BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Cine sunt primii oameni care ar trebui să primească vaccinul împotriva COVID-19 în opinia miliardarului Bill Gates

    Miliardarul filantrop Bill Gates a făcut un apel faţă de producătorii de medicamente pentru ca un eventual vaccin să devină disponibil ţărilor şi oamenilor care au cel mai mult nevoie de el, nu celor care oferă cei mai muţi bani, scrie Reuters.

    „Dacă lăsăm ca medicamentele şi vaccinurile să ajungă la cel mai puternic licitator, în locul oamenilor şi locurilor unde este cea mai mare nevoie de ele, vom avea o pandemie mai de lungă durată”, a spus fondatorul Microsoft într-un material video publicat în weekend, în cadrul unei conferinţe virtuale.

    „Avem nevoie de lideri care să ia decizii grele referitoare la distribuţia (medicamentelor, vaccinurilor n.red) pe bază de echitate, nu pe factori de piaţă.”

    În contextul în care în prezent se derulează sute de proiecte de dezvoltare a unui vaccin împotriva coronavirusului, finanţate de guverne europene şi de Statele Unite cu sute de miliarde de dolari, există  îngrijorarea că ţările mai bogate vor fi principalii beneficiari ai rezultatelor acestor testări. Comisia Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au lansat un avertisment legat de o competiţie nesănătoasă pentru găsirea unui vaccin; acesta fiind o cheie în salvarea vieţilor şi rezolvarea haosului economic creat de coronavirus.

    Gates a oferit exemplul luptei împotriva HIV-SIDA.
    „Una dintre cele mai bune lecţii împotriva HIV/SIDA este construirea unei distribuţii egale, vaste pentru obţinerea medicamentelor pentru toată lumea”, a spus Gates.

     

  • Americanii dau o lovitură întregii lumi: Trump cumpără aproape toate stocurile de Remdesivir din lume. Acesta este unul dintre singurele medicamente care au efect împotriva Covid-19

    Statele Unite au cumpărat aproape întreaga rezervă globală de Remdesivir, unul dintre singurele două medicamente dovedite că ar funcţiona în tratarea Covid-19, potrivit The Independent.

    Remdesivir, un medicament utilizat anterior împotriva Ebola, a demonstrat că reduce timpul de recuperare pentru pacienţi infectaţi cu Covid-19. Acesta este produs în exclusivitate de gigantul farmaceutic Gilead Sciences.

    Astfel, administraţia Trump a anunţat că a cumpărat 500.000 de doze de Remdesivir. Acest nivel reprezintă întreaga producţie Gilead pentru luna iulie, precum şi 90% din producţia companiei pentru august şi septembrie.

    Decizia SUA de a cumpăra stocuri de medicamente va afecta întreaga lume, întrucât nimeni nu va mai găsi Remdesivir în următoarele luni.

    Departamentul de Sănătate din cadrul administraţiei SUA l-a lăudat pe Donald Trump, susţinând că el a încheiat „o tranzacţie foarte bună”.

    „Atât cât putem, vrem să ne asigurăm că orice pacient american care are nevoie de remdesivir îl poate obţine. Administraţia Trump face tot ce îi stă în putere pentru a învăţa mai multe despre tratamentele pentru Covid-19 şi pentru a asigura accesul poporului american la acestea”, a spus Alex Azar, secretarul Departamentului de Sănătate.

  • Fabrica de medicamente Helcor din Baia Mare şi-a majorat cu 50% afacerile în 2019, până la 25 mil. lei

    ♦ Compania a revenit pe creştere semnificativă faţă de anii anteriori, reuşind să treacă de pragul de 20 mil. lei ♦ Producătorul de medicamente a revenit de asemenea pe profit, după ce anterior raportase doar pierderi din 2013 până în 2018.

    Fabrica de medicamente AC Helcor din Baia Mare, cu activitate pe piaţa locală de mai bine de 25 de ani, a avut o creştere substan­ţială în 2019, majorându-şi afacerile cu 50% faţă de anul anterior, până la 244,8 mil. lei anul trecut, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Finanţe.

    Producătorul controlat de medicul chirurg Coriolan Pop a avut în 2019 cel mai bun an pentru business, trecând de la pierderi de aproape 4 mil. lei în 2018 la profit de 1,4 mil. lei.

    Portofoliul Helcor are 110 produse, dintre care 60 sunt medicamente gene­rice pentru diverse afecţiuni, de la bolile cardiovasculare la produse antireunatice, antialergice, digestive, neurologice.

    În 2004, producătorul a lansat divizia de suplimente alimentare Bio Sun Line, care are 50 de produse naturale.

    „Investiţiile în tehnologii avansate de producţie şi laborator au permis instituirea unor activităţi moderne de control al calităţii, precum şi dezvoltarea activităţii de cercetare aplicativă. Grupul de firme totalizează un număr de 150 de angajaţi“, potrivit site-ului companiei. Printre produsele OTC se numără Reuprofen (ibuprofen), Asaprin Cardio – prima aspirină produsă în România, Reuxen.

    De altfel, piaţa de medicamente fără reţetă a avut un avânt puternic în ultimii ani, românii cumpărând din ce în ce mai multe astfel de produse. De la o cotă de 14% acum zece ani, acest segment de piaţă a ajuns la 22% în 2019, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la compania de cercetare de piaţă Cegedim. Această dezvoltare a atras şi atenţia producătorilor, fie companiile internaţionale cu prezenţă pe piaţa locală prin reprezentanţe, care şi-au majorat portofoliul de medicamente OTC, fie fabricile locale.

    Vânzările de medicamente au avansat într-un an cu aproape două miliarde de lei, de la 16 mld. lei în 2018, la 17,8 mld. lei în 2019, românii mergând mai mult la farmacii, pe fondul unui stil de viaţă agitat şi a creşterii puterii de consum.

    Cei mai mari juc?tori cu facilitate de produc?ie în România sunt Terapia Cluj, Zentiva Bucure?ti ?i Antibiotice Ia?i.

    Helcor este o companie de talie mică în domeniul producţiei de medicamente, însă în ultimii ani producătorii locali s-au plâns de lipsa de atenţie din partea autorităţilor şi de taxa clawback impusă tuturor producătorilor, lucru care, spun reprezentanţii din domeniu, a frânat dezvoltarea pieţei. Criza coronavirusului a adus în prim-plan importanţa producţiei locale de medicamente, atât din perspectiva sănătăţii publice şi a accesului la medicamente, dar şi în ceea ce priveşte businessul, fiind printer puţinele ramuri ale economiei care nu au fost oprite din activitate.

     

     

  • Primul tratament împotriva Covid-19 autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului

    Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a recomandat ca medicamentul anti-viral remdesivir să fie autorizat pentru a trata pacienţii cu COVID-19 în Uniunea Europeană.

    “Remdesivir este primul medicament COVID-19 recomandat pentru autorizare în UE”, a declarat agenţia într-un comunicat.

    Comitetul pentru medicamente umane (CHMP) al EMA a declarat că va fi testat pe adulţi şi adolescenţi de la vârsta de 12 ani cu pneumonie care necesită oxigen suplimentar.

    Remdesivir a fost apreciat şi de preşedintele american Donald Trump precum şi de alţi oficiali din domeniul sănătăţii drept unul dintre medicamentele cele mai promiţătoare pentru combaterea COVID-19. Un studiu efectuat în aprilie a arătat pacienţilor cu coronavirus tratat cu medicamentul antiviral remdesivir s-au recuperat în medie în 11 zile, comparativ cu 15 zile pentru cei care au primit un placebo.

    Înseamnă că pacienţii tratati cu medicamentul au avut un timp de recuperare cu 31% mai rapid decât cei care au primit un placebo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată coşul de medicamente al românilor? Medicamentele fără reţetă şi-au crescut cota de piaţă de la 14% la 22% într-un deceniu

    ♦ Stilul de viaţă al pacienţilor români şi preţul nereglementat de autorităţi au dus vânzările medicamentelor eliberate fără reţetă (OTC) peste pragul de 4 mld. lei în 2019, adică 22% din vânzările totale, potrivit datelor oferite de Cegedim, companie de cercetare de piaţă ♦ Faţă de acum un deceniu, vânzările medicamentelor OTC au crescut de 3 ori.

    Medicamentele eliberate fără prescripţie medicală au avut o creştere substanţială în ultimii zece ani, de la 14% cotă de piaţă în 2010, la 22% anul trecut, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Cegedim.

    Creşterea se observă mai ales în valoare, fiind de fapt o triplare a vânzărilor acestor produse într-un deceniu, de la 1,3 mld. lei în 2010, la 4 mld. lei anul trecut.

    Medicamentele OTC, de la pastile pentru durere, răceală, alergii, la suplimente alimentare, vitamine, au început să fie din ce în ce mai prezente în cumpărăturile românilor din farmacii, fiind un segment de piaţă care nu a intrat sub reglementările statului, cum este cazul medicamentelor cu prescripţie (Rx).

    Pe măsură ce cota de piaţă a produselor fără reţetă a crescut, s-a diminuat prezenţa produselor cu prescripţie, care au pierdut teren într-un deceniu, de la 75% cotă de piaţă în 2010, la 64% anul trecut. Totuşi, în continuare cele mai mari vânzări se realizează la produsele eliberate pe bază de reţetă, acestea fiind medicamente destinate afecţiu­nilor mai grave, antibiotice, medica­mente pentru cancer, incluse în lista de decontare.

    Creşterea medicamentelor OTC în preferinţele pacienţilor vine şi din reclamele pe care companiile producătoare mari le fac acestor produse, piaţa farma fiind una dintre industriile cu cea mai mare prezenţă în prime-time-ul televiziunilor, alături de cea alimentară sau bancară, din analizele ZF.

    De altfel, acest lucru se vede şi în vizita pacienţilor la farmacie, antreprenorii din retailul farma spunând că oamenii au deja în minte produsul pe care vor să îl cumpere când ajung în farmacie, pe baza reclamelor pe care le văd.

    Cele mai căutate medicamente în 2019 au fost cele pentru afecţiunile sistemului digestiv, 3,5 mld. lei în perioada aprilie 2019 – martie 2020, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Sistemul digestiv este grupa terapeutică cel mai bine reprezentată în clasamentul realizat de Cegedim, având totodată şi printre cele mai mari creşteri de la an la an.

    În clasamentul grupelor de medicamente cumpărate de pacienţi sunt şi cele pentru tratarea afecţiunilor cardiace, care au scos din buzunarele românilor 2,3 mld. lei din aprilie anul trecut până în martie 2020.

    Cel mai vândut medicament fără reţetă este Nurofen, sub brandul căruia sunt comercializate mai multe forme de medi­camente – Nurofen Forte, Plus, Răceală şi Gripă. Preţul unei cutii de Nurofen de 200 mg cu 24 de pastile, folosit pentru tratarea durerii, este de 17 lei, potrivit site-ului Farmacia Tei.

    Britanicii de la Reckitt Benckiser, care pun pe piaţă Nurofen, au ajuns la vânzări de peste 562 mil. lei în 2018, o creştere de 23% comparativ cu anul anterior, potrivit informaţiilor de la Finanţe. 

    În piaţa de OTC-uri concurează companii precum Reckitt Benckiser, Biofarm, GSK, Sanofi sau Sun Pharmaceutical Industries, care deţin în total o cotă de piaţă de peste 40%, din cele mai recente date ZF.

    În ultimii ani însă, companiile mari şi-au dezvoltat portofoliul de produse în jurul celor eliberate fără reţetă, care le permit o creştere mai accelerată în piaţă, investind totodată bugete uriaşe de marketing în promovarea produselor. De exemplu, în doar cinci ani, Minunino, un brand nou pe piaţa suplimentelor alimentare pentru copii, a ajuns de la 0 la 9 mil. lei afaceri, din datele publice de la ministerul de Finanţe.

    Creşterea medicamentelor OTC în preferinţele pacienţilor vine şi din reclamele pe care companiile producătoare mari le fac acestor produse

     

  • MAE: Japonia a donat României medicamente pentru un test legat de tratamentul contra COVID-19

    MAE şi Ministerul Sănătăţii anunţă primirea unei donaţii din partea Guvernului Japoniei, constând într-un lot de 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir), medicament experimental dezvoltat de compania niponă Toyama Chemicals şi utilizat în tratamentul afecţiunilor cauzate de COVID-19.

    „Donaţia, realizată în urma demersurilor efectuate de MAE pe cale diplomatică şi de către Ministerul Sănătăţii, face parte dintr-un program umanitar în valoare de 1 milion de dolari desfăşurat de Guvernul Japoniei, în cadrul căruia medicamentul va fi distribuit cu titlu gratuit în 38 de ţări solicitante (dintre cele peste 70 de ţări care şi-au exprimat dorinţa de a fi incluse în acest studiu clinic). Expedierea medicamentului s-a realizat prin bunele oficii ale Oficiului Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Cele 12.200 de tablete alocate României reprezintă tratamentul pentru 100 de pacienţi suferinzi de COVID-19”, transmite, sâmbătă dimineaţă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

  • Patronatul Producătorilor de Medicamente: La nivel global sunt peste 100.000 de voluntari în studii clinice pentru un tratament împotriva COVID-19, inclusiv din România

    Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care are 19 membri – cele mai importante fabrici locale de medicamente, atrage atenţia că este „improbabil” să fie scos pe piaţă un tratament complet eficient sau un vaccin împotriva COVID-19 până la finalul anului 2020, deşi la nivel global se fac eforturi în această direcţie de către companiile farma.

    “În prezent se află în diverse etape de dezvoltare şi studii clinice un număr de peste 20 de tratamente medicamentoase şi aproximativ 70 de tipuri de vaccinuri, un efort de cercetare la care sunt angrenate peste 250 de centre universitare, 100 de companii farmaceutice şi mai mult de 100.000 de voluntari sănătoşi şi pacienţi, inclusiv din România”, a spus Dragoş Damian, director executiv al PRIMER.

    Industria studiilor clinice în România este estimată la circa 100-150 mil. euro, din datele ZF, giganţii farma testând reacţia pacienţilor la un anumit medicament înainte de a-l pune pe piaţă, fiind un pas important pentru aprobarea acelui tratament. Sunt trei faze de studii clinice, la prima participând voluntari sănătoşi, iar în cadrul celorlalte două fiind incluşi pacienţi cu afecţiunea căreia se adresează potenţialul medicament. În România se fac doar studii clinice din faza trei.

    În lipsa unui vaccin sau a unui tratament eficient, PRIMER recomandă măsurile de distanţare şi de protecţie pentru populaţie, de la purtarea măştii, la igiena mâinilor.

    „Ne dorim cu toţii să ne reluăm o viaţă socială cât mai aproape de normalitate şi mai ales să evităm o criză economică prin revenirea tuturor la activităţile profesionale de dinainte de începerea pandemiei”, a mai spus Damian.

    El a adăugat că măsurile de distanţare şi de igienă pot preveni un impact mai puternic al unui eventual val doi al virusului, dar şi prevenirea bolilor specifice sezonului rece, cum este de exemplu gripa.

    PRIMER include 19 fabrici locale de medicamente, printer care Terapia Cluj, Zentiva, Antibiotice Iaşi, B. Braun, Bio Eel, Biofarm.

     

  • Un nou gigant se conturează la orizont: AstraZeneca discută despre o fuziune cu Gilead Sciences, în ceea ce ar putea fi cea mai mare tranzacţie din istoria industriei farmaceutice

    Gigantul farmaceutic britanic AstraZeneca a contactat rivala Gilead Sciences în legătură cu o posibilă fuziune a celor două companii care luptă împotriva pandemiei de COVID-19, conform Bloomberg.

    AstraZeneca, evaluată la 140 de miliarde de dolari, dezvoltă tratemente pentru cancer şi boli cardiovasculare, fiind cel mai mare producător britanic de medicamente după capitalizarea de piaţă. Gilead, evaluată la 96 de miliarde de dolari, este creatorul medicamentului care a primit aprobarea Statelor Unite pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus.

    Momentan, Gilead va prefera cel mai probabil să se concentreze pe achiziţii mai mici şi parteneriate, potrivit surselor citate de Bloomberg. În plus, un purtător de cuvânt din cadrul AstraZeneca a declarat că firma nu comentează „zvonuri sau speculaţii”.

    Totuşi, dacă tranzacţia se va materializa, ar deveni cea mai mare achiziţie din istoria industriei farmaceutice. Acţiunile din cadrul AstraZeneca au crescut cu 41% în ultimele 12 luni, compania devenind astfel cel mai bun performer din indexul Bloomberg pentru companii farmaceutice. În aceeaşi perioadă, acţiunile Gilead au crescut cu 19%.

    Gilead a atras investiţii după ce medicamentul antiviral pentru COVID-19, Remdesivir, a trecut testele clinice. Tratamentul, care a primit autorizare din partea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA, accelerează recuperarea pacienţilor care au forme avansate de COVID-19.

    În urmă cu două săptămâni, AstraZeneca a primit o finanţare de 1 miliard de dolari din partea Autorităţii de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA) din Statele Unite pentru a dezvolta un vaccin de combatere a coronavirusului în colaborare cu Universitatea Oxford.

     

  • Răsturnare de situaţie: Medicamentul care ar trata coronavirusul este de fapt unul dintre cele mai folosite medicamente de către români

    Oamenii de ştiinţă din Londra încearcă să afle dacă un calmant obişnuit poate ajuta în vreun fel pacienţii infectaţi cu coronavirus care prezintă simptome respiratorii şi au nevoie de ventilatoare mecanice, potrivit Bloomberg.

    „Având în vedere că este o boală nouă, există un număr limitat de tratamente pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus. Studiile clinice vor decide dacă folosirea un medicament bine-cunoscut poate fi benefică pacienţilor”, a declarat Richard Beale, profesor în cadrul unui trust al Sistemului de Asistenţă Medicală din Regatul Unit (NHS).

    Un test reuşit ar marca o întoarcere totală de situaţie în ceea ce priveşte atitudinea faţă de respectivul medicament în timpul pandemiei.

    Ministrul francez al sănătăţii Olivier Veran a declarat în luna martie că pacienţii infectaţi cu coronavirus ar trebui să evite medicamente antiinflamatoare precum iboprofenul pentru că le-ar putea agrava infecţia.

    Utilizarea clorochinei împreună cu un antibiotic a fost promovată insistent de medicul francez Didier Raoult, specialist în boli infecţioase şi microbiologie, dar şi de lideri populişti precum preşedintele american Donald Trump şi Jair Bolsonaro, preşedintele Braziliei, ca un medicament bun împotriva COVID-19.

    Recent, Franţa a interzis utilizarea hidroxiclorochinei pentru tratarea pacienţilor care au contactat virusul de vreme ce studiile arată că nu există niciun beneficiu real, ci doar potenţiale efectele secundare periculoase, potrivit Financial Times.

     

  • De la o extremă la alta. Vânzările în farmacii au scăzut în aprilie după vârful de clienţi din martie. Ilie Echim, farmacist: Pacienţii au cumpărat doar medicamente de importanţă majoră

    ♦ Luna martie a reprezentat un vârf de vânzări pentru farmacii, după ce pacienţii au cumpărat medicamente în avans pentru a se pregăti de criza coronavirusului ♦ Creşterea a fost însă doar una temporară şi indusă de măsurile anunţate de autorităţi, aprilie fiind o lună slabă la vânzări, spun farmaciştii ♦ La nivel naţional activează circa 8.100 de farmacii, dintre care 27% sunt controlate de cei mai mari cinci jucători ♦ Cifra de afaceri a companiilor din retailul farmaceutic a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, ultimul an pentru care există date.

    Teama de coronavirus a trimis în număr mare românii în farmacii în luna martie pentru a cumpăra medicamente şi produse de protecţie, respectiv dezinfectanţi sau măşti. Luna aprilie a venit cu reversul fenomenului, stocurile făcute de pacienţi şi restricţiile de deplasare ţinând oamenii departe de farmacii.

    „Am avut vreo 10 zile în care am vândut în fiecare zi cât într-o săptămână. Acum însă s-a dus în jos cererea. Aprilie a fost lună slabă, sper că dacă lumea o să poată circula să mai vină oameni şi la farmacie. Probabil şi-au făcut stocuri mari în acele zile, când nu mai făceam faţă, acum este invers“, a spus pentru ZF farmacistul Ilie Echim, fondatorul Farmaciei Ardealul din Neamţ, unul dintre cele mai puternice branduri regionale de farmacii.

    În plus faţă de restricţiile de deplasare, medicii au oferit mai puţine consultaţii, după ce autorităţile au recomandat ca doar urgenţele să fie tratate în spitale şi clinici.

    Avantajul în această criză a fost de partea far­maciilor din mediul rural, mai spune fon­datorul Farmaciei Ardealul, pentru că dacă până acum oamenii mergeau la oraş pen­tru medicamente, unde găseau preţuri mai mici, acum nu s-au mai putut deplasa din cau­za potenţialului mare de răspândire a noului vi­rus. „Pacienţii au cumpărat me­dica­mente de im­­portanţă ma­joră, aşa numitele Rx-uri (me­dicamente eliberate cu prescripţie me­dicală – n.red.). Cine să mai cumpere cosmetice, suplimente alimentare? Acum au cumpărat totuşi online, pentru că noi avem şi zona asta şi ne-a ajutat foarte mult. S-au dublat vânzările în online“, a mai spus Ilie Echim.

    Farmacistul a menţionat că vede o cerere crescută pentru dezinfectanţi, măşti şi mănuşi, reuşind să cumpere aceste produse la preţuri bune pentru a le avea în ofertă. „Eu am zis că nu susţin astfel de preţuri mari, aşa că am găsit produse la preţuri rezonabile“, a mai spus Ilie Echim.

    El conduce alături de cei doi copii ai săi businessul Farmacia Ardealul, o afacere de familie din Piatra Neamţ, având 11 farmacii, cu afaceri de 73 mil. lei anul trecut, în creştere cu 5,5%, din calculele ZF.

    Şi în judeţul Vâlcea s-a văzut o scădere a nu­mărului de pacienţi care au venit în far­ma­cii în aprilie, cifrele fiind la jumătate com­pa­­ra­tiv cu lunile anterioare, ianuarie şi fe­bru­arie.

    „Martie a fost vârful, iar restul lunilor (aprilie şi mai – n.red.) au scăzut la 50% şi numărul de bonuri, şi cel de clienţi, cifrele

    s-au dus la jumătate faţă de o lună normală. Motivul a fost că oamenii nu au mai ieşit din casă, au venit şi au luat strictul necesar.  Tot ce însemna prevenţie pe partea de vita­minizare, suplimente a scăzut drastic.“

    „Pacienţii mai cumpără doar strictul necesar, partea de reţete şi medicamentele de nevoie urgentă. Pacienţii cronici au veni să-şi ia medicaţia“, a spus pentru ZF Mihai Băjan, care controlează alături de fratele său, Gabriel Băjan, afacerea de familie Farmaciile Băjan.

    Antreprenorul adaugă că aşteaptă mă­su­rile de relaxare şi intrarea într-un ritm obiş­nuit pentru că altfel este greu ca ­an­tre­prneorii din piaţa de profil să se sus­ţi­nă.

    „Necesitatea de medicaţie în piaţă există. A fost această frică de a nu lua boala, dar acum ne uităm optimişti spre viitor. Măşti şi dezinfectanţi avem şi putem acoperi toată cererea, la mănuşi încă există un deficit, dar sperăm ca în perioada vi­itoare sa rezolvăm şi această parte“, a mai spus Mihai Băjan.

    Reţeaua regională de farmacii Băjan s-a extins cu şapte unităţi noi în 2019 şi a ajuns la 20 de farmacii cu afaceri de 50 mil. lei.

    La nivel naţional activează circa 8.100 de farmacii, potrivit datelor de la Statistică. Dintre acestea circa 27% sunt controlate de cei mai mari cinci jucători.

    în total, cifra de afaceri a companiilor din retailul farmaceutic a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, după cum arată datele de la Registrul Comerţului, în creştere cu 11% faţă de anul anterior.