BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Una dintre cele mai mari bănci din Germania face concedieri masive. Mii de oameni rămân fără loc de muncă. Se închid sute de sucursale

    Banca germană Commerzbank a declarat că divizia de management a propus eliminarea a circa 10.000 de joburi, sub programul actual de restructurare dezvoltat pentru a creşte nivelul de digitalizare şi pentru a reduce costurile anuale, notează Associated Press.

    Creditorul a anunţat că mişcarea va afecta circa 33% din forţa de muncă din Germania. Totodată, utilizarea sporită a tehnologiilor digitale ar reduce numărul de sucursale de la 790 la 450, iar costurile ar scădea cu 1,4 mld. euro, aproximativ 20%, până în 2024. Însă conducerea a mai anunţat că veniturile vor rămâne stabile, în condiţiile în care banca preferă profitabilitatea în detrimentul creşterilor.

    „Banca intenţionează să se concentreze asupra digitalizării modelului de afaceri, urmând să reducă nivelul de costuri din toate diviziile şi să crească semnificativ nivelul de profitabilitate până în 2024“, reiese dintr-o declaraţie a Commerzbank.

    Planul va fi discutat de boardul băncii pe data de 3 februarie, iar detaliile vor fi prezentate în cadrul conferinţei dedicate rezultatelor anuale de pe 11 februarie. Zilele trecute, ministrul german al economiei, Peter Altmaier, a declarat că ţara va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie în a doua jumătate a anului viitor, produsul intern brut (PIB) urmând să înregistreze o creştere de 3% în 2021.

    „Recuperarea continuă, însă ritmul a scăzut. În prezent se conturează o imagine mixtă: industria continuă să fie puternică, iar sectorul serviciilor este extrem de afectat“, a adăugat Altmaier.

  • Maxim istoric pentru numerarul în circulaţie în 2020. Românii aveau 88 mld. lei cash la finalul lunii noiembrie 2020, în creştere cu 19% faţă de 2019

    ♦ Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la peste 8% din PIB în prezent ♦ Ritmul de creştere al numerarului este mult peste rata inflaţiei ♦ Cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an.

    Cash-ul din economie a urcat până la un vârf de aproape 88 mld. lei la sfârşitul lunii noiembrie 2020, după o creştere de 19% comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă din 2019, după cum arată datele centralizate de Banca Naţională.

    În termeni nominali, aproximativ 14 miliarde de lei au intrat în economie în ultimul an.

    Faţă de nivelul din octombrie 2020, numerarul în circulaţie s-a majorat în noiembrie cu 1,8 mld lei, respectiv cu 2,1%.

    Criza sanitară provocată de pande­mia de COVID-19, care a răspândit panică şi turbulenţe la nivel internaţio­nal, a generat tensiuni şi în domeniul mo­netar, bancar şi financiar, cu retra­geri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabi­li­tate a cursurilor de schimb.

    Preferinţa pentru lichiditate este spe­cifică perioadelor de criză.

    Un moment de referinţă din 2020 a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziţie, având în vedere şi carantina impusă de autorităţi.

    Şi guvernatorul BNR Mugur Isăres­cu spunea la finele lunii martie 2020 că în perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale in­stituţiilor de credit, pentru a acoperi cere­rea popu­laţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă. Însă, ulterior aceste retrageri s-au mai redus.

    Bancherii spuneau în anii trecuţi că în perioada sărbătorilor de iarnă înregis­trau creşteri şi de până la 20-30% ale su­me­lor retrase de clienţi de la bancomate.

    Cash-ul a atins maxim după maxim în 2020, tendinţa fiind de accelerare a ritmului de creştere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei economice mondiale îşi făceau simţită prezenţa pe piaţa locală, cash-ul din economie a ajuns la un nivel de 3,5 ori mai mare.

    În raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei, numerarul în cir­cu­laţie reprezenta în noiembrie 2020 mai mult de jumătate, respectiv 60%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi cele în euro, numerarul este de circa trei ori mai mic.

    Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în 2020.

    Ritmul de creştere al numerarului este mult peste rata inflaţiei, care a oscilat în 2020 în jurul a 2-3%.

    În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom a economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos.

    Practic, cele mai mari creşteri anua­le ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Numerarul aflat în circulaţie a înre­gistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să econo­miseas­că mai mult pe fondul unui sen­timent de prudenţă, pentru ca ulterior – în 2010 şi 2011 – să revină la creşteri de două cifre.

    Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

    Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană. Potrivit specialiştilor, principalii factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor au fost creşterea consumului, nivelul redus de educaţie financiară, veniturile reduse ale românilor, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public.

     

  • Anii vacilor slabe. Problema viitorului guvern este simplă şi gravă: cum să evite majorarea taxelor

    Guvernul ce va rezulta în urma alegerilor de Moş Nicolae trebuie să aducă bunăstare tuturor. Dar anii vacilor slabe l-au prins cu hambarul gol. Cum să crezi că vei primi ceva de la cineva care merge pe drum cu pantalonii rupţi în fund?

    La alegerile trecute, PSD a câştigat cu un program care propunea majorarea puternică a salariilor şi spitale noi.

    Este greu de spus ce au votat atunci oamenii: creşteri de salarii şi pensii sau spitale noi.

    Un lucru este clar: un deziderat l-a exclus pe celălalt. “Anvelopa salariilor” din administraţie a crescut de la 8% din PIB la 11%, în doar trei ani. Când 34% din veniturile bugetului consolidat merg în salarii publice (media UE este de 22%), nu mai ai bani pentru spitale. Ne uităm acum în jur şi zicem că ne-ar fi prins bine cele opt spitale regionale promise. Dar, dacă ar fi fost construite, nu ar fi existat bani pentru majorarea salariilor şi a pensiilor. Cum o dai, cum o întorci, tot rău iese.

    Acum, ce-a păpat lupul, bun păpat rămâne. Dacă nu am putut în anii “vacilor grase”, ce vom face în anii “vacilor slabe”? Nu ai strâns niciun bob de grâu în hambare, în anii “vacilor grase”. Iar acum trebuie să-ţi fierbi ghetele şi să le sugi cuiele din talpă ca să-ţi ţină de foame.

    Toate partidele au promis reduceri de taxe, în campanie. Şi uluitoare creşteri de cheltuieli (desigur cheltuieli de investiţii – “Bubico, şezi mumos, mama!”).

    Nu se mai poate însă cu noi reduceri de taxe şi cu creşteri de cheltuieli, în aceeaşi vreme.

    Problema viitorului guvern – indifernent dacă va fi al PNL sau al PSD –  este simplă şi gravă: cum să evite majorarea de taxe. Nu cum să reducă taxele – cum promit PNL, PSD sau USR/Plus.

    Deficitul bugetar este la 9-10% din PIB, în acest an, adică de peste 100 de miliarde de lei. Iar criza medicală nu l-a accentuat decât cu 3 puncte procentuale din PIB, atât, prin urmare avem un deficit structural ce se va întinde peste ani. Ar fi o minune dacă va ajunge la 7% din PIB, în anul ce vine. Vor fi ani în care vom cheltui – vorbim de administraţia publică – mult peste puterile noastre de a câştiga. O majorare a taxelor ar fi inevitabilă, în această situaţie. Dar aceasta ar adânci răul.

    Cum să eviţi majorarea de taxe? Aceasta va fi marea problemă a viitorului guvern.

     

  • Consumul în octombrie: plus 4,1% an/an şi creştere de 1,3% faţă de septembrie. În primele zece luni consumul s-a majorat cu 2%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a crescut în octombrie atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,1%, respectiv 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Evoluţia a fost determinată de majorarea cu 13,1% a vânzărilor înregistrate la produse nealimentare şi cu 4,8% a vânzărilor de produsele alimentare, băuturi şi tutun. În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, acesta a scăzut cu 12%, arată datele transmise joi de INS.

    În luna octombrie, de afacerile din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,3%, respectiv 1,8%, comparativ cu luna precedentă. Potrivit datelor INS, avansul de 1,3%  a fost susţinut de creşterea cu 3,8% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun şi  cu 3,3% a vânzărilor de produse nealimentare. La comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate s-a înregistrat o scădere de 6,5%.

    (Sursa: INS)

    În perioada ianuarie-octombrie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut 2% faţă de perioada similară a anului trecut, datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 5,7% şi a vânzărilor de produse nealimentare cu 4,9%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu  8,8%.

    (Sursa: INS)

  • Deficitul comercial a crescut în septembrie cu 30%, la 1,5 mld.euro, cel mai ridicat nivel din aprilie. La 9 luni, deficitul s-a majorat cu 8,3%, la 13 mld.euro

    Deficitul comercial de bunuri a crescut în septembrie cu 30% faţă de perioada similară din 2019, la 1,5 miliarde euro, cel mai ridicat nivel din aprilie, în timp ce raportat la primele nouă luni  din 2020, deficitul s-a intensificat cu 8,3% an la an, la 13,1 miliarde euro, arată datele publicate luni de INS.

    În septembrie, exporturile de bunuri s-au diminuat pentru a şaptea lună la rând, cu 0,5% an/an la 6,1 miliarde euro, acesta fiind cel mai ridicat nivel din octombrie 2019, în timp ce importurile au consemnat un avans de 4,4% an/an (după şase luni de ajustare), până la 7,6 miliarde euro, pe fondul mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

    În perioada ianuarie-septembrie, România a exportat bunuri de 44,8 miliarde euro, în scădere cu 13,6%, dat fiind că incidenţa pandemiei a reprezentat un şoc pentru comerţul internaţional, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Componenta comunitară s-a ajustat cu 13% an/an la aproape 33 miliarde euro, iar exporturile spre ţările din afara UE s-au diminuat cu 15,4% an/an la 12 miliarde euro.

    În paralel, importurile s-au redus cu 9,5% an/an la 57,9 miliarde euro, evidenţiindu-se ajustarea înregistrată pe segmentul extra-comunitar, cu 11,2% la 15,5 miliarde euro. Componenta comunitară a scăzut cu 8,8% la 42,4 miliarde euro.

    Astfel, deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 8,3% în primele nouă luni din 2020, la 13,1 miliarde euro.

    Din relaţiile comerciale cu bunuri cu ţările comunitare a rezultat un deficit de 9,5 miliarde euro, în adâncire cu 9%. De asemenea, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările extra-comunitare s-a intensificat cu 6,3% la 3,6 miliarde euro

    Pe grupe de bunuri, se evidenţiază deficitul comercial înregistrat pe segmentele alimente şi animale vii (1.9 miliarde euro), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (1.9 miliarde euro), mărfuri manufacturate (3.6 miliarde euro) şi produse chimice (6.4 miliarde euro), potrivit INS.

    ”Deteriorarea balanţei comerciale cu bunuri în perioada ianuarie-septembrie 2020 a fost determinată de o serie de factori, printre care se menţionează implementarea unui mix relaxat (fără precedent) de politici economice şi aprecierea cursului real efectiv al monedei naţionale (cu 1.1% an/an în medie)”, a mai spus Andrei Rădulescu.

     

    Pe termen mediu BT se aşteaptă la ameliorarea contribuţiei exportului net total (bunuri şi servicii) la ritmul anual al PIB, pe fondul persistenţei ratei de economisire la un nivel ridicat, premiselor de depreciere graduală pentru cursul real efectiv al RON şi ameliorării ofertei interne de bunuri şi servicii în următorul ciclu economic

     

  • USR vrea taxe zero până la nivelul salariului minim, PNL se mândreşte că a eliminat taxe peste taxe, PSD nu renunţă la majorarea pensiilor cu 40% şi tot aşa până la capătul funiei

    Ca într-o întrecere socialistă pe dos unde, în loc să raportezi producţii record la hectar, raportezi reduceri de taxe record la centimetrul de autostradă inaugurat, partidele “capitaliste” din România au încins, cu o lună înainte de alegeri (dacă ele se vor ţine, până la urmă), o horă a reducerilor de taxe şi a majorărilor de cheltuieli, de parcă s-ar fi trezit, dintr-odată, la o nuntă, în vreme ce aşteptau un parastas.

    Ultimii veniţi la petrecere, dar nu cei din urmă, având în vedere că este rost pentru ei de o intrare la guvernare, sunt cei din USR care promit, în programul lor electoral recent pus pe piaţă, eliminarea de taxe şi de impozite pentru salariul minim brut pe economie, acum la 2.230 de lei. Pentru a nu exista o discriminare, toate salariile brute până de până la 2.230 de lei ar urma să fie scutite de taxe şi impozite – nu ar urma să se mai plătească, prin urmare, pentru sume brute până la acest nivel, impozitul de 10% pentru venitul salarial. Nu se înţelege limpede dacă nu se vor mai plăti şi contribuţiile (Sănătate, CAS), dar din evaluarea impactului, 30 mld. lei anual, aşa reiese, având în vedere că toate veniturile din impozitul pe salarii au fost, în 2019, de doar 23 mld. lei. De unde bani? “Din “oprirea cheltuielilor statului”, susţine USR. Care cheltuieli? Pentru că principalele cheltuieli ale “statului” au fost anul trecut cu salariile (28% din venituri), pensiile şi sprijinul social (31% din venituri), bunuri/servicii, foarte multe din aceste cheltuieli fiind pentru spitale (14% din venituri), investiţii (8% din venituri), dobânzi (4% din venituri). Păi, s-a cam făcut 100%. De unde tai? Nu ni se spune. Las la o parte discuţia mai de amânunt, anume cum vor fi susţinuţi cei care nu şi-ar mai plăti asigurarea de sănătate şi nici ce se va întâmpla cu pensiile celor care nu şi-ar mai achita contribuţiile sociale. Acestea nu sunt amănunte pentru obrazele subţiri de userişti. Este de presupus că nu s-ar ajunge chiar acolo, dacă un astfel de program ar intra vreodată în vigoare. Rămânem însă la impozitul pe venitul salarial – 10% acum în România, ce mai mic din Uniunea Europeană (doar Bulgaria mai un astfel de impozit de 10%). Şi ne uităm pe statistici. În 2019, bugetul general consolidat a obţinut din impozitul pe salarii şi venit 23 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB. Media în UE, la acest capitol, este de 9,6% din PIB. E drept că salariile/veniturile în România sunt mici în raport cu veniturile angajaţilor din ţările mai bogate, dar aici vorbim de venituri ca pondere în PIB a fiecăruia şi vedem că avem venituri, din această sursă, de 4,4 ori mai mici decât media. Şi, într-o astfel de situaţie, vorbim de eliminarea impozitului pe venit pentru 1,2 milioane de angajaţi cu salarii minime şi de reducerea cu mai mult de jumătate a impozitului pentru alte 3,7 milioane de angajaţi care vor fi impozitaţi doar de la 2.230 de lei în sus?

    România are venituri din taxe fiscale de 26% din PIB, faţă de media UE de 40% din PIB. Sub securea sărăciei şi sub acest imperiu al autocompătimirii colective, ne-am pus zdravăn pe reduceri de taxe şi pe creşteri de cheltuieli. Nu spun că reducerea poverilor fiscale este o idee rea. Nu voi spune că majorarea salariului minim brut este o idee rea. Spun că nimic nu a fost pus în loc. Toată lumea vrea însă servicii mai bune, spitale mai bune, străzi mai bune. Vrea venituri mai mari. Dar nimeni nu vrea să contribuie. Este o lamentaţie colectivă că, în România, impozitele sunt mari când, de fapt, statisticile arată că avem una dintre cele mai mici rate de impozitare din UE. Staţi să vedeţi factura la final de an. Cu sau fără pandemie, oricum lucrurile ar fi luat-o razna. Deficitul fiscal a fost de 4,6% din PIB în 2019 pentru că veniturile (la o creştere economică de 4,2%) au crescut 25 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu 47 de miliarde de lei. Acum, la nouă luni din 2020, veniturile sunt în scădere cu un miliard de lei, iar cheltuielile au crescut cu 40 de miliarde de lei. Ca să-şi acopere deficitul care va ajunge la 9% din PIB în 2020, Finanţele au făcut o datorie nouă de 77 mld. lei, în doar primele opt luni din an.

    Iar, în aceste condiţii, tu vorbeşti de noi majorări de cheltuieli şi de reduceri de taxe. PSD presează pentru majorarea pensiilor cu până la 40% şi pentru dublarea alocaţiilor; PNL împarte în stânga şi în dreapta “stimulente” de pandemie, nu doar pentru medicii care merită să fie recompensaţi pentru efort, ci şi celor care păzesc uşile primăriilor, foştii paznici de pe vremuri, ajunşi acum mari “poliţişti locali”. PSD îşi centrează campania pe majorări de cheltuieli (pensii, alocaţii), USR pe noi reduceri de taxe că, deh, nu era la masă când Dragnea/Vâlcov tăiau din taxe fără măsură şi fără judecată.

    PNL se laudă că a eliminat taxele introduse de PSD, cum ar fi supraimpozitarea muncii part-time, dar nu a pus nimic în loc, adică un mecanism de stopare a practicii potrivit căreia îi treci omului în contract un program de lucru de două ore, în vreme ce el stă la job 8 ore, practică pe care PSD a încercat să o stopeze prin această impozitare.

    Şi, uite aşa, trăim într-o ţară care se înglodează în datorii într-un ritm ameţitor, în vreme ce toţi trag de punga goală a bugetului şi, dacă harababura continuă, nu va exista o altă cale de ieşire din mocirlă decât majorarea taxelor. Altfel zis, reducem taxe şi majorăm cheltuieli, ca să avem de unde majora taxe şi de unde reduce cheltuieli, mai târziu.

     

     

     

     

     

  • Prima mare economie care pare că depăşeşte criza

    A doua economie a planetei a crescut cu 5,2% în T3 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, după o creştere de 3,2% în T2, potrivi unui sondaj realizat de Reuters şi citat de Investing.

    „China a devenit prima economie majoră care se reîntoarce la creşterile de dinainte de virus mulţumită controlării rapide a virusului şi eficacităţii măsurilor de stimulare”, spun analiştii din cadrul Capital Economics, adăugând că ritmul ar putea scădea semnificativ la sfârşitul lui 2021 odată ce stimulentele îşi vor pierde din efect.

    Vânzările de automobile au crescut în septembrie pentru a şasea lună la rând, înregistrând un plus de 12,8%. Ford Motor a raportat o creştere lunară de 25% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Economiştii intervievaţi de Reuters estimează o creştere de 3,2% în iulie-septembrie comparativ cu T2, când s-a înregistrat un plus de 11,5%. În plus, producţia industrială ar fi crescut cu 5,8% în septembrie şi cu 5,6% în august.

    Yuanul chinezesc a trecut prin cel mai bun trimestru de la criza financiară, fiind alimentat de scăderile suferite de dolarul american şi domolirea tensiunilor dintre Washington şi Beijing. În China, rata de schimb onshore s-a majorat cu 3,8% comparativ cu dolarul în ultimele trei luni, raportând cea mai mare creştere trimestrială din 2008 încoace.

     

  • CCR dezbate pe 25 noiembrie rectificarea bugetară, care include majorarea pensiilor cu 40%

    Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate pe 25 noiembrie sesizarea Guvernului privind rectificarea bugetară, care include majorarea pensiilor cu 40%, nu cu 14%, aşa cum decisese Executivul.

    Guvernul a atacat, marţi, la CCR ordonanţa de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului, care a fost modificată de Parlament, în sensul includerii majorării punctului de pensie cu 40%, nu cu 14%, cum a stabilit Executivul.

    „Guvernul a depus astăzi (miercuri – n.r.) la Curtea Constituţională sesizarea în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. În esenţă, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, a transmis Guvernul.

    Potrivit sursei citate, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

    „Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, anunţa Executivul.

    Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor şi studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil.

    „Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, se arăta în finalul comunicatului.

  • Criza COVID: Guvernul a decis să majoreze subvenţiile pentru studenţi

    Subvenţiile pentru studenţi au fost majorate. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a decis creşterea subvenţiei pentru cămine şi cantine cu 10% pentru a contribui la implementarea măsurilor de distanţare fizică în spaţiile de cazare existente şi în spaţiile de servire a mesei.

    Monica Anisie a spus că măsura vine în sprijinul studenţilor, în contextul actual al situaţiei epidemiologice. Sumele atribuite fiecărei universităţi în anul universitar 2020-2021 pentru subvenţionarea cheltuielilor pentru cămine şi cantine se alocă proporţional cu numărul de studenţi, în baza unei metodologii propuse de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior.

    De subvenţie beneficiază şi studenţii care încheie, conform legislaţiei în vigoare, contracte de închiriere.

    Guvernul României a decis şi alocarea din fonduri europene a sumei de 10 milioane de euro pentru universităţi, în vederea achiziţiei de dezinfectanţi, echipamente sanitare de protecţie, inclusiv pentru cămine şi cantine.

  • Orban, după decizia din Parlament de majorare a pensiilor: PSD a arătat că este duşmanul României

    PSD a arătat că este duşmanul României, spune, marţi, Ludovic Orban, după ce Parlamentul a aprobat revenirea  la majorarea pensiilor cu 40%. Orice creştere de cheltuieli, cum sunt cele provocate de criminalii economici de la PSD, îndreaptă ţara spre incapacitate de plată, mai spune premierul.

    „PSD a arătat că este duşmanul României. Iresponsabilitatea PSD riscă să arunce România într-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o. Să votezi în condiţiile unei contracţii economice majorări de 6,7% din PIB fără existenţa niciunui venit suplimentar demonstrează că PSD este inamicul public numărul 1 al României şi al economiei româneşti”, spune Ludovic Orban după ce Parlamentul a aprobat rectificarea bugetară modificată, în sensul în care a impus revenirea la majorarea pensiilor cu 40%.

    Premierul a criticat şi iniţiativa PSD de dublare a alocaţiilor copiilor.

    „Este maximum pe care îl poate suporta economia României astăzi. Orice creştere de cheltuieli, aşa cum sunt cele provocate de criminalii economici de la PSD, nu face altceva decât să îndrepte România spre incapacitate de plată. La ora actuală, urmare a votului din Parlament deja România suferă, deja e pusă sub semnul întrebării capacitatea de a accesa fondurile din facilitatea de recuperare şi rezilienţă. Există oficiali europeni care au spus acest lucru. De asemenea, agenţiile de rating sunt în evaluarea economiei româneşti. O atstfel de decizie riscă să aibă consecinţe dramatice pentru Românie. Îi rog pe părinţii şi bunii noştri să mă creadă pe cuvânt – creşterea punctului de pensie cu 177 lei este maximum. Nu se poate mai mult”, adaugă şeful Executivului.

    El i-a acuzat pe social-democraţi de populism şi demagogie şi a precizat că va ataca modificarea rectificării bugetare la CCR.