 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să ne dezvoltăm, să plantăm în continuare. Vrem să trecem de 100 de hectare. Producţia este de 100 de ori mai mare la hectar ca la porumb.” Recolta merge la export dar şi piaţa din România a început să consume, spune el. Terenul a fost plantat în 2018 şi anul trecut a fost prima recoltă de 50 de tone, iar omul de afaceri spune că vrea ca în 2022 să ajungă la 250 de tone. „Am folosit fonduri europene pentru acest business şi ne gândim să ne extindem cu o serie de culturi complementare. La afine ai o profitabilitate fabuloasă la export.” Problema în acest tip de business este să faci rost de oameni. „Noi am găsit oameni buni care sunt fericiţi că nu mai trebuie să plece din ţară.”

    Agricultura – mai ales anumite nişe din domeniu – a devenit pariul mai multor oameni de afaceri locali care îşi diversifică astfel portofoliile. Decizia vine în contextul în care acesta este un domeniu cu potenţial uriaş în România, însă culturile sunt în general fărâmiţate. Ce se poate remarca în ultimii ani este decizia investitorilor de a paria pe culturi diferite de cele clasice, mai exact grâu sau porumb. Astfel, fructele de pădure şi legumele bio sunt doar câteva dintre opţiuni.

    „Pentru 2020 am câteva ţinte. Prima ar fi să dezvolt Sunny Berry, e un proiect mai amplu, pe zece ani.” Dezvoltarea businessurilor existente şi lansarea unora noi a fost dintotdeauna un plan de-al lui Octavian Radu. Pe lista de domenii noi se numără securitatea în mediul virtual (cybersecurity), un sector pe care-l consideră de viitor. Se gândeşte fie la un parteneriat, fie la o achiziţie. „Legislaţia europeană obligă firmele mari să se asigure, însă pariul meu ar fi pe IMM-uri. Ca în orice business, e important să fii acolo de la început.”

    Antreprenorul mai vrea să reducă datoriile pe care le are, pentru că s-a fript şi nu mai vrea să ajungă în aceeaşi situaţie, după cum spune chiar el. Ba mai mult, se gândeşte şi să facă economii.
    „Poate cel mai important plan al meu în 2020 e să îl integrez pe Tibi (fiul său cel mare – n.red.) în business. Trebuie să treacă mai întâi prin toate joburile pentru a putea prelua. Aşa am făcut şi eu.”

    O treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, 10% sunt predate şi celei de-a treia generaţii şi doar 3% trec acest prag şi ajung la cea de-a patra generaţie, afirma recent Florin Madar, preşedintele Asociaţiei Reţeaua Afacerilor de Familie România (Family Business Network România – FBN), o asociaţie cu peste 25 de membri.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi apoi vin „excepţiile”, acele businessuri care sunt transferate către cea de-a doua generaţie. Octavian Radu e sigur că aceasta e direcţia de mers pentru „imperiul” său. Şi pentru că a venit vorba de moştenire, el nu vrea să dea mai departe doar un business, ci şi povestea lui pe care a sumarizat-o într-o carte ce va fi publicată în toamna lui 2020. Doar că povestea se scrie mai departe. În viaţa reală.

    Multe şi diverse
    Radiografia afacerilor actuale ale lui Octavian Radu

    Afacere: Diverta
    Domeniu: lanţ de circa 30 de librării
    Descriere: Este cea mai cunoscută afacere a antreprenorului, dar nu cea mai importantă ca cifre, după cum spune el. Această afacere Octavian Radu a deschis-o în 1998 însă sub alt nume – Libra -, iar după ce a trecut printr-un rebranding a ajuns la Diverta în 2002. Prima unitate a fost deschisă în centrul comercial Bucureşti Mall în 1998 şi rezistă până astăzi, deşi sub noul nume, Diverta. Omul de afaceri spune că e singurul magazin care a rezistat în toţi aceşti ani în mallul care a schimbat mulţi chiriaşi. Bucureşti Mall e primul mall din România.

    Afacere: TCE
    Domeniu: transport şi curierat
    Descriere: TCE face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional. Este o afacere prezentă pe piaţă de 20 de ani. Ea a apărut după ce firmele lui Octavian Radu au externalizat transportul intern. Apoi businessul s-a deschis şi către alţi clienţi.

    Afacere: Pink Post
    Domeniu: poştă
    Descriere: Pink Post este unul dintre cele mai recente businessuri ale omului de afaceri, însă nu este primul contact cu domeniul poştei. Radu a mai avut două încercări în sector şi de fiecare dată a fuzionat cu un jucător deja existent. Povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când antreprenorul Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006 de Octavian Radu. Acesta din urmă a cumpărat în 2016-2017 două firme de curierat, printre care Total Post, dar şi Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group. Cele două au fuzionat, iar noua companie de servicii poştale s-a transformat în Pink Post.

    Afacere: Flaro
    Domeniu: componente auto
    Descriere: Flaro (nume ce provine de la Flamura Roşie) a fost înainte de ’89 cel mai mare producător de papetărie din România. Acum businessul activează pe piaţa de componente auto, având clienţi precum Aptive, Siemens sau Marquardt. Când a preluat businessul, Octavian Radu a cumpărat şi 2,5 hectare de teren.

    Afacere: mai multe proprietăţi
    Domeniu: imobiliare
    Descriere: Radu afirmă că a avut de-a lungul anilor zeci de spaţii ocupate anterior de librării şi poziţionate în diferite oraşe din ţară. A vândut însă multe dintre ele ca să scape de datorii. Nu oferă cifre referitoare la câte mai are.
    Totodată, acum mai are şi în zona Giuleşti 7 hectare de teren. Aici funcţiona înainte o fabrică, iar acum grupul lui are o hală funcţională ocupată cu diverse tipuri de activităţi.

    Afacere: Sistec
    Domeniu: IT
    Descriere: Sistec are un data center şi două ERP-uri pe care le distribuie – unul din Germania,  ABAS, care este folosit de firme din producţie, şi un altul realizat de intern, Cogito.

    Afacere:
    Sunny Berry
    Domeniu: agricultură
    Descriere: Sunny Berry este un nume sub care operează un business în agricultură. Octavian Radu are 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să dezvolte afacerea, să planteze în continuare. Vrea să treacă de 100 de hectare.

    Afacere: NextDocs (pachet minoritar)
    Domeniu: arhivare de documente
    Descriere: Antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan au vândut la finalul anului trecut 65% din NextDocs, o companie ce se ocupă de managementul documentelor, de arhivare (fizică şi electronică) şi de distrugere de documente. Ei au rămas acţionari minoritari. Printre clienţii businessului se numără UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Afacere: Ioana Hotels (pachet majoritar)
    Domeniu: hotelier
    Descriere: Omul de afaceri Octavian Radu a preluat în 2020 pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest. Ioana este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele.

  • Începutul erei „plăteşti pentru cât arunci” în România

    Principiul „plăteşti pentru cât arunci”, implementat în statele europene cu scopul de a încuraja reciclarea deşeurilor, a fost până acum un concept atractiv doar pe hârtie în România. Acum însă, atât companiile, cât şi autorităţile locale, fac paşi concreţi în această direcţie, stimulate de măsurile luate la nivelul UE.

    Responsabilitatea, dar şi pârghiile pentru implicarea cetăţeanului, toate acestea ţin în mare parte de autoritatea locală, de care depinde implementarea măsurilor în piaţă.Plăteşte cât arunci este doar o măsură care poate avea rezultate bune în acest sens. Activitatea tuturor actorilor din lanţul de reciclare a fost afectată în pandemie ca urmare a unor industrii care au avut de suferit: preţul petrolului a scăzut dramatic din lipsa consumului, sectoarele auto şi al textilelor au avut scăderi semnificative, de pildă. Tot acest context ne face să conştientizăm şi mai bine faptul că fără reglementări special implementate de către Uniunea Europeană, mare parte din industria reciclării riscă să dispară.

    Reciclarea nu înseamnă doar operaţiunea de transformare a unui deşeu în materie primă sau într-un alt produs, ci necesită costuri destul de mari pentru operaţiunile de colectare, sortare şi procesare”, spune Adela Lazăr, preşedinte al GreenPoint Management, companie care deţine cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje. Compania cu un număr mediu de 19 salariaţi a înregistrat în 2019, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 140,7 milioane de lei.

    Preşedintele GreenPoint Management adaugă că toate etapele procesului de reciclare implică anumite costuri, iar valoarea materialului nu e niciodată suficient de mare pentru a le acoperi. Din acest motiv, Comisia Europeană a propus o schemă de răspundere extinsă a producătorului (REP), prin care importatorii şi producătorii care pun pe piaţă produsele ambalate sunt responsabili pentru acestea şi, astfel, trebuie să susţină financiar întregul lanţ de colectare/reciclare. Prin această finanţare, colectorii ajung şi ei la acel „breakeven point” care le permite continuarea activităţii.

    „Prin aplicarea «taxei la groapă» de pildă, fluxurile de deşeuri ar putea fi redirecţionate spre reciclare, descurajându-se astfel acumularea de cantităţi mari de gunoi şi stimulându-se în schimb procesele de colectare şi valorificare, în concordanţă cu principiul «poluatorul plăteşte»”, spune Adela Lazăr.  

    Taxa de plastic în cuantum de 80 de cenţi/kg a intrat în vigoare în prima zi a anului, urmând să influenţeze felul în care statele UE vor gestiona procesele de colectare selectivă. Astfel, producătorii vor trebui să plătească 0,8 euro pentru fiecare kilogram de deşeuri de ambalaje de plastic nereciclate. Noile măsuri vor afecta un număr tot mai mare de companii, precum cele din sectorul comerţului cu amănuntul şi al bunurilor de larg consum, al producătorilor de ambalaje din plastic, dar şi alte industrii care utilizează ambalaje de plastic.

    Adela Lazăr este de părere că, deşi această măsură ar trebui să reprezinte o motivaţie pentru statele membre de a îmbunătăţi capacităţile de reciclare, trebuie urmărit modul în care va fi afectat nivelul de concurenţă la nivelul continentului.

    „Ne putem aştepta ca fondurile financiare alocate sectorului din care facem parte să vină în sprijinul industriei, iar piaţa să atingă noi dimensiuni în mod sustenabil. În acest caz, procentul din buget alocat de statul român este un indicator cert al interesului pentru domeniul reciclării ambalajelor din România şi al angajamentului statului. Indiscutabil, obiectivele din domeniul reciclării trebuie să fie prioritare pentru decidenţii politici în următorii ani”, crede preşedintele GreenPoint.

    Luând în calcul zona de consum şi fluctuaţiile din viitorul apropiat, schimbările efectuate la nivelul pieţei vor deveni inevitabile. Obiectivele legale pe care trebuie să le atingă companiile vor avea un impact clar asupra evoluţiei pieţei, cantităţilor şi tipurilor de materiale reciclate, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii.

    Dincolo de măsurile impuse de Uniunea Europeană, direcţia pieţei va depinde în cea mai mare măsură de responsabilitatea şi transparenţa companiilor, iar Adela Lazăr se referă în acest caz la Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), dar şi la restul actorilor de pe lanţul de reciclare. În consecinţă, piaţa va fi obligată să se adapteze unei noi realităţi, în care se va pune din ce în ce mai multă presiune asupra materialelor de ambalat.

    Din punct de vedere logistic, gestionarea deşeurilor pe două fluxuri – municipal şi comerţ-industrie – iar când vine vorba despre gospodării, deoarece procentul de deşeu reciclat depinde în cea mai mare parte de calitatea deşeului colectat, este necesară implicarea cetăţeanului în colectarea separată din gospodării, crescând astfel şansele ca resturile să fie reciclate şi să devină resursă valorificată.

    „Atât corporaţiile cât şi mass-media acceptă faptul că, în relaţiile dintre companii şi comunităţi, responsabilitatea socială este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, această generează profit pentru firme. Pe de altă parte, CSR implică sprijinul comunităţilor ori grupurilor sociale defavorizate, companiile se implică în dezvoltarea locală. Există un oarecare consens în mediul de afaceri care subliniază faptul că strategia de responsabilitate socială corporatistă trebuie aliniată obiectivelor de management şi că investiţiile sociale trebuie măsurate în termeni economici. Vorbim de un proces care a început deja, de 10-15 ani. Având în vedere faptul că schimbarea se observă în ultimii 5 ani, putem afirma cert că şi la nivelul populaţiei, o asemenea schimbare de comportament are nevoie de timp şi consecvenţă” a mai punctat Adela Lazăr.

  • Pandemia de Covid-19 a reînviat viaţa la sat în România. Tot mai mulţi oameni care trăiesc în oraşele mari, sufocate de aglomeraţie şi poluare, îşi lasă casele şi se mută în satele copilăriei

    Pandemia a accelerat trendul românilor care aleg viaţa la ţară în detrimentul celei de la oraş, care începuse să prindă contur în ultimii ani. Acum, există chiar şi un ghid care îi ajută pe cei cu experienţă „printre betoane” să îşi găsească locul la sat, dar şi opţiuni de finanţare a proiectelor lor în mediul rural.

    În 2018, după ce am născut băieţelul, am ales să mă întorc la părinţi, într-un oraş mic de provincie, situat la poalele munţilor Făgăraş, un oraş cu aproximativ 5.000 de locuitori. Dar stăm mai mult în satul Ucea de Sus. Am considerat că este mult mai sănătos pentru copil şi pentru mine să renunţăm la poluare, trafic, stres, măcar pentru câţiva ani. Bunica mea locuieşte în Ucea de Sus şi băieţelul meu a crescut în curtea copilăriei mele, printre animale şi natură. M-am reconectat cu locurile natale şi am redescoperit frumuseţea zonei”, spune Ioana Marian Cristian. De profesie economist, ea a hotărât în 2018 să se mute la ţară pentru a-i putea oferi băiatului său o viaţă mai sănătoasă şi mult mai liniştită faţă de cea de la oraş.

    Sorin Donciu, tester în domeniul IT, este un viitor migrator către rural, încă locuieşte în Bucureşti, dar urmează să se mute într-un mic sat din judeţul Ialomiţa, după cum a declarat el într-un interviu acordat la începutul lunii decembrie. El spune că de mai mulţi ani se gândea la mutarea într-o zonă de deal sau de munte, iar pandemia a accentuat această dorinţă.

    „Cochetam de mult cu mutarea într-o zonă de deal sau de munte undeva cu multă verdeaţă. Cumva s-a întâmplat ca o cunoştinţă să ne transmită că vecinul lui îşi vinde casa şi am zis să o vedem, de curiozitate. Ne-am îndrăgostit de casă, iar decizia a fost luată instant. Acum câţiva ani am încercat să cumpărăm un teren şi în Bucureşti, dar costurile ar fi fost mult prea ridicate, iar beneficiile din oraş mult prea puţine”, spune Sorin Donciu.

    Oamenii care fac o astfel de tranziţie sunt dispuşi să cheltuie pe teren şi casă, plus renovările ulterioare, undeva la circa 50.000 euro, asta în contextul în care aleg să cumpere o casă deja construită.

    Octavian Viorel, un „fiu al satului”, după cum se autodescrie chiar el, şi-a dat viaţa de la oraş pentru cea de la ţară. Ideea înfiinţării unui proiect care îşi propune să ajute oamenii ce îşi doresc să facă această tranziţie a venit în perioada pandemiei, când a simţit nevoia unei comunităţi din care să facă parte în satul în care stătea.

    Proiectul său, „Nişte Orăşeni”,  îşi propune să îi ajute pe cei care îşi doresc să facă tranziţia de la oraş la sat printr-un ghid unde regăsesc informaţii de la costul unei case, până la comunitatea şi mediul natural din care urmează să facă parte.

    „Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru că în perioada primului lockdown eu eram la ţară şi de acolo am simţit nevoia de comunitate. Eu eram în satul bunicilor, toate erau bune şi frumoase, doar că nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, iniţiatorul proiectului Nişte Orăşeni.

    Iniţiativa a fost lansată în luna septembrie a anului trecut, moment în care a fost lansat şi un ghid de relocare din urban în rural; acestuia s-a alăturat şi Patria Bank, care pune la dispoziţie o serie de credite pentru cei care doresc să facă tranziţia de la viaţa de oraş la cea de la sat. Astfel, banca oferă atât credite ipotecare, cât şi credite pentru firme mici şi mijlocii şi credite agricole pentru achiziţia unui teren, achiziţia de combine şi tractoare sau seminţe ori dezvoltarea fermei.

    Scopul ghidului Nişte Orăşeni este acela de a aduce informaţii multe şi relevante pentru oamenii care doresc să facă această tranziţie. Totodată, ghidul se adresează şi administraţiilor locale din mediul rural şi grupurilor de cercetare ce doresc să documenteze comunităţi dornice de atragere de noi locuitori.

    „Interesul a fost destul de mare, în primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri şi au fost şi clienţi ai băncii care ne-au întrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plajă de servicii avem pentru cei care vor să se mute”, spune Ştefania Cristescu, manager marketing şi Comunicare, în cadrul Patria Bank.

    Pentru demonstrarea fiabilităţii acestei abordări, Nişte Orăşeni  a început ca un proiect pilot având ca localitate-fanion comuna Slătioara, din judeţul Vâlcea. Grupul de cercetare în elaborarea ghidului este format din specialişti din mai multe arii, astfel încât să cuprindă cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare în mediul rural.

    Dimensiunile calităţii vieţii considerate a fi necesare unui trai satisfăcător în mediul rural sunt populaţia, educaţia, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societăţii, servicii publice, timp liber, servicii private, buget lunar, aspecte analizate şi discutate la nivelul comunei Slătioara în ghidul de relocare de către grupul de cercetare din cadrul proiectului.

    Iniţiatorii proiectului sunt de părere că tendinţa oamenilor de a da traiul de la oraş pentru cel la ţară va continua şi după ce pandemia îşi va mai diminua din efecte.

    „Tendinţa de a pleca din oraşe a fost accelerată de pandemie, ea exista oricum şi înainte, iar o parte dintre oameni au început deja să se mute. Părerea mea este că ea va continua, dar acum a fost un declanşator care le-a arătat oamenilor că pot lucra şi altfel şi pot să trăiască din orice fel de loc, în contextul în care telemunca a crescut semnificativ. Nu vor alege toţi să rămână permanent în mediul rural, sunt anumite segmente care vor fi atrase de acest tip de viaţă nouă, iar unele care se vor întoarce la viaţa de dinainte de pandemie şi doar vor avea o locaţie unde să se ducă din când în când”, spune Ştefania Cristescu.

    Rata migraţiei din urban către rural este mai mare faţă de migraţia celor care aleg să se mute la oraş în detrimentul satului. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul celor care au migrat din mediul urban în rural a fost în 2019 de peste 113.700 persoane, de peste patru ori mai mare faţă de anul 2000. Totodată, în urmă cu 20 de ani numărul celor care migrau dinspre rural către urban era de aproape 550.000 persoane, pe când în 2019, numărul acestora s-a redus la 94.000. Cifrele de la Statistică confirmă tendinţa conform căreia oamenii au început să prefere mai mult viaţa de la sat în locul celei de la oraş. Iar motivele sunt multe – oamenii preferă în loc de la poluarea, aglomeraţia şi zgomotul oraşelor, viaţa liniştită şi sănătoasă de la ţară, precum şi un cost al vieţii mai scăzut.

    „Am identificat câteva categorii de oameni care ar face această tranziţie, freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor să se întoarcă în satul natal să îşi reînceapă viaţa, mai sunt şi câţiva din afara ţării care au început să revină în satele româneşti să reconstruiască. Familiile cu copii sunt cele mai doritoare de o astfel de schimbare, aceştia sunt oarecum în target, cei pe care i-am văzut noi ca fiind mai deschişi pentru a-şi alege tipul acesta de viaţă”, precizează Ştefania Cristescu.

    Dorinţa iniţiatorilor acestui proiect este mai întâi să vadă rezultate în Slătioara, ulterior mergând cu proiectul la nivel naţional. Octavian Viorel spune că urmează să se întâlnească cu Asociaţia Comunelor din România, care s-a arătat interesată de acest proiect, pentru a discuta un posibil parteneriat care îşi doreşte implementarea proiectului la nivel naţional.

  • METRO lansează o platformă de soluţii digitale pentru firmele din HORECA. ”Contextul actual face ca majoritatea clienţilor să caute produse HoReCa în mediul online”

    Retailerul german Metro lansează în România platforma DISH în România, care oferă soluţii digitale pentru antreprenorii din industria ospitalităţii, scopul ei fiind de a asigura vizibilitatea online şi a creşte eficienţa afacerilor.

    Platforma este folosită deja de peste 200.000 de restaurante din 16 ţări.

    „Susţinem afacerile HoReCa şi nevoia lor de transformare digitală şi venim astfel în întâmpinarea nevoilor lor cu un produs revolutionar în piaţă, atât din perspectiva multitudinii de beneficii pentru client, cât şi din cea a preţului imbatabil pentru calitatea tehnologiilor incorporate în produsul DISH. Anul trecut a fost extrem de dificil pentru antreprenorii din acest domeniu şi i-a pus în faţa multor provocări. Folosirea acestor soluţii digitale asigură vizibilitate şi relevanţă în mediul online pentru afacerile HoReCa, deoarece contextul actual face ca majoritatea clienţilor lor să caute produse HoReCa în mediul online”, declară Adrian Ariciu, CEO METRO Cash&Carry România.

    Începând cu 15 ianuarie, prin intermediul DISH sunt disponibile două pachete ce grupează diferite soluţii digitale: Starter şi Professional.

    Pachetul „Starter”, care costă 299 lei (fără TVA),  se adresează clienţilor cu o prezenţă digitală incipientă şi oferă servicii digitale de bază, pentru începerea construirii prezenţei online a afacerilor, precum crearea rapidă şi intuitivă a website-ului.

    Pachetul „Professional” include un  modul de comenzi online, fără niciun comision către terţi, un serviciu dezvoltat pornind de la cererile tot mai frecvente primite de la afacerile din industria ospitalităţii, rezervări online ce facilitează planificarea şi organizarea rezervărilor. Acest pachet are un tarif unic de activare de 99 lei (fără TVA) şi un abonament lunar de 99 lei (fără TVA).  

    Metro deţine în România 30 de magazine cash&carry şi reţeaua de francize LaDoiPaşi, cu aproape 1.400 de magazine mici.