BusinessMagazin

Tag: medici

  • Susţinerea spitalelor locale în lupta împotriva COVID-19

    Holcim România

    Motivaţie:
    „Începutul pandemiei în România a fost caracterizat, într-o mare măsură, de incertitudine şi anxietate – nu doar că riscul îmbolnăvirii era o posibilitate reală şi imediată, însă, la nivelul comunităţilor locale, zone rurale şi semi-urbane, acesta era amplificat de lipsurile de echipamente şi materiale medicale din spitalele ce ar fi trebuit să asigure lupta împotriva virusului. Datorită dialogului său constant şi deschis cu membrii comunităţilor în care activează, echipa de management a Holcim România a devenit rapid conştientă de nevoile locale şi a decis rapid să acţioneze pentru a proteja şi a creşte nivelul de calitate a îngrijirii de care angajaţii şi cei dragi lor ar putea beneficia”, descriu reprezentanţii Holcim România motivaţia lor din spatele lansării acestui proiect.

    Descrierea proiectului:
    Spitalele au fost alese în funcţie de comunităţile locale în care companiile din grupul Holcim îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional, fiind acordată atenţie egală judeţelor Arad, Argeş, Bihor, Cluj, Dâmboviţa, Prahova, Iaşi şi Timiş. Fondurile au fost disponibile spitalelor pentru a fi cheltuite în funcţie de nevoile urgente ale fiecărei unităţi în parte şi au oferit un prim sprijin important pentru pregătirea medicilor şi unităţilor de îngrijire în primele etape ale luptei împotriva COVID-19, contribuind la eforturile de a ţine pandemia sub control şi a creşte abilitatea pacienţilor de a se recupera. Holcim România a fost una dintre primele companii locale care au ales să sprijine sistemul medical public în acest an dificil, concentrându-şi resursele către unităţile medicale din comunităţile locale.

    Efecte:
    La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la declararea stării de urgenţă în România, Holcim România a direcţionat suma totală de 2.600.000 lei (aproximativ 500.000 euro) către 11 spitale care gestionau sau fuseseră desemnate să gestioneze pacienţi infectaţi cu COVID-19. Suma a fost destinată consolidării gradului de pregătire a unităţilor medicale pentru a acţiona în contextul crizei medicale, fiind prevăzute achiziţia de echipamente medicale şi individuale de protecţie precum mănuşi, combinezoane, măşti, tuneluri de dezinfecţie, lămpi UV, ventilatoare mecanice, monitoare de funcţii vitale sau paturi ATI.

  • Campania: #OMasaDeNepretuit #Acum

    Mastercard

    Motivaţie:
    În martie, odată cu instaurarea stării de urgenţă, din cauza noului coronavirus, prima industrie care a resimţit impactul a fost HoReCa. Oamenii au intrat în case, restaurantele s-au închis pe termen nedeterminat, iar angajaţii lor au rămas fără loc de muncă. În acelaşi timp, medicii şi personalul medical din prima linie au fost mai solicitaţi decât oricând, devenind eroii care au fost nevoiţi să nu stea acasă, ci să se lupte cu pandemia în ture interminabile. În mai puţin de două săptămâni, restaurantul Kané reuşea să se mobilizeze pentru a gândi o transformare rapidă şi, alături de partenerul principal Mastercard, anunţa iniţiativa #ACUM, prin care devenea temporar o bucătărie comunitară, cu dublu obiectiv: să susţină industria, prin preluarea stocurilor şi bucătarilor de la restaurante închise, şi să livreze zilnic o masă medicilor şi asistentele din spitale, precum şi altor persoane vulnerabile, izolate şi fără posibilităţi.

    Descrierea proiectului:
    Kané a conceput un meniu zilnic unic, iar pentru fiecare comandă, un meniu era livrat automat către cei din linia întâi. Pentru a amplifica vizibilitatea proiectului, Mastercard a dezvoltat o componentă dedicată de promovare. Astfel, brandul a colaborat cu o serie de creatori de conţinut care le-au prezentat campania comunităţilor lor, îndemnându-i nu doar să plaseze o comandă, ci şi să lase, prin comentarii, mesaje de mulţumire adresate medicilor şi asistentelor care se luptau zi de zi pentru a salva vieţi. Toate mesajele au fost printate şi incluse, apoi, în pachetele cu mâncare livrate în spitale, iar gândurile de susţinere a celor de acasă au ajuns, astfel, la destinatari. Campania a construit o punte de comunicare între oamenii de acasă şi eroii din prima linie, într-o perioadă în care oamenii au fost mai solidari decât oricând şi au simţit mai mult ca niciodată nevoia să fie alături de ceilalţi.

    Efecte:
    #Acum a debutat cu obiectivul de a livra cel puţin 5.000 de mese calde către medici. Două luni mai târziu, la finalul proiectului, peste 45.000 de porţii de mâncare fuseseră livrate în 5 spitale din Bucureşti: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş, Spitalul de Urgenţă Floreasca, Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu şi Spitalul Clinic de Copii Marie Skłodowska Curie, precum şi către o serie de persoane vulnerabile. 

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • Povestea omului care a renunţat la jobul din multinaţională pentru a face o afacere cu cea mai la îndemână resursă pe care o are ţara noastră

    Antreprenorul s-a inspirat chiar din nevoia de apă a familiei sale şi a creat un business prin care distribuie un sistem de filtrare a apei, printr-un magazin online propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG.

    Ideea de business i-a venit lui Ionuţ Gabriel Chivu când pleca în delegaţii, iar familia sa se lovea de dificultatea aprovizionării cu apă. „Aveam şi dubii referitoare la apa transportată la PET, mai ales în contextul în care, pe timp de vară, plasticul nu este un material bun în care să stea apa.

    Mi-a atras atenţia faptul că pe fiecare dintre sticle scrie ca acestea să fie transportate la temperaturi cuprinse între 5 şi 25 de grade şi să fie ferite de razele soarelui. Vorbim despre transportul de la sursă, de la izvor, de la hipermarket în casa noastră – nu ştiu câţi respectă aceste reguli“, a povestit Ionuţ Gabriel Chivu într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    A ajutat la conturarea businessului şi faptul că înainte, la locul de muncă său de muncă, în rolul de marketing director al unei companii axate pe vânzarea de dispozitive medicale, acestea filtrau oxigenul printr-un procedeu asemănător celui de filtrare a apei.

    Primul pas în conturarea businessului a fost alegerea numelui firmei, având în vedere că s-au gândit din capul locului să creeze un produs cu brand propriu. „Ne-am gândit să începem cu un brand propriu, Kiwi Line Concept; mie în liceu îmi spuneau Kiwi colegii, de la Chivu, astfel că aşa am creat şi numele brandului, KLC Aqua“, povesteşte antreprenorul.
    Odată setat numele brandului, au găsit un producător care să realizeze produsul.

    S-au gândit de la început că vor intra în mediul online, iar din momentul în care au lansat site-ul propriu, au intrat şi în marketplace-ul eMAG. „În firmă sunt one man show şi corespondez foarte bine cu colegii din eMAG – îi consider ca fiind agenţii de vânzări pe care nu îi am, comisioanele pe care le percep nu mă interesează fiindcă îi consider drept cei mai buni vânzători“, explică el.  Precizează că în prezent 30-35% din businessul său este generat de eMAG.

    În ceea ce priveşte contextul generat de pandemia de COVID-19, spune că a avut un mic blocaj din cauza stocului, tocmai când făcea aprovizionarea, însă şi-au revenit rapid. „În clădirea de birouri unde aveam activitate se aflau undeva la 20 de firme pe etaj- m-am bucurat foarte tare. Mi-am reglat stocurile destul de rapid, iar potenţialul, cu COVID sau fără, îl văd ca fiind bun, avem o creştere de 120% anul acesta în perioada ianuarie-august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    Ionuţ Gabriel Chivu este de părere că succesul în antreprenoriat vine atunci când cel care furnizează un produs sau serviciu se transpune în locul clientului. „Din punctul meu de vedere trebuie să fii serios, să ai încredere în ceea ce faci, să fii constant şi, în primul rând, trebuie să te gândeşti că tu eşti primul client şi ce ai vrea de la acel produs şi de la persoana care ţi-l vinde“. Crede că aceste lucruri sunt importante mai ales în contextul pandemic. „Lumea s-a schimbat, nu mai aruncăm cu bani la fel cum făceam înainte, începem să căutăm mai mult.“

    Îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să se gândească bine înainte de a intra în business, în contextul în care există anumite riscuri ce trebuie asumate. „Dacă ai hotărât să intri în antreprenoriat, fă-o cu drag, cu fruntea sus, până la capăt, apelează la tot ce înseamnă surse de finanţare“, spune el, precizând că ei au plecat la drum atât cu capitul propriu, cât şi printr-o finanţare cu un IFN.

    De asemenea, precizează că este foarte importantă corectitudinea: „Fiţi corecţi atât cu partenerii, cât şi cu clienţii, nu vă gândiţi că vreţi să vindeţi un produs. În spatele vânzării unui produs trebuie să fie  un serviciu. Gândiţi-vă cum aţi vrea să fiţi trataţi de cei care vă vând produsele. Trataţi-i la fel“.

  • Unul dintre cei mai importanţi medici din România a murit infectat cu noul coronavirus

    A murit prof. dr. Ovidiu Băjenaru, şeful clinicii de Neurologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

    Acesta era internat la Institutul Matei Balş din Capitală, bolnav de COVID-19. Medicul neurolog Ovidiu Băjenaru avea 63 de ani. 

    Medicul neurolog Ovidiu Băjenaru, în vârstă de 63 de ani, şi-a pierdut viaţa joi, la Institutul Matei Balş din Capitală. Acesta era internat aici de mai bine de o săptămână, fiind infectat cu virusul SARS-CoV-2.

    Ovidiu Băjenaru era şeful clinicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, a ocupat în perioada 2000-2004 şi funcţia de prodecan al Facultăţii de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti.

    Începând cu anul 2011, Ovidiu Băjenaru a devenit Director al Departamentului 6 – Neuroştiinţe Clinice din UMF „Carol Davila” Bucuresti – Facultatea de Medicină, fiind reales în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România este pe ultimul loc în Europa la dotări în sistemul medical de stat

    ♦ România are doar 140 de aparate pentru RMN (rezonanţă magnetică), potrivit Eurostat, jumătate din capacitatea Poloniei, de exemplu, care are 301 astfel de aparate. ♦ Lipsa de echipamente medicale pune presiune pe sistemul de stat, iar pacienţii sunt nevoiţi să aştepte şi două luni pentru a avea acces la investigaţii medicale complexe.

    Sistemul sanitar românesc este slab do­tat cu aparatură de prevenţie, iar lipsa investiţiilor în echipa­men­tele de computer tomograf, rezo­nan­ţă magnetică, aparate de mamo­grafie plasează România pe ultimul loc în Europa, arată cifrele Eurostat.

    Doar 140 de echipamente de RMN au fost raportate în unităţile publice şi 274 de echipamente de computer tomograf (CT), în condiţiile în care în total la nivel naţional sunt 368 de spitale de stat.

    „Ar trebui accentuate investiţiile din fonduri comunitare cât mai rapid, mai ales că avem proiectele de finanţare. Dacă ne raportăm la achiziţii publice, ar trebui accentuate acestea cu mult mai mare atenţie asupra preţului de achiziţie şi asupra furnizorilor, să nu existe suspiciuni, să fie făcute în mod transparent“, a explicat pentru ZF Adrian Benţa, consultant fiscal.

    El a explicat că o soluţie pentru a creşte investiţiile în domeniul medical ar fi o scutire de la plata TVA de 19%. Un echipament de RMN de exemplu, cotă în medie circa 1 milion de euro.

    „Dacă facem o investiţie în domeniul medical ar fi necesar să reducem cota de TVA pentru aceste echipamente. Activitatea din spitalele publice şi cele private este scutită de TVA, dar fără drept de deducere, adică statul român îşi cere 19% TVA. Dacă tot facem aceste investiţii în domeniul sănătăţii ar trebui ca statul român să mai facă un pas înapoi şi să mai renunţe la acest TVA“, a mai explicat Adrian Benţa.

    El crede că această facilitate fiscală ar putea creşte apetitul de investiţie în astfel de echipamente, fiind una dintre soluţiile pentru a creşte gradul de dotare al spitalelor.

    Specialiştii din sănătate ar acorda nota 6,5 sis­­temului medical românesc, însă fac o deli­mi­­tare între zone, în contextul în care în ma­rile oraşe, care sunt şi centre universitare, spi­­talele stau mai bine la dotări faţă de restul ţării.

    „Trebuie văzut dacă vorbim despre pro­­vin­­cie sau centre universitare. Diferenţiat, dacă este vorba de imagistică, nota ar fi în cen­tre universitare 7, dacă ar fi în provincie, spi­talele judeţene nota 6, dar apoi nota este 2 în spitalele orăşeneşti“, a spus medicul Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănă­tate Regina Maria.

    Medicul constru­ieşte acum cel mai mare proiect greenfield în nordul Capitalei, un centru medical pentru vârstnici şi un spital oncologic, o investiţie de 60 mil. euro.

    Medicul Enayati spune că sistemele de sănătate din Danemarca, Suedia şi Franţa stau cel mai bine la dotările de imagistică.

    „Ar trebui să nu băgăm banii Sănătăţii excesiv în criza Covid. Acum este catastrofă ce se întâmplă, sunt cazuri depăşite, este măcel.“

    „Accesul la spital este foarte greu acum“, a mai adăugat Enayati.

    O medie de 6 ar acorda şi Tudor Pop, deputat USR, membru în Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor, care este totodată şi for decizional în ceea ce priveşte sistemul sanitar.

    „Nu avem o abordare unitară asupra sistemului sanitar şi vorbim de cât de pricepuţi şi gospodari sunt managerii instituţiilor sanitare. Şi atunci avem un spital foarte bine îngrijit şi dotat, pe lângă el alte zece care sunt într-o situaţie deplorabilă. Atunci arătăm cu degetul către spitalul bine pregătit, o normalitate în alte ţări, dar o excepţie la noi. O notă generală ar fi 6 cu indulgenţă, dacă ar fi să iau situaţia generală, să facem o medie de echipamente şi dotări, am văzut asta şi cu ocazia acestei pandemii“, a spus Tudor Pop.

    El a precizat că statele unde românii merg în general la tratament, cum sunt Austria, Germania, Turcia, au cel mai bine pus la punct sisteme medicale din perspectiva dotărilor cu echipamente.

    „Avem nevoie şi de personal medical, dar şi administrativ, management pregătit. Avem nevoie de o depolitizare a managementului sanitar. Este un fenomen complex, care are nevoie de un plan. Putem merge să corectăm punctual, dar dacă vrem o schimbare de impact în sănătate, trebuie să umblăm şi la mentalităţi, la administraţie şi la pregătirea următoarelor generaţii de medici, asistenţi“, a mai explicat deputatul Tudor Pop.

    De altfel, în sistemul sanitar este o întreagă industrie în ceea ce priveşte investigaţiile medicale complexe, iar din lipsa de investiţii la stat au profitat marii operatori privaţi sau medicii care şi-au dezvoltat propriile afaceri.

    Ziarul Financiar a scris despre lipsa de echipamente medicale din sistemul public care duce la liste de aşteptare uriaşe pentru investigaţii necesare.

    Pacienţii care nu mai au posibilitatea să aştepte şi merg la privat scot între 500 şi 700 de lei pentru o investigaţie RMN, de exemplu.

     

  • Coronavirus: Oficialii din Venezeuela îi numesc pe cei infectaţi „bioterorişti”/ “Este singura ţară din lume în care a avea Covid este o crimă”

    Venezuelenii care se întorc acasă din alte ţări din America Latină sunt nevoiţi să stea în camere aglomerate cu mâncarea, apa şi măştile raţionalizate. Ei sunt ţinuţi sub pază militară săptămâni sau luni pentru teste de coronavirus sau tratamente cu medicamente neprobate, potrivit interviurilor cu deţinuţii şi videoclipurile apărute în presă, scrie Mediafax. 

    „Ne-au spus că suntem contaminaţi şi suntem vinovaţi că am infectat ţara”, a spus pentru New York Times,  Javier Aristizabal, o asistentă din Capitală, Caracas, care spune că a petrecut 70 de zile în centre după ce s-a întors din Columbia în martie.

    Într-un oraş important, San Cristóbal, activiştii de partid marchează casele familiilor bănuite de a avea virusul cu plăci, au spus locuitorii. Într-un alt oraş, Maracaibo, poliţia patrulează pe străzi în căutarea venezuelenilor care au reintrat în ţară fără aprobare oficială. Politicienii din opoziţia locală ale căror circumscripţii înregistrează un focar spun că sunt ameninţaţi cu urmărirea penală.

    “Aceasta este singura ţară din lume în care a avea Covid este o crimă”, a declarat Sergio Hidalgo, un activist din opoziţia venezuelean.

    Pe măsură ce pandemia a afectat ţările vecine mult mai pregătite decât sistemul medical în paragină din Venezuela, Maduro a adoptat o abordare liniară, tratând coronavirusul ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale care ar putea destabiliza naţiunea sa şi să-i pună în pericol puterea.

    „Pandemia prezintă în mod clar o ameninţare pentru guvern, deoarece arată precaritatea resurselor sale”, a spus John Magdaleno, un politolog venezuelean din Caracas pentru New York Times. „Prioritatea nu este de elimina pandemia. Este o supravieţuire politică pe termen scurt”, a mai preziat acesta.

    Medicii şi jurnaliştii care au pus la îndoială statisticile oficiale spun că au fost ameninţaţi. Cel puţin 12 medici şi asistente venezuelene au fost reţinuţi pentru că au făcut comentarii publice cu privire la coronavirus, potrivit sindicatelor medicale.

    Migranţii venezueleni care se întorc acasă după ce şi-au pierdut locul de muncă în străinătate în urma pandemiei sunt vizaţi în special de politicile lui Manduro.

    Potrivit guvernului columbian, aproximativ 95.000 de venezuelani s-au întors în ţara de origine din martie, iar 42.000 îşi aşteaptă rândul de-a lungul graniţei.

    Doar 1.200 au voie să se întoarcă în fiecare săptămână prin puntele de trecerea principale ale frontierei, în conformitate cu regulile impuse de guvernului venezuelean, forţându-i pe mulţi să aştepte luni în taberele improvizate.

    Pe Twitter, forţele armate din Venezuela au îndemnat populaţia să raporteze aşa-numiţii bioterorişti, referindu-se la venezuelenii care au evitat controalele guvernamentale la frontieră şi s-au întors acasă.

  • Medicii se tem de un val întreg de procese, în condiţiile în care ortopedul tratează pacienţi Covid

    Medicii spun că se tem de un val întreg de procese, în condiţiile în care ortopedul, de exemplu, tratează pacienţi Covid. „Avem discuţii care sunt absolut de Kafka cu aparţinători care ne spun că nu există virusul, că noi îi sedăm şi îi intubăm ca să îi omorâm”, spune un medic.

    După 5 luni foarte grele în care medicii au muncit pe rupte au acum pe umeri încă o povară: se tem de un val de plângeri penale din partea pacienţilor sau rudelor acestora.

    Nu mai este un secret faptul că nu există suficienţi infecţionişti, aşa că medici ortopezi, chirurgi, urologi, internişti, dermatologi sau neurologi s-au văzut nevoiţi să trateze pacienţi cu Covid, o afecţiune care nu ţine de specialitatea lor. În multe spitale nu există infecţionişti care să le ghideze munca.

    Medicul Laura Zarafin de la Spitalul Colentina spune că medicii care nu sunt infecţionişti sau epidemiologi nu au nicio derogare din partea autorităţilor care să-i ajute în procesele penale.

    „Foarte multe specialităţi nu au în momentul acesta niciun fel de acoperire legală, în sensul că nu am primit niciun fel de documentaţie, protocoale sau competenţe pentru a trata astfel de pacienţi. Noi avem discuţii care sunt absolut de Kafka cu aparţinători care ne spun că nu există virusul, că noi îi sedăm şi îi intubăm ca să îi omorâm, şi aceste afirmaţii sunt din ce în ce mai dese. Riscăm să ne trezim târâţi prin procese ani de zile”, a declarat pentru MEDIAFAX dr. Laura Zarafin, medic de ATI la Spitalul Colentina.

    Preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor spune că o hârtie de la conducerea spitalului e suficientă pentru ca aceşti medici să fie acoperiţi, dar recunoaşte că se aşteaptă la un val de procese.

    „Trebuie să se asigure că are o hârtie de la directorul său, de la cel care îl trimite să facă lucrul ăsta şi atunci merge în regres răspunderea împotriva celui care l-a trimis acolo, dându-i o hârtie oficială”, a spus preşedintele Colegiului Medicilor, dr. Gheorghe Borcean.

    Avocatul Claudia Gheorghiţă sfătuieşte medicii să se folosească de dreptul de petiţionare prevăzut de Constituţie, adică să facă petiţii spre Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor pentru a obţine soluţii concrete.

    „Situaţia este destul de dificilă, reglementare nu există în acest sens. Ce aş putea vedea la momentul de faţă ca sistem de protecţie pentru medicii specialişti este de a se adresa cu dreptul de petiţionare prevăzut de Constituţie. Medicii ar putea să apeleze şi la asociaţiile profesionale existente şi constituite, la consiliul medicilor, pentru a lua legătura şi a se implica în nişte discuţii cu Ministerul Sănătăţii”, a precizat avocatul Claudia Gheorghiţă.

  • Noul coronavirus loveşte în cel mai mare Spital din vestul ţării: 9 cadre medicale şi 10 pacienţi au fost depistaţi pozitiv

    La Spitalul Judeţean din Timişoara au fost testaţi toţi pacienţii şi tot personalul medical

    Focarul a fost decoperit în urma testărilor pe Secţia de de Chirurgie Vasculară. Cei infectaţi cu noul coronavirus sunt asimptomatici

    Spitalul Judeţean din Timişoara deserveşte judeţele Timiş, Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara, fiind cel mai mare spital din vestul ţării. Focarul a fost depistat în urma unor testări de rutină. În Clinica de Chirurgie Vasculară au fost depistate pozitiv nouă asistente şi zece pacienţi. Managerul spitalului, Raul Pătraşcu, a întrunit în regim de urgenţă Comandamentul de Urgenţă care a luat măsura carantinării acestei secţii.  Acest lucru înseamnă externarea pacienţilor negativi dacă situaţia medicală o permite şi transferul pacienţilor asimptomatici în spitalele suport.

    Pacienţii care vor rămâne internaţi pe secţie vor fi monitorizaţi de personalul medical care a fost testat pentru noul coronavirus iar rezultatul este negativ, rezultat primit la cel puţin 72 de ore de la testare. 
    În prezent secţiile de chirurgie generală vor asigura personalul mediu şi auxiliar pentru monitorizarea şi îngrijirea permanenta a pacienţilor, astfel încât  actul medical să se desfăşoare în condiţii normale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: De la 1 august, zeci de detaşări în sistemul medical. Se suplineşte lipsa de personal

    Zeci de detaşări au intrat în vigoare de sâmbătă în sistemul medical pentru a suplini lipsa de personal din DSP-uri, spitale, secţii ATI şi servicii de ambulanţă.

    Premierul Ludovic Orban anunţă că niciun manager nu va mai putea invoca lipsa de personal.

    ”Am avut o perioadă în care nu am putut apela la detaşări. Foarte multe DSP-uri, spitale şi secţii de ATI, servicii de ambulanţă au avut grave probleme de personal. Odată cu restabilirea dreptului legal de a apela la sistemul de detaşări, deja sunt emise ordine începând cu 1 august. Sunt zeci de detaşări dispuse prin ordinul comandantului, efectivele DSP, serviciile de ambulanţă, spitalele vor avea personal”, a spus Orban.

    Acesta a precizat că se vor lua oameni de la alte spitale, din reţeaua şcolară sau din rândul rezidenţilor.

    ”S-a făcut apel la voluntariat, şi dacă nu s-au completat efectivele, s-au emis ordine de comandant privind detaşarea. Nu vor mai fi întârzieri în realizarea anchetelor epidemiologice”, a explicat Ludovic Orban.

    Premierul a menţionat că direcţiile de sănătate publică au fost aduse aproape în moarte clinică până la izbucnirea epidemiei.

    ”Am găsit DSP-urile deprofesionalizate, reduse numeric, fără experienţa bătăliei contra epidemiei. A trebuit să refacem efectivele, să construim procedurile, să aducem resurse umane suplimentare. Nu vom ezita să luăm măsuri drastice acolo unde managerii nu îţi fac treaba”, a mai spus Orban.