In aceasta perioada sunt programate mitinguri de protest in
centrul Atenei (in zona dintre parcul Peidon si zona pietei
Syntagma).
MAE informeaza ca, pentru moment, Sindicatul Controlorilor Aerieni
nu a anuntat participarea la greva generala.
Sindicatul General al Angajatilor din Sectorul Privat si Sindicatul
Angajatilor din Sectorul Public au decis organizarea acestei greve
in semn de protest fata de dezbaterile care au loc in Parlamentul
elen pentru aprobarea pachetului de masuri de austeritate in
valoare de 28 miliarde de euro care conditioneaza obtinerea de la
UE si FMI a urmatoarei transe de imprumut, de 12 miliarde de euro,
precum si inceperea discutiilor pentru un nou imprumut, de peste
100 de miliarde de euro.
Ei vor primi exact aceleasi ajutoare sociale ca orice angajat
care isi pierde locul de munca. 10.000 de angajati din MAI vor fi
disponibilizati in urmatoarele doua luni, inclusiv o mare parte din
aparatul central, potrivit declaratiilor lui Igas in fata
parlamentarilor din comisia de aparare.
Angajatii MAI au fost anuntati la inceputul lunii ca norma de
hrana pe iunie va fi redusa, din cauza bugetului insuficient al
institutiei. Sindicalistii din politie ameninta cu proteste, dupa
ce au fost anuntati printr-un document intocmit de Directia
Financiara din cadrul MAI si semnat de ministrul Traian Igas le
este redusa norma de hrana cu aproximativ 550 de lei, masura fiind
motivata de lipsa fondurilor.
Pentru a nu isi pune viata in pericol, cetatenii romani care se
afla pe teritoriul Republicii Yemen sunt sfatuiti sa evite zonele
publice, indeosebi cele unde au loc demonstratii de strada.
Cetatenii romani care se mai afla inca pe teritoriul yemenit sau
rudele acestora din Romania sunt sfatuiti sa se adreseze Directiei
Relatii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si sa
isi anunte prezenta in regiune, comunicand coordonatele personale
pentru a putea fi contactati.
In acest sens, in cadrul Directiei Relatii Consulare a fost activat
Grupul de asistenta consulara de urgenta, pregatit sa acorde
sprijin tuturor cetatenilor romani care fac o solicitare de ajutor,
la telefon +40213196870, fax: +40213196869 sau e-mail
drco@mae.ro.
Intrucat Romania nu are o misiune diplomatica la Sanaa, cetatenii
romani care au nevoie de asistenta consulara de urgenta o pot
solicita oricarui stat din Uniunea Europeana a carui ambasada este
functionala in Yemen.
La Directia Relatii Consulare din cadrul MAE si-au inregistrat
prezenta pe teritoriul Republicii Yemen 52 de cetateni romani,
dintre care 13 au parasit deja teritoriul yemenit. Pentru a putea
acorda o asistenta consulara calificata, MAE incurajeaza cetatenii
romani care se mai afla in Yemen sa se inregistreze neintarziat,
comunicand coordonatele la Directia Relatii Consulare.
MAE “atrage atentia cetatenilor romani care ignora avertismentele
MAE si se deplaseaza in zone de risc ca o fac pe propria raspundere
si vor suporta consecintele unor astfel de calatorii, avand in
vedere ca posibilitatile de interventie ale misiunilor diplomatice
si oficiilor consulare in astfel de zone sunt reduse”.
Anuntul MAE intervine dupa ce Departamentul american de Stat a retras o parte din personalul diplomatic de
la Sanaa, in conditiile in care in Yemen au loc confruntari
violente intre fortele loiale presedintelui actual, Ali Abdallah
Saleh, si membri de trib inarmati, soldate cu zeci de morti si de
raniti.
Saleh, aflat la putere de aproape 33 de ani si considerat un aliat
important al Washingtonului in lupta impotriva Al-Qaida, instalata
puternic in Yemen, a refuzat la 29 iunie sa semneze un plan de
iesire din criza propus de monarhiile arabe din Golful Persic.
Acest plan prevede formarea de catre opozanti a unui guvern de
reconciliere si demisia cel tarziu intr-o luna a lui Saleh, in
schimbul garantarii imunitatii pentru el si rudele sale, toate
acestea urmand sa se incheie cu alegeri prezidentiale organizate in
decurs de 60 de zile.
Presedintele american Barack Obama i-a cerut lui Saleh, fara
succes, sa demisioneze.
Confruntarile au escaladat incepand de vineri, cand fortele loiale
lui Saleh au bombardat casa unuia dintre liderii tribali opozanti,
un politician si om de afaceri influent din familia Ahmar. Ca
riposta, complexul rezidential al lui Saleh a fost bombardat si a
fost lovita inclusiv moscheea unde se ruga Saleh, incident soldat
cu moartea unor membri ai grupului presedintelui si a imamului
moscheii. O parte dintre demnitarii regimului Saleh s-au refugiat
deja in Arabia Saudita. Ulterior, Saleh a plecat si el in Arabia
Saudita, sub motivul oficial ca trebuie sa primeasca ingrijiri
medicale in urma ranilor suferite din cauza bombardamentului.
MAE recomanda cetatenilor romani sa evite in continuare
calatoriile de orice natura in Libia.
Cetatenii romani care se mai afla pe teritoriul libian sunt
sfatuiti de MAE sa paraseasca neintarziat aceasta tara, iar in caz
de necesitate sa solicite sprijin la reprezentantele diplomatice si
consulare ale statelor membre UE (Republica Ungara si Republica
Cipru) care mai functioneaza in Libia, la Birourile Crucii Rosii
Internationale, precum si contactand Directia Relatii Consulare din
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti.
Directia Relatii Consulare poate fi contactata la + 40 (0) 21 310
85 98; + 40 (0) 21 319 68 80; + 40 (0) 21 431 13 39 sau la adresa
de e-mail drco@mae.ro.
MAE precizeaza ca au fost semnalate violente pe intreg
teritoriul tarii, inclusiv la Damasc, iar numarul victimelor din
randul civililor este in creştere. Ministerul precizeaza totodata
ca in ultimele zile mai multe autostrazi importante, inclusiv
Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep si Damasc-Iordania au fost
temporar inchise din cauza demonstratiilor. Legaturile de
comunicatie in Siria pot suferi unele intreruperi sau limitari si
exista, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste in
locuri publice. “Cetatenilor romani li se recomanda sa evite total,
in aceasta perioada, deplasarile in localitatile Daraa si Lattakia
si, in general, in regiunea de sud a Siriei, in apropierea
frontierei cu Iordania. Totodata, MAE recomanda cetatenilor romani
sa evite calatoriile la granita cu Irak”, precizeaza MAE.
Sapte angajati ai ONU si cinci demonstranti afgani si-au pierdut
viata, vineri, in atacul comis de manifestanti impotriva birourilor
ONU din Mazar-i-Sharif, oras situat in nordul Afganistanului.
Manifestatia a fost organizata pentru a protesta fata de
incendierea recenta a unui exemplar din Coran de catre un pastor
integrist american, Terry Jones. Din randul personalului ONU au
fost ucisi trei functionari din Romania, Suedia si Norvegia, precum
si patru nepalezi.
Contrar unor relatari anterioare, niciunul dintre cei ucisi nu a
fost decapitat.
Filaret Motco ocupa la momentul atacului pozitia de loctiitor al
sefului biroului regional al UNAMA de la Mazar-i-Sharif si era
expertul politic cu rangul cel mai inalt din cadrul biroului.
Inaintea mandatului din Mazar-i-Sharif, Filaret Motco lucrase si in
cadrul biroului regional sudic al UNAMA din Kandahar.
Pe parcursul a peste 11 ani de cariera, Filaret Motco a acumulat o
experienta impresionanta in serviciul organizatiilor
internationale. Activitatea sa in organizatiile internationale a
inclus misiuni de teren in Kirgizstan, Federatia Rusa – nordul
Caucazului (Cecenia) si Tadjikistan, in cadrul OSCE, in Federatia
Rusa (Cecenia si Ingusetia), in cadrul Inaltului Comisariat al ONU
pentru Refugiati (UNHCR) si la Centrului regional de combatere a
criminalitatii transfrontaliere al Initiativei de Cooperare din
Europa de Sud Est de la Bucuresti.
Nascut la Campulung Moldovenesc, Filaret Motco era specialist in
stiinte politice, drept international si relatii internationale, cu
o pregatire solida in domeniul alertelor timpurii, prevenirii si
managementului conflictelor, al reabilitarii post-conflict si al
urgentelor civile.
MAE “cere autoritatilor afgane sa ia toate masurile necesare pentru
ca autorii acestor crime oribile sa fie adusi in fata justitiei si
condamnati pentru faptele lor. MAE solicita totodata autoritatilor
afgane si fortelor de securitate prezente in Afganistan sa
intreprinda toate masurile care se impun pentru asigurarea
securitatii personalului ONU si al altor organizatii
internationale”, se arata in comunicatul ministerului.
MAE a transmis condoleante familiei lui Filaret Motco si familiilor
celorlalte victime, precum si autoritatilor ONU.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a transmis si el un mesaj de
condoleante familiei lui Filaret Motco.
“In acelasi timp, exprim solidaritatea poporului roman fata de
celelalte state ai caror cetateni au cazut victime acestei tragedii
si reiterez pozitia ferma a Romaniei de condamnare a actelor
inumane generate de intoleranta si extremism”, se arata in
comunicatul Presedintiei. “Solicitam autoritatilor afgane sa ia
toate masurile necesare pentru ca autorii acestor crime oribile sa
fie adusi in fata justitiei si condamnati pentru faptele
lor.”
Atacul de vineri a fost cel mai violent din 2009 incoace, cand 11
oameni au fost ucisi intr-un imobil din Kabul de atentatori
sinucigasi talibani.
Noul ministru de externe, Laurent Wauquiez, a reluat partitura
inceputa de predecesorul sau Pierre Lellouche, avertizand ca aceste
doua state nu sunt pregatite acum sa respecte conditiile Schengen,
in special in ce priveste capacitatea vamesilor din cele doua state
de a fi vigilenti. In plus, in cazul particular al Romaniei,
aceasta n-ar recunoaste politic frontiera cu Republica Moldova, de
unde provine un important flux migrationist, ceea ce provoaca
ingrijorarea Parisului.
Argumentele pe care oficialul francez le-a evocat sunt greu de
combatut in chestiunea vamesilor, cel putin in Romania, unde
problema coruptiei in randul personalului vamal este un loc comun.
In privinta celeilalte acuzatii insa – faptul ca Romania nu
recunoaste granitele cu Republica Moldova si de aici lipsa de grija
pentru “fluxurile migratoare” care intra dinspre Est in UE prin
Romania, aceasta a atras protestul ferm al MAE, care a dezmintit
imediat afirmatia lui Wauquiez.
“Conexiunile intre chestiunea aderarii Romaniei la Spatiul
Schengen si relatia Romaniei cu Republica Moldova sunt artificiale.
Acestea constituie o incercare de deviere a discutiei catre
subiecte nelegate de criteriile Schengen, pe care Romania le
indeplineste, conform tuturor evaluarilor misiunilor europene de
verificare in domeniu”, sustine MAE.
MAE reaminteste ca frontierele Romaniei de dupa cel de-al doilea
Razboi Mondial au fost stabilite prin Tratatul de Pace de la Paris
din 1947. In plus, Romania a recunoscut independenta Republicii
Moldova exact in ziua proclamarii ei, pe 27 august 1991. “Frontiera
dintre Romania si R. Moldova nu este disputata, iar sprijinul
neechivoc al Romaniei pentru suveranitatea si integritatea
teritoriala a Republicii Moldova a fost confirmat repetat de inalti
oficiali romani.”
Romania si Republica Moldova au semnat in noiembrie 2010
Tratatul privind regimul frontierei de stat, care stabileste un
regim juridic modern al frontierei comune si creeaza baza pentru
cooperarea intre autoritatile de frontiera din cele doua tari.
De asemenea, MAE considera ca stabilirea de legaturi intre
aderarea la Schengen si relatia cu R. Moldova este o incercare de
deviere a discutiei catre alte subiecte.
Franta refuza sa intre in “mecanisme” care ar slabi capacitatea
UE de a controla fluxurile migratoare, a afirmat ministrul francez
al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, conchizand ca Romania si
Bulgaria nu sunt pregatite sa adere la Spatiul Schengen. “Romaniei
si Bulgariei nu li se inchide usa, dar este nevoie sa fie
respectate criterii simple”, a spus Wauquiez, sustinand ca Romania
“nu recunoaste frontiera cu Republica Moldova, “pe unde trec
fluxurile migratoare”.
“In privinta romilor, Franta respecta cu scrupulozitate
legislatia europeana, precum si angajamentele sale internationale
in privinta drepturilor omului” a afirmat Bernard Valero,
purtatorul de cuvant al ministerului, intr-un comunicat.
Recunoscand ca romii romani si bulgari dispun, in calitate de
cetateni ai Uniunii Europene, de “libertate de circulatie si de
drept de sedere pe teritoriul statelor membre”, el aminteste ca
acest lucru nu le ofera “un drept neconditionat de sedere”.
“MAE apreciaza necesara analiza in detaliu a Avizului, pentru a
identifica in mod corect si complet rationamentul pe care s-a bazat
instanta de la Haga. Textul acestuia are un caracter complex,
datorat multitudinii problemelor juridice analizate, precum si
modului in care a fost formulata intrebarea adresata Curtii. Partea
romana constata, in analiza preliminara, faptul ca modalitatea
formularii intrebarii de catre Adunarea Generala ONU nu a permis
Curtii sa abordeze problema pe fond. Astfel, Curtea a analizat, cu
caracter limitativ, numai legalitatea actului propriu-zis de a face
o declaratie de independenta, dar nu si consecintele juridice ale
acesteia, adica problema legalitatii constituirii unui pretins nou
stat”, se arata intr-un comunicat al MAE fata de Avizul consultativ
privind “Conformitatea cu dreptul international a declaratiei
unilaterale de independenta a institutiilor provizorii de
autoguvernare din Kosovo” al Curtii Internationale de Justitie.