BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Raed Arafat şi Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, au anunţat luni seară noi restricţii după creşterea accelerată a numărului de cazuri COVID-19. LISTA măsurilor impuse

    Raed Arafat şi Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, au oferit noi informaţii cu privire la măsurile suplimentare impuse de contextul creşterii accelerate a numărului de cazuri COVID-19, scrie Mediafax.ro. 

    Nelu Tătaru, Ministrul Sănătăţii: Pentru cetăţenii care vin din ţări cu un indice mai ridicat se impun anumite reguli: cei care intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile pot ieşi din carantină în a 10-a zi, dacă efectuează un test de coronavirus în a 8-a zi, iar acesta este negativ. Se exceptează de la articolul 1 persoanele care rămân în România pe o perioadă mai mică de 3 zile şi prezintă un test negativ de coronavirus care a fost efectuat în ultimele 48 de ore. Evaluarea fiecărui caz se va face în continuare prin anchete epidemiologice. Contextul evaluării fiecărei localităţi se referă la indicele cazurilor noi la mia de locuitori, în 14 zile.

    Ministrul Nelu Tătaru cere, în continuare, prudenţă şi grijă din partea tuturor cetăţenilor, pentru a putea preveni suprasolicitarea spitalelor.
    Nelu Tătaru: Pandemia nu se tranşează în spitale, ci în pre-spital. Creşterea transmiterii în comunitate duce la creşterea indicelui. Gestionăm o lună septembrie grea, vine o lună octombrie cu evenimente religioase. Suntem într-un efort comun. Depinde doar de noi dacă vom forţa spitalele.

    Toate Comitetele judeţene de Situaţii de Urgenţă se vor reuni de urgenţă pentru a lua toate măsurile prevăzute pentru incidenţele de 1,5 cazuri/mia de locuitori în ultimele 14 zile. Măsurile care se vor dezbate prevăd purtarea măştii în spaţiile închise şi deschise, dar mai ales în spaţiile aglomerate.
     

    Iată lista completă a subiectelor de discuţie de pe masa Comitetelor Judeţene:

    • Carantinarea localităţilor care depăşesc 3 cazuri / mia de locuitori în ultimele 14 zile.
    • Interzicerea evenimentelor precum nunţi şi botezuri în locitaăţile cu peste 1,5 cazuri/mia de locuitori
    • Este în analiză posibilitatea închiderii/suspendării agenţilor care nu respectă recomandările
    • Toate instituţiile publice şi private, precum şi operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare decât 1,5 la mia de locuitori au obligaţia analizării modului de desfăşurare a activităţii în vederea organizării programului de lucru în regim de muncă la domiciliu sau telemuncă, iar acolo unde acest lucru nu este posibil se recomandă decalarea programului de lucru.

    Raed Arafat: Organizarea de sărbători religioase este permisă doar cu participarea persoanelor care au domiciliu sau reşedinţă în locul unde se desfăşoară evenimentulE extrem de necesar. Riscul major nu e doar participarea, e pe durata transportului spre localitate sau înapoi acasă. Dacă se stă în autobuz ore întregi, e suficientă o persoană infectată ca să îi infecteze pe toţi. Sărbătorile religioase se fac, dar participanţi sunt doar cei care au reşedinţa sau domiciliului în localitatea respectivă. Controalele vor fi intensificate. Vor fi făcute verificări de respectare a regulilor. Ne aşteptăm la colaborarea populaţiei: purtarea măştii, distanţarea, dezinfectarea mâinilor şi suprafeţelor.

    De asemenea, Raed Arafat a menţionat şi modificările care vor apărea în ceremonia de investire a noilor primari aleşi în urma alegerilor locale.

    Raed Arafat: Încă o decizie: persoanele alese la alegerile locale să poată depune jurământul oficial fără prezenţă fizică, ci online, dacă sunt în izolare sau carantină. Primii doi pacienţi au ajuns la Terapie Intensivă la Spitalul Witting. Presiunea pe sistemul sanitar este importantă. Ieri, 94 de cereri de transfer de pacienţi către alte spitale în sudul ţării, către Botoşani, Mureş, Timişoara. Sistemul începe să aibă presiuni. 

  • Raed Arafat şi Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, au anunţat luni seară noi restricţii după creşterea accelerată a numărului de cazuri COVID-19. LISTA măsurilor impuse

    Raed Arafat şi Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, au oferit noi informaţii cu privire la măsurile suplimentare impuse de contextul creşterii accelerate a numărului de cazuri COVID-19, scrie Mediafax.ro. 

    Nelu Tătaru, Ministrul Sănătăţii: Pentru cetăţenii care vin din ţări cu un indice mai ridicat se impun anumite reguli: cei care intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile pot ieşi din carantină în a 10-a zi, dacă efectuează un test de coronavirus în a 8-a zi, iar acesta este negativ. Se exceptează de la articolul 1 persoanele care rămân în România pe o perioadă mai mică de 3 zile şi prezintă un test negativ de coronavirus care a fost efectuat în ultimele 48 de ore. Evaluarea fiecărui caz se va face în continuare prin anchete epidemiologice. Contextul evaluării fiecărei localităţi se referă la indicele cazurilor noi la mia de locuitori, în 14 zile.

    Ministrul Nelu Tătaru cere, în continuare, prudenţă şi grijă din partea tuturor cetăţenilor, pentru a putea preveni suprasolicitarea spitalelor.
    Nelu Tătaru: Pandemia nu se tranşează în spitale, ci în pre-spital. Creşterea transmiterii în comunitate duce la creşterea indicelui. Gestionăm o lună septembrie grea, vine o lună octombrie cu evenimente religioase. Suntem într-un efort comun. Depinde doar de noi dacă vom forţa spitalele.

    Toate Comitetele judeţene de Situaţii de Urgenţă se vor reuni de urgenţă pentru a lua toate măsurile prevăzute pentru incidenţele de 1,5 cazuri/mia de locuitori în ultimele 14 zile. Măsurile care se vor dezbate prevăd purtarea măştii în spaţiile închise şi deschise, dar mai ales în spaţiile aglomerate.
     

    Iată lista completă a subiectelor de discuţie de pe masa Comitetelor Judeţene:

    • Carantinarea localităţilor care depăşesc 3 cazuri / mia de locuitori în ultimele 14 zile.
    • Interzicerea evenimentelor precum nunţi şi botezuri în locitaăţile cu peste 1,5 cazuri/mia de locuitori
    • Este în analiză posibilitatea închiderii/suspendării agenţilor care nu respectă recomandările
    • Toate instituţiile publice şi private, precum şi operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare decât 1,5 la mia de locuitori au obligaţia analizării modului de desfăşurare a activităţii în vederea organizării programului de lucru în regim de muncă la domiciliu sau telemuncă, iar acolo unde acest lucru nu este posibil se recomandă decalarea programului de lucru.

    Raed Arafat: Organizarea de sărbători religioase este permisă doar cu participarea persoanelor care au domiciliu sau reşedinţă în locul unde se desfăşoară evenimentulE extrem de necesar. Riscul major nu e doar participarea, e pe durata transportului spre localitate sau înapoi acasă. Dacă se stă în autobuz ore întregi, e suficientă o persoană infectată ca să îi infecteze pe toţi. Sărbătorile religioase se fac, dar participanţi sunt doar cei care au reşedinţa sau domiciliului în localitatea respectivă. Controalele vor fi intensificate. Vor fi făcute verificări de respectare a regulilor. Ne aşteptăm la colaborarea populaţiei: purtarea măştii, distanţarea, dezinfectarea mâinilor şi suprafeţelor.

    De asemenea, Raed Arafat a menţionat şi modificările care vor apărea în ceremonia de investire a noilor primari aleşi în urma alegerilor locale.

    Raed Arafat: Încă o decizie: persoanele alese la alegerile locale să poată depune jurământul oficial fără prezenţă fizică, ci online, dacă sunt în izolare sau carantină. Primii doi pacienţi au ajuns la Terapie Intensivă la Spitalul Witting. Presiunea pe sistemul sanitar este importantă. Ieri, 94 de cereri de transfer de pacienţi către alte spitale în sudul ţării, către Botoşani, Mureş, Timişoara. Sistemul începe să aibă presiuni. 

  • Deloitte: Creditarea şi-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităţilor de reglementare în domeniu

    Băncile din Europa Centrală şi de Est se aşteaptă la o revigorare a activităţii de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităţilor de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ faţă de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 ţări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare, imobiliar şi construcţii, precum şi producţie. Pe de altă parte, în sectoare precum comerţ şi agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

    Peste 60% din respondenţi anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii, în principal din cauza înrăutăţirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării şi a toleranţei mai scăzute a băncilor faţă de risc. Tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorităţii Bancare Europene, dar într-un ritm mai puţin drastic decât evoluţia din timpul crizei din 2008-2009.

    Băncile din regiunea Europei Centrale şi de Est şi-au îmbunătăţit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital şi şi-au întărit poziţiile de lichiditate, subliniază studiul, aşadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare. Deşi se aşteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenţi) sau L (22%) -, băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calităţii activelor. Peste 80% din respondenţi anticipează că rata creditelor neperformante va creşte cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor. În mod previzibil, ei se aşteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare şi imobiliar şi construcţii, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

    „Volumele de credite neperformante din Europa Centrală şi de Est au scăzut considerabil în ultimii ani şi au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creşterii economice, măsurilor de prevenţie luate de autorităţile de supraveghere şi bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienţii lor şi să se pregătească pentru a putea reacţiona rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât aşteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situaţia financiară a debitorilor şi vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverşi factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăţi majore), cu atât mai uşor va fi pentru toate părţile implicate să găsească soluţii de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, partener coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    Viteza de reacţie din partea guvernelor şi a băncilor naţionale privind măsurile anunţate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală şi de Est. Peste 60% din respondenţi au spus că autorităţile locale au reacţionat la timp faţă de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menţinerea stabilităţii financiare.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondenţi intenţionează să vândă astfel de portofolii în următoarele şase luni. Aproape 22% din respondenţi au declarat că au amânat tranzacţiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfăşurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenţionează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecţie mai atentă.
    Împrumuturile fără garanţii acordate persoanelor fizice vor domina piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste aşteptări ar putea fi explicate de creşterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum şi de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.
     

  • Una dintre cele mai importante capitale europene intră din nou în CARANTINĂ. Guvernul anunţă că se înregistrează o creştere alarmantă de infectări cu COVID-19

    Miercuri, Guvernul a votat în majoritate impunerea restricţiilor în zonele cu mai mult de 100.000 de locuitori, dacă îndeplinesc următoarele criterii: 500 de cazuri la 100.000 de locuitori, 35% din capacitatea secţiilor de terapie intensivă ale spitalelor este ocupată de persoane cu COVID-19 şi 10% din testele COVID-19 efectuate sunt pozitive. Madrid înregistrează 780 de infecţii la 100.000 de locuitori şi îndeplineşte toate criteriile.

    Conform noilor reguli, oraşul Madrid se va închide şi nu va mai permite accesul vizitatorilor. Singurele situaţii în care locuitorii din alte oraşe vor putea intra în Madrid sunt vizitele la medic, la locul de muncă sau pentru cumpărăturile esenţiale. Locurile de joacă şi parcurile se vor închide şi întâlnirile în grupuri mai mari de şase persoane vor fi interzise.

    Guvernul regional din Madrid, care face parte din opoziţia conservatoare, nu a votat pentru impunerea restricţiilor şi este de părere că locmăsura carantinei este ilegală. Şeful regional al sănătăţii, Enrique Ruiz Escudero, a acuzat guvernul central de instigare la panică şi agitaţie şi nu exclude contestarea restricţiilor în instanţă.

    Măsurile de restricţie impuse sunt aspru criticate şi în rândul cetăţenilor, iar sute de locuitori au protestat împotriva deciziei guvernului.

    Spania a înregistrat o creştere semnificativă a cazurilor de coronavirus în ultimele săptămâni. Peste 31.411 de persoane au murit în timpul pandemiei şi peste 748.000 au fost infectate, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins.

  • Reducerea consumului de plastic

    Lidl România

    Motivaţie:
    Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
    „Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.

    Efecte:
    Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
    6,5 tone de plastic.

  • Lecţiile învăţate din timp de Italia, prima ţară europeană care a fost lovită de coronavirus, au reuşit să ţină în frâu al doilea val de infecţii

    În momentul în care coronavirusul a lovit Europa, spitalele suprasolicitate din Lombardia au oferit o perspectivă sumbră vecinilor Italiei. Totuşi, autorităţile italiene au înregistrat rezultate favorabile în ultimele săptămâni, în timp ce Spania, Franţa şi Marea Britanie se confruntă cu o nouă creştere a numărului de infecţii, potrivit Financial Times.

    Cazurile zilnice au ajuns la 1.535, număr similar cu datele raportate de autorităţile române, însă Italia are o populaţie de cel puţin trei ori mai mare decât România. Între timp, Spania şi Franţa raportează aproximativ 10.000 de infecţii în fiecare zi. Viaţa pare oarecum normală în Italia: restaurantele şi barurile sunt deschise, oamenii se duc la plajă, iar copiii s-au reîntors la şcoală.

    „Italia se descurcă mai bine decât Marea Britanie, Spania şi Franţa pentru că este una dintre primele ţări care au simţit furtuna provocată de COVID”, spune Fabrizio Pregliasco – virusolog în cadrul Universităţii din Milano.

    Guvernul şi sistemul de sănătate au avut timp să planifice în detaliu planurile de după carantină, iar ridicarea restricţiilor a fost executată gradual, fapt ce i-a oferit guvernului abilitatea de a reintroduce o serie de măsuri când situaţia părea să se agraveze.

    Oficialii din sistemul de sănătate spun că, în general, cetăţenii s-au adaptat uşor la măsurile de controlare a numărului de cazuri, citând aici purtarea obligatorie a măştilor în magazine şi mijloacele de transport în comun. Totodată, clienţii barurilor şi restaurantelor sunt obligaţi să îşi scrie numele şi numărul de telefon la intrare, măsura întâmpinând puţine critici de-a lungul verii.

    Potrivit unui sondaj citat de FT, 84% dintre italieni spun că sunt „dispuşi sau mai mult decât dispuşi” să poarte măşti de protecţie. Prin comparaţie, Regatul Unit înregistrează o rată de aprobare de 76%. De asemenea, doar 2% din testele efectuate în Italia oferă un rezultat pozitiv, în timp ce rata de pozitivitate din Spania este de 13%.

     

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • Mai mult de 400 de angajatori au fost sancţionaţi săptămâna trecută pentru că nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei

    Valoarea amenzilor acordate de Inspecţia Muncii angajatorilor care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei s-a ridicat la 163.500 de lei.

    Mai mult de 400 de angajatori au fost sancţionaţi de Inspecţia Muncii, în săptămâna 31 august – 5 septembrie 2020, pentru că nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19. Valoarea amenzilor acordate de inspectorii de muncă angajatorilor care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei s-a ridicat la 163.500 de lei.

    În total, în săptămâna 31 august – 5 septembrie 2020, Inspecţia Muncii a controlat 967 de angajatori pentru a verifica dacă respectă prevederile legale privind prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

    „Acţiunile de control efectuate de inspectorii de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 55/2020, în scopul prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, centralizate pentru perioada 31 august – 5 septembrie 2020, au avut ca rezultat aplicarea a 565 de sancţiuni contra­venţionale, din care amenzi în valoare totală de 163.500 lei. Din 967 de angajatori controlaţi, au fost sancţionaţi 414 şi s-au dispus 729 de măsuri de remediere a neconformităţilor“,  transmite Inspecţia Muncii, în un comunicat de presă semnat de Mihai Nicolae Ucă, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii.

    În total, săptămâna trecută, Inspecţia Muncii a controlat 1.984 de angajatori, respectiv angajatorii care au fost controlaţi pentru care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19 şi angajatorii în cazul cărora inspectorii au verificat dacă angajaţii au contracte de muncă înregistrate şi dacă condiţiile de lucru din cadrul companiei sunt conforme cu legislaţia în vigoare. Numărul companiilor sancţionate de Inspecţia Muncii săptămână trecută a fost de 1.272, număr care include şi angajatorii care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19.

    „Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a desfăşurat, în săptămâna 31 august – 5 septembrie 2020, acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 3.280.900 de lei, din care 3.117.400 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost depistate 140 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, au fost aplicate 1.220 de avertismente şi au fost dispuse 2.527 de măsuri de remediere a neconformităţilor constatate“, spun reprezentanţii instituţiei.

    Aceasta este a şaptea săptămână în care Inspecţia Muncii raportează numărul controalelor şi amenzilor aplicate.Raportarea controalelor Inspecţiei Muncii a început la scurt timp după ce, la începutul lunii iulie, ministrul muncii Violeta Alexandru afirma că nu vede inspectorii de muncă pe teren şi le dădea acestora un ultim termen de o lună pentru a remedia situaţia.

  • Ministerul Sănătăţii prezintă măsurile care vor fi luate la deschiderea anului şcolar

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a semnat Ordinul comun MS şi MEC, care stabileşte măsurile privind mijloacele de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu noul coronavirus care se vor aplica în unităţile de învăţământ.

    „Din punct de vedere sanitar, conform actului normativ, direcţiile de sănătate publică vor informa până la data de 7 septembrie Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti, Comitetul Judeţean / al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU/CMBSU) cu privire la situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi, iar până la data de 10 septembrie, în funcţie de aceste date, de particularităţile locale, de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ va propune Inspectoratului Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti aplicarea unuia dintre scenariile de organizare şi desfăşurare a cursurilor în unitatea de învăţământ”, informează Ministerul Sănătăţii.

    De asemenea, sunt prezentate şi cele trei scenarii.

    „Scenariul 1 Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie
    Scenariul 2 Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie
    Scenariul 3 Participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi / lecţii online.
    Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori”, mai arată MS.

    De asemenea, Ordinul de ministru cuprinde ghiduri privind măsuri de sanitare şi de protecţie pentru fiecare nivel educaţional în parte.

    Conform acestor ghiduri, în cazul tuturor ciclurilor de învăţământ, intrarea la cursuri se va face eşalonat, pe mai multe uşi de acces, la intervale orare stabilite în funcţie de zone sau de clădiri.
    Traseele vor fi prestabilite la deplasarea în interiorul instituţiei de învăţământ cu păstrarea distanţei de 1 m între copii/elevi.
    Purtarea măştii de protecţie în interiorul unităţii de învăţămât este obligatorie în cazul personalului didactic şi al elevilor începând din clasele primare.
    Igiena mâinilor trebuie să se realizeze frecvent, dar şi dezinfecţia şi aerisirea claselor de curs trebuie realizate zilnic. În fiecare zi se va face şi dezinfecţia diverselor materiale didactice utilizate la orele de curs.
    Ghidurile mai prevăd ca, începând din clasele primare, să se asigure distanţarea de minimum 1 metru între elevi sau separarea cu plexiglas în situaţia în care asigurarea distanţei de 1 metru nu este posibilă.
    De asemenea, pe lângă triajul observaţional de la domiciliu, se va efectua evaluarea stării de sănătate la prima oră de curs.
    Începând cu clasele primare, prezenţa la orele de curs se va face în procent de 50%, prin rotaţie la 1-2 săptămâni.

    Actul normativ mai prevede Informarea permanentă a personalului, elevilor şi părinţilor/reprezentant legal cu privire la măsurile de protecţie împotriva infecţieiSARS-CoV-2.

    La apariţia într-o clasă din unitatea de învăţământ, a unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV-2, se suspendă cursurile clasei respective, pentru o perioada de 14 zile. În situaţia în care în aceeaşi sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să îşi desfăşoare cursurile. La apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în clase diferite ale aceleiaşi unităţi de învăţământ, se suspendă cursurile şcolare ale întregii unităţii de învăţământ, pe o perioada de 14 zile de la data confirmării ultimului caz. La apariţia cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, aceştia au obligaţia de a anunţa conducerea unităţii de învăţământ care va informa DSP/DSPMB despre eveniment.

    În perioada de suspendare a cursurilor, conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ va dispune realizarea următoarelor activităţi obligatorii:
    a) curăţenia şi aerisirea claselor/sălilor;
    b) dezinfecţia curentă şi terminală a spaţiilor unităţii/instituţiei de învăţământ, respectiv clase, săli, holuri, toalete, în colaborare cu DJSP/DSPMB;
    c) pe perioada celor 14 zile de suspendare toţi contacţii direcţi din cadrul unităţii/instituţiei de învăţământ ai cazurilor confirmate vor fi izolaţi la domiciliu.