Tag: mall

  • O nouă criză în America: toate mall-urile sunt în pericol de dispariţie

    De la strip mallurile din mediul rural până la cele de pe bulevardul Manhattan, au fost doi ani dezastruoşi pentru retailul american. Nouă falimente au fost înregistrate în retail de-a lungul anului 2017, mai multe decât în 2016. Nume grele precum J.C. Penney, RadioShack, Macy şi Sears au anunţat, fiecare, că închid peste 100 de magazine. Sports Authority a fost lichidată, iar Payless şi-a declarat falimentul. În ultimele săptămâni, stocurile mai multor companii de îmbrăcăminte au atins minimul din ultimii ani, inclusiv Lululemon, Urban Outfitters, American Eagle.

    Ralph Lauren a anunţat că îşi închide magazinul Polo, unul dintre cele mai populare magazine de pe Fifth Avenue, la fel ca multe alte branduri care au abandonat bulevardul mărcilor de lux. O recesiune profundă ar putea explica acest nivel de extincţie pentru retaileri mari, însă rezultatele nu confirmă fenomenul. PIB-ul a crescut continuu timp de opt ani, preţurile gazelor naturale sunt mici, şomajul este sub 5%, iar ultimele 18 luni au fost o perioadă excelentă pentru americanii cu venituri mici şi mijlocii, care au cunoscut creşteri salariale consistente.

    Aşadar, ce se întâmplă? De fapt, cheltuielile globale din retail continuă să crească în mod constant, chiar dacă nu accelerat. Numeroase tendinţe –  precum creşterea fenomenului e-commerce, suprafurnizarea mallurilor, precum şi efectele surprinzătoare ale restaurantului „renascentist” (care se axează pe emoţii – n.red.) – au contribuit la schimbarea stilului americanilor de a face cumpărături. Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături. 

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent. 

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

    Criza a făcut ca numărul de vizite la malluri să scadă cu peste 50% între 2010 şi 2013, potrivit firmei de cercetare imobiliare Cushman and Wakefield, iar de atunci au continuat să scadă în fiecare an. Într-o lungă şi detaliată lucrare cu privire la dispariţia magazinelor, analiştii de la Cowen Research au oferit mai multe motive pentru „dezintegrarea structurală“ din malluri, în urma crizei. În primul rând, creşterea costurilor de îngrijire a sănătaţii restrânge cheltuielile de consum pe lucruri ce suportă aşteptare, cum ar fi hainele. În al doilea rând, criza a lovit în brandurile care au mizat pe sigla iconică, cum ar fi Hollister şi Abercrombie, care au prosperat între anii 1990 şi 2000, atunci când popularitatea în liceu era definită de dimensiunea logo-ului inscripţionat pe tricou. În al treilea rând, consumatorii au devenit vânători de chilipiruri, discounturi, pieţe de desfacere fast-fashion şi outleturi, luând astfel din cota de piaţă a marilor magazine precum Macy şi Sears.

    În cele din urmă, mallurile reprezintă „pachete de vânzare cu amănuntul”, iar atunci când pachetele sunt „dezlegate”, daunele colaterale sunt masive. Mai exact, unele magazine au clauze de „coînchiriere“ cu mallul, care le dă dreptul de a rupe contractul şi de a pleca în cazul în care un chiriaş ancoră, cum ar fi Macy, îşi  închide porţile. Aşadar, eşecul unuia sau mai multor magazine principale poate trage în jos un mall întreg.

    În al treilea rând, americanii îşi transferă cheltuielile, preferând timpul petrecut cu prietenii în locul achiziţiilor materiale. Chiar dacă fenomentul e-commerce şi supraaglomerarea spaţiilor de cumpărături au forţat mii de magazine fizice să se închidă, cum de are loc acest colaps în timp ce salariile pentru lucrătorii cu venituri mici cunosc cea mai mare creştere din 1990 încoace? În primul rând, deşi creşterea salariilor reprezintă în mod evident un lucru excelent pentru muncitori, dar şi pentru economie în ansamblu, acestea pot fi o povară pentru companiile care se bazează pe forţa  de muncă ieftină, cum ar fi magazinele ce oferă vânzare cu amănuntul. Casierii şi agenţii de vânzări din retail sunt cele mai mari două categorii de locuri de muncă din SUA, cu peste opt milioane de lucrători, iar venitul mediu pentru ambele ocupaţii este mai mic de 25.000 de dolari pe an. Recent, noile legi ale salarizării au ridicat consistent veniturile celor mai săraci muncitori, sugrumând şi mai mult retailerii, aflaţi deja sub presiunea Amazon şi companiilor din online.

    Pe de altă parte, vânzările magazinelor de îmbrăcăminte au mai avut un motiv să scadă: consumatorii şi-au „mutat” cheltuielile, renunţând la lucruri materiale precum haine şi alte obiecte, spre călătorii şi ieşiri în oraş cu prietenii. Dacă înainte de criză oamenii au cumpărat o mulţime de lucruri, cum ar fi case, mobilier, maşini şi haine, iar vânzarea cu amănuntul a crescut extraordinar de mult, ulterior lucrurile s-au schimbat. Cheltuielile pentru haine au scăzut mult, ajungând la o cotă de 20% din totalul cheltuielilor de consum în acest secol. Ce se întâmplă, de fapt? Bugetele alocate călătoriilor cresc foarte mult; gradul de ocupare a hotelurilor se află în plină expansiune. Companiile aeriene interne au înregistrat mai mulţi pasageri în fiecare an, începând cu 2010, iar în 2017 companiile aeriene din SUA au stabilit un record de 823 de milioane de pasageri.

    Creşterea consumului în restaurante este chiar mai rapidă. Din 2005, vânzările în locuri unde se serveşte mâncare şi băutură au crescut de două ori mai repede decât toate celelalte cheltuieli din retail. În 2016, pentru prima dată, americanii au cheltuit mai mulţi bani în restaurante şi baruri decât la magazine alimentare. Există, aşadar, şi o explicaţie „socială” a fenomenului numit moartea mallurilor. Mulţi tineri sunt conduşi de experienţe ce le pot oferi cele mai bune conţinuturi de viralizat în social media, de la o poză pe plajă până la unghiul perfect care să pună în valoare farfuria în care este servită cina. Chiar dacă pare nerealist, întrebările de tipul „Ce experienţă îmi va oferi cea mai populară postare pe Instagram?“ duc la acţiunile şi comportamentul celor cu vârste de peste 13 ani.

    Asta ar trebui să fie o afacere profitabilă pentru malluri, dacă priveşti din alt unghi, spune Barbara Byrne Denham, un economist senior la Reis, o firmă de analize imobiliare. Departamentul de magazine a eşuat, dar mâncarea mai bună, divertismentul de calitate, chiar şi opţiunile diversificate de fitness ar putea aduce adolescenţii şi familiile acestora înapoi în mallurile care se luptă pentru supravieţuire. În acest context, oamenii pot începe să se „rătăcească” din nou în magazinele fizice, expuse acum riscului de închidere.

    Nu există nici o îndoială că tendinţa cea mai importantă care afectează magazinele „din cărămidă” este marşul neobosit al Amazon şi al altor companii online care au activităţi în domeniu. Dar recenta criză a brandurilor din retail reprezintă atât o moştenire lăsată de criză, care a „pedepsit” brandurile bazate pe logo, ce valorifică experienţele în pofida posesiilor materiale (în special acele momente ce pot fi imortalizate pe social media) şi a dezlănţuit o epocă de aur surprinzătoare pentru restaurante.

    În cele din urmă, jurnalistul de la The Atlantic Derek Thomposon oferă şi o scurtă predicţie a ceea ce va urma să se întâmple în continuare. „Una dintre greşelile pe care oamenii le fac atunci când gândesc viitorul este să-şi imagineze că privesc actul final al piesei”, spune el. În opinia sa, cumpărăturile cu ajutorul telefonului mobil reprezintă cea mai mare transformare a retailului din ziua de astăzi. Un nou element introdus în peisaj ar putea schimba, însă, turnura evenimentelor: mai exact, maşinile care se pot conduce singure. Odată ce vehiculele autonome vor fi ieftine, sigure şi numeroase, companiile de retail şi de logistică ar putea cumpăra milioane de unităţi, transformând aceste maşini în magazine şi străzile în spaţiu imobiliar.

    Ar putea exista sute de microbuze care se conduc singure, aprovizionate cu marfă, ce colindă suburbiile zi şi noapte, pregătite a fi chemate spre casa cuiva prin intermediul smartphone-urilor. Spre exemplu, în loc să fie expus într-o vitrină pe Upper East Side, un nou brand de ceasuri de lux din 2025 s-ar putea afla într-un vehiculul autonom cu rol de showroom, care ar putea înconjura un întreg cartier, aşteptând să fie chemat la parterul unui complex rezidenţial. Retailul autonom va crea noi facilităţi, dar şi diverse impedimente în ceea ce ţine de trafic sau noi reglementări. În cele din urmă, ar putea să inspire noi strategii de afaceri.

  • Noul şef H&M responsabil de România: Continuăm expansiunea, însă numărul de magazine noi depinde de inaugurările de malluri

    Ea afirmă însă că grupul merge cu magazine în special în malluri, aşa că numărul de unităţi nou inaugurate depinde de numărul de malluri şi centre comerciale care se deschid.

    „Căutăm oportunităţi să deschidem noi magazine, potenţial de creştere există. Suntem însă dependenţi de deschiderile de malluri, pentru că în România 99% din shopping se face la mall. De fapt este o relaţie de co-dependenţă, pentru că şi ei au nevoie de branduri. Noi avem o singură unitate stradală, restul sunt în centre comerciale şi malluri“, adaugă ea.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Legătura dintre The Big Bang Theory şi o afacere de succes din România – VIDEO

    Piscina Urbană este „jobul de după job” pentru Ana Vişian şi Adina Zanet, două tinere din Bucureşti, cu experienţă profesională în media şi advertising. După o discuţie la o terasă, pe timp de vară, cele două au decis să facă o afacere dintr-o cameră cu bile – mai exact cu 100.000 de bile – asemănătoare spaţiilor similare pentru copii. Au investit în proiect 25.000 de euro, din care aproape jumătate au fost fonduri europene. După un an de funcţionare şi-au recuperat investiţia iniţială şi au ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 50.000 de euro (din activităţile ballpit-ului şi ceainăriei care funcţionează lângă acest spaţiu).

    Acum, Piscina Urbană a devenit unul dintre locurile frecventate mai ales de angajaţii companiilor din Capitală, care vin aici să uite să se relaxeze după orele de muncă şi să uite, uneori, că sunt adulţi. „În continuare lucrăm în companie cele opt ore pe zi şi am încercat să îmbinăm businessul de după job cu locul de muncă”, descrie Vişian modul în care îşi împarte acum activităţile între munca de la birou şi antreprenoriat. De altfel, Ana Vişian nu se află la prima iniţiativă de afaceri; a avut anterior un site de teste de matematică pentru copii, care a funcţionat aproximativ doi ani şi jumătate. Pe acesta publicau teste actuale de matematică, în acord cu programa şcolară; copiii primeau medalii, diplome, iar interesul era mare, potrivit tinerei, deopotrivă în ce îi privea pe copii, cât şi pe părinţi. A renunţat la acest proiect după ce, pe măsură ce copiii avansau spre clasele a treia, a patra, părinţii erau mai puţin dispuşi să plătească, deşi costul era cam la nivelul preţului unui pachet de ţigări; în plus, sistemul de plăţi online era abia la început şi exista o reticenţă şi din acest punct de vedere.

    Domeniul în care cele două tinere lucrează acum, advertising şi publicitate, este, de altfel, cel din care s-au inspirat şi pentru dezvoltarea proiectului. Discuţia de la terasă a pornit de la un material publicat de o agenţie de publicitate din Regatul Unit; agenţia respectivă făcuse un experiment social în jurul Crăciunului prin care au umplut o cameră cu bile, iar cei care intrau în aceasta donau banii unei anumite cauze. S-a creat o vâlvă atât de mare în jurul acestei camere, încât cele două au concluzionat că este o idee bună de afaceri.

    Nu a trecut mult până ca ideea să se transforme într-un plan de afaceri; acesta s-a concretizat după ce au găsit oportunitatea de a accesa un program de fonduri europene. Au făcut rapid proiectul, iar după două luni au aflat că au îndeplinit toate criteriile necesare şi s-au calificat pentru primirea fondurilor, deşi proiectul era privit cu scepticism chiar şi de reprezentanţii instituţiei bancare prin care au accesat finanţarea. „Ne-au spus că nu ne dădeau nicio şansă, proiectul fiind unul atipic, dar am îndeplinit într-un final toate criteriile de obţinere a finanţării.” Ideea le-a venit în iulie 2015, până la finalul lunii au depus dosarul, în septembrie au primit aprobarea planului de afaceri; bilele au sosit în decembrie 2015, iar deschiderea oficială a fost în ianuarie anul trecut.

    Fondurile europene obţinute erau de aproximativ 10.000 de euro; pe lângă acestea, cele două tinere au adus şi o contribuţie proprie de aproximativ 15.000 de euro. Mare parte din buget a fost direcţionată pentru producţia celor 100.000 de bile din plastic care să umple spaţiul de 40 mp transformat în Piscina Urbană. Potrivit Anei Vişian, numărul de 100.000 nu a fost ales întâmplător, ci au ajuns la acesta prin calcule matematice, care au inclus volumul unei bile, repere luate de la spaţiile de joacă similare pentru copii, stratul de care aveau nevoie pentru umplerea camerei. După calcule, primul pas era găsirea unui furnizor pentru bile; acesta a fost şi cel mai greu lucru în realizarea proiectului.

    Dacă iniţial plănuiau ca producţia să se realizeze în România, ideea s-a schimbat pe parcurs: „Pe lângă faptul că era mai scumpă, în România producţia ar fi durat mai mult; aici puteau fi produse aproximativ 5.000 de bile pe săptămână. Am trecut la Turcia, care era, geografic, mai aproape, dar nu ne-am înţeles la preţ cu producătorul de jucării de acolo; astfel că am ajuns în China, iar costurile pentru producţia şi transportul până la Bucureşti au fost cu 30% mai mici decât suma ce ar fi trebuit direcţionată doar producţiei în România.” Au găsit furnizorul, în procesul de selecţie a produselor au primit poze şi chiar şi mostre cu bilele, care trebuia să îndeplinească o serie de criterii: să fie semitransparente, de pildă, astfel încât să simuleze aspectul de spumă pe care şi-l doreau.

  • (P) Creştere spectaculoasă Atrium Mall sub conducerea Granit Polus

    În data de 6 Aprilie 2017, Raddison BLU hotel din Bucureşti a găzduit cea de-a 12-ea ediţie a galei de Premiere a spaţiilor comerciale din România. Evenimentul i-a adunat la un loc pe cei mai importanţi antreprenori şi investitori din sectorul comercial. Organizatorii de la Europa Property au alocat 27 de premii pentru complexurile comerciale participante, clasând mall-urile în mai multe categorii. Mulţumită rebrandingului energizant de care a avut parte, complexul arădean a reuşit să obţină titlul de Cel mai bine reamenajat mall din România, sub conducerea directă a grupului Granit Polus.

    În comparaţie cu rezultatele anului 2013, în urma schimbărilor privind numărul de vizitatori, în creştere cu 26%, cifra de afaceri a înregistrat o creştere de 82%, nivelul de închiriere s-a îmbunătăţit cu 39%, a fost obţinut un profitnet din venituri mai mare cu 74% şi nivelul de ocupare a atins procentul de 96% comparativ cu 88%.Creşterea vizibilă a popularităţii mall-ului în rândul arădenilor a fost consolidată astfel şi la nivel naţional prin câştigarea acestui titlu important.

     

  • Un nou tip de mall ia cu ASALT România şi va depăşi mall-urile clasice. Ce este acela un strip-mall?

    Piaţa spaţiilor comerciale va continua să crească în acest an, circa 180.000 mp de spaţii de retail urmând să fie livraţi în România, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Colliers International. Cea mai mare parte a acestui stoc o reprezintă proiectele de tip strip mall, care vor fi livrate în oraşele secundare şi terţiare. Un astfel de exemplu fiind Prima Shops Oradea, ce va fi inaugurat pe 6 aprilie.

    „În următorii cinci ani, ne aşteptăm ca numărul strip mallurilor livrate anual să depăşească numărul centrelor comerciale de tip mall. Spre exemplu, anul acesta vor fi livrate cel puţin şase strip malluri în oraşe precum Bistriţa Năsăud, Dorohoi, Mioveni, Oradea, Paşcani şi Târgovişte. Primul proiect de acest fel care îşi va deschide porţile, pe 6 aprilie, este Prima Shops Oradea, dezvoltat de Oasis Retail & Development Consulting, şi pentru a cărui închiriere Colliers a fost desemnat agent exclusiv”, a declarat Daniela Popescu, Associate Director în cadrul departamentului de retail al Colliers International.

    Un strip mall este un spaţiu comercial localizat în aer liber, unde magazinele sunt aranjate în linie, cu un trotuar în faţă. 

    În prima fază a acestui strip mall vor fi prezenţi chiriaşi precum CCC, Takko, Pepco, Deichmann, Noriel, Flanco şi Intersport, iar până la finalul anului, când va fi inaugurată şi a doua fază, se vor alătura o serie de alte concepte de fashion şi nu numai. în total, cele două faze ale Prima Shops Oradea vor cumula o suprafaţă de 10.000 mp.

    La nivel naţional, stocul de spaţii de retail va creşte cu aproximativ 180.000 mp anul acesta, potrivit celui mai recent raport local al Colliers International. Estimăm că acest stoc va fi relativ uşor absorbit, având în vedere creşterea consumului privat (vânzări cu amănuntul) din ultimul an.

    La nivel european, aşteptările indică o creştere a consumului privat de 2,2% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă veşti bune pentru retaileri, arată raportul global EMEA Retail Market Snapshot. Anul trecut, puterea de cumpărare a crescut ca urmare a măririi salariilor şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă, ceea ce a dus la sporirea vânzărilor în zona de retail faţă de 2015 în Uniunea Eropeană şi zona euro, cu 2,8%, respectiv 1,8%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (14%) şi România (13,3%), acestea fiind urmate de Lituania (6,7%), Polonia (6,4%) şi Marea Britanie (5,5%).

    „Creşterea consumului privat are un dublu efect şi pentru piaţa spaţiilor comerciale din România. Pe de o parte, vânzările înregistrate de majoritatea jucătorilor au crescut cu 20-30% în ultimul an, iar pe de altă parte, funcţionează ca un catalizator pentru piaţă. Astfel, retailerii deja prezenţi vor să se extindă în continuare şi dezvoltă noi concepte pentru a deveni cât mai flexibili şi a acoperi atât oraşe şi centre comerciale mari, cât şi oraşe şi scheme comerciale de dimensiuni mai mici”, explică Daniela Popescu.

    În plus, rezultatele pozitive din ultimul an au atras atenţia retailerilor din regiune şi vedem din ce în ce mai multe nume interesate să se dezvolte în România. „Deşi piaţa locală beneficiază de o ofertă semnificativă atunci când vine vorba de branduri, nevoia de diversificare este tot mai mare şi ne aşteptăm ca acest trend să continue pe măsură ce creşte ponderea comerţului online în consumul total”, a încheiat Daniela Popescu.

    În ultimii ani, impactul tehnologic a început să se resimtă din ce în ce mai mult şi în sectorul de retail. Conform raportului global EMEA Retail Market Snapshot, consumatorii se reorientează către plăţi şi cumpărături online prin intermediul dispozitivelor mobile. în aceste condiţii, retailerii trebuie să îşi adapteze oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor şi pentru a accelera vânzările.

  • Oraşul care costă 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.