Premierul britanic, David Cameron, s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a pentru a-i cere să dizolve Parlamentul, relatează Sky News. După ce s-a întors de la Palatul Buckingham, Cameron a declarat, în faţa sediului Guvernului, că alegătorii au de făcut o alegere clară între el şi liderul laburist Ed Miliband.
David Cameron a afirmat că în cinci ani a pus Marea Britanie “din nou pe picioare”, iar conservatorii oferă o conducere puternică şi o ţară sigură, în timp ce Miliband ar oferi o ţară în “haos economic”. El a avertizat că, dacă alegătorii îl vor vota pe Miliband, familiile britanice se vor confrunta cu o creştere a taxelor în valoare de 3.000 de lire sterline (4.000 de euro).
Liderul liberal-democrat, vicepremierul Nick Clegg, a preconizat că un nou Guvern de coaliţie va fi format după alegeri. “Părerea mea este că era guvernării unui singur partid s-a încheiat în politica britanică. Ultimul lucru de care are nevoie ţara este să alunece spre stânga sau spre dreapta şi exact asta ameninţă să facă partidele Conservator şi Laburist”, a afirmat el.
La rândul său, liderul laburist Ed Miliband a încercat să câştige sprijinul mediului de afaceri, avertizând cu privire la pericolul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. “Nimic nu ar fi mai rău pentru ţara noastră sau pentru marile firme de export decât să jucăm jocuri politice cu apartenenţa la UE. David Cameron înţelegea asta. Dar în ultimii cinci ani locul nostru în Uniunea Europeană a devenit tot mai nesigur”, a apreciat el.
Liderul partidului antieuropean şi antiimigraţie UKIP, Nigel Farage, urma să îşi lanseze campania în care promite respingerea UE, consolidarea frontierelor, fonduri suplimentare de trei miliarde de lire sterline (4,09 miliarde de euro) pentru sistemul de sănătate şi renunţarea la impozite pentru salariul minim.
Guvernul britanic a fost supus presiunilor să acţioneze împotriva sclaviei moderne, o industrie în valoare de 150 de miliarde de dolari anual, înaintea alegerilor generale din luna mai. Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 13.000 de victime ale sclaviei se aflau în 2013 în Marea Britanie, majoritatea provenind din Albania, Nigeria, Vietnam şi România, relatează The Guardian, în ediţia online..
Legea sclaviei moderne, adoptată săptămâna aceasta, măreşte pedeapsa maximă pentru traficanţii de persoane de la 14 ani la închisoare pe viaţă, permite autorităţilor să confişte bunurile traficanţilor şi îi forţează să le achite compensaţii victimelor.
De asemenea, legea introduce măsuri menite să protejeze persoanele care riscă să cadă victime ale sclaviei şi cere firmelor să ia măsuri pentru a se asigura că furnizorii lor nu recurg la personal care munceşte în condiţii de sclavie.
Legea a fost adoptată pe fondul temerilor că nu sunt depuse suficiente eforturi pentru a opri sclavia, în condiţiile în care se estimează că aproximativ 36 de milioane de persoane sunt exploatate la nivel internaţional.
“Marea Britanie va oferi antrenament militar forţelor opoziţiei moderate din Siria”, a declarat Fallon, citat de Sky News.
Armata britanică va trimite 75 de instructori militari şi personal de securitate pentru a oferi antrenament miliţiilor siriene implicate în confruntări cu organizaţia teroristă Stat Islamic.
Antrenamentele, parte a unui program american de susţinere a opoziţiei siriene, se vor desfăşura pe teritoriul Turciei şi urmează să înceapă în câteva săptămâni.
Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 200.000 de morţi.
Michael Fallon a evocat această idee în contextul preocupărilor Statelor Unite privind reducerea bugetuilui apărării al Marii Britanii.
Preocupări privind diminuarea bugetului apărării au fost exprimate şi de Statul Major britanic, precum şi de unii parlamentari britanici.
“Statele Unite înţeleg cu adevărat ce contează în actuala lume instabilă. Când lucrurile vor merge prost, Marea Britanie va fi mereu alături de Statele Unite”, a subliniat Michael Fallon.
“Prietenii noştri americani ştiu că Marea Britanie nu intenţionează să lase garda jos”, a subliniat ministrul britanic al Apărării.
“Daţi-mi voie să reamintesc Londrei că Crimeea este mai îndreptăţită să pretindă statutul de teritoriu rus decât sunt Insulele Falkland la statutul de teritoriu britanic”, a scris Puşkov pe Twitter.
“Londra ar trebui să ia o pauză şi să ia un Twix. Toate sondajele occidentale desfăşurate în Crimeea arată că o majoritate absolută a locuitorilor din Crimeea susţine alipirea la Rusia”, a continuat el.
Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a cerut Rusiei, duminică, să returneze Crimeea Ucrainei.
“Mesajul nostru pentru Rusia este consecvent şi clar: anexarea Crimeei a fost ilegală şi ilegitimă în martie 2014 şi rămâne ilegală şi ilegitimă în martie 2015. Rusia trebuie să returneze Crimeea Ucrainei”, a declarat Hammond duminică, la un an de la anexarea peninsulei de către Rusia.
Majoritatea parlamentară din Duma de Stat a reacţionat vehement la această declaraţie. “Crimeea face parte din Rusia din martie 2014. În acest sens, nu este nicio diferenţă între Crimeea şi Kamceatka, de exemplu”, a declarat duminică vicepreşedintele grupului parlamentar Rusia Unită, Franţ Klinţevici.
Insulele Falkland sunt un arhipelag din sudul Oceanului Atlantic care face parte de facto din Marea Britanie. Drepturile Marii Britanii asupra acestor insule sunt însă contestate de Argentina. Un conflict militar a izbucnit între cele două ţări pe tema insulelor Falkland în 1982. Argentina a fost învinsă, dar continuă să aibă pretenţii teritoriale asupra arhipelagului.
“Sunt pregătit să îl ajut pe David Cameron”, a declarat Tusk într-un interviu acordat ziarului britanic The Guardian.
“Nu am niciun dubiu asupra faptului că trebuie să acordăm un ajutor Marii Britanii, într-un cadru limitat şi raţional. Trebuie să îl ajutăm pe David Cameron pentru că, în mod evident, el este proeuropean. Dar eu sunt sceptic în privinţa modificării Tratatului”, a subliniat Tusk.
Premierul David Cameron urmează să prezinte o listă de solicitări privind reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană, în perspectiva referendumului privind apartenenţa ţării la Blocul comunitar.
“Intuiţia îmi spune că modificarea Tratatului aproape că este o misiune imposibilă în acest moment, pentru că nu ţine doar de raţionalitate sau de o bună argumentaţie. Este necesară unanimitate la nivelul celor 28 de state membre, cu proces de ratificare în 28 de parlamente naţionale. A spune că ar fi o Cutie a Pandorei ar fi prea puţin”, a insistat Tusk.
Difuzat vineri, în cadrul emisiunii Inside Out London, documentarul se concentrează pe tema imigraţiei, devenită un subiect foarte dezbătut în Marea Britanie în apropierea alegerilor parlamentare din luna mai.
Un alt documentar în trei episoade difuzat în februarie de postul de televiziune Channel 4 şi intitulat “The Romanians Are Coming” a generat protestele comunităţii de români din Marea Britanie, nemulţumită de modul de abordare părtinitor al acestuia, care s-a concentrat doar pe aspectele negative. Difuzarea documentarului a stârnit o serie de critici inclusiv din partea instituţiilor publice, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ambasada României la Londra.
Campion al dezbaterilor pe tema imigraţiei în Marea Britanie este partidul UKIP al lui Nigel Farage. Acesta a avut o ascensiune rapidă în 2014, când a câştigat alegerile europene în Marea Britanie, obţinând 24 de mandate de eurodeputat (în prezent a rămas cu 23). Partidul a reuşit, de asemenea, să intre în Parlamentul britanic la sfârşitul lui noiembrie, câştigând două mandate de deputat la alegerile parţiale, prin intermediul unor candidaţi care plecaseră din Partidul Conservator.
Acest succes al UKIP, care respectă tendinţa europeană de ascensiune a unor partide populiste şi xenofobe înregistrată pe fondul crizei financiare, a pus presiune pe conservatorii premierului David Cameron, nevoiţi să abordeze mai strict problema imigraţiei şi a generat unele tensiuni la nivelul Uniunii Europene cu privire la respectarea principiului privind libera circulaţie.
Documentarul difuzat zilele trecute de BBC încearcă însă să abordeze problema imigraţiei dintr-o perspectivă echilibrată şi realistă.
Acesta prezintă nemulţumirea nou-veniţilor est-europeni faţă de prejudecăţile cu care se confruntă în Marea Britanie, ilustrându-le cu povestea unei tinere românce, medic stomatolog, venită la Londra pentru a-şi căuta un loc de muncă, dar şi problema reprezentată de imigranţii care dorm pe străzi.
În prima sa parte, documentarul urmăreşte experienţa medicului stomatolog Iulia Creta, care a decis să plece din România pentru oportunităţile pe care i le poate oferi Marea Britanie. Absolventă a Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, tânăra a plecat în Marea Britanie fără un contract de muncă, locuind într-o primă fază la un prieten.
Ca mulţi imigranţi români, Iulia Creta s-a confruntat şi ea cu portretizarea negativă a conaţionalilor săi, fiindu-i greu să obţină un loc muncă. Ea a primit însă asistenţă din partea şefului Asociaţiei dentiştilor români din Marea Britanie, Tommy Tomescu. Impulsionat de prejudecăţile faţă de imigranţii români sau de altă naţionalitate, Tomescu a înfiinţat un nou partid politic în Marea Britanie, Europeans Party. Partidul militează pentru dreptul de vot al imigranţilor într-un eventual referendum pe tema retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
“Am văzut români cărora le este teamă să spună de unde sunt doar pentru că sunt speriaţi că vor fi percepuţi diferit pentru că sunt din România. Iar acest lucru se întâmplă din cauza campaniei politice”, explică Tomescu.
Imaginile negative cu imigranţii români au dominat ştirile tabloide de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, la 1 ianuarie 2014. Un studiu recent al Institutului naţional de cercetări economice şi sociale arată că imigranţii aduc mai multă prosperitate naţiunii decât beneficiază de ea. Peste 40 la sută dintre imigranţi vin pentru a munci în Marea Britanie, iar alţi 30 la sută pentru a studia. Prin urmare, combinând aceste două categorii, rezultă că peste 70 la sută dintre imigranţii din Marea Britanie sunt mai puţin predispuşi să solicite beneficii sociale, explică cercetătoarea Katerina Lisenkov, de la Institutului naţional de cercetări economice şi sociale.
Potrivit ultimelor statistici ale Guvernului, doar 6,7 la sută dintre noii imigranţi solicită ajutor de şomaj în primele şase luni. Mulţi dintre ei sunt foarte calificaţi şi lucrează în sectorul bancar, financiar sau medical.
Aceşti tineri entuziaşti care vin în capitala britanică reprezintă însă doar o faţă a imigraţiei. Cealaltă este reprezentată de persoanele care dorm pe străzi. În ilustrarea acestui aspect, documentarul britanic prezintă, între alte exemple, şi situaţia a aproximativ 20 de români veniţi dintr-o comunitate de romi din sud-estul României, care dorm în corturi sub o autostradă, o zonă cunoscută drept “Fortăreaţa”, în condiţii precare şi cu speranţa obţinerii unor locuri de muncă temporare în construcţii.
Din cauza zgomotului, ei reuşesc să se odihnească doar câteva ore pe noapte, după cum povesteşte Marian, unul dintre românii din acest grup. Un alt român, George, venit în urmă cu o lună, povesteşte că a ales să trăiască în acest condiţii întrucât închirierea unei locuinţe presupune o chirie care trebuie plătită lunar, în timp ce locurile de muncă găsite de ei sunt pe perioade limitate de timp.
Documentarul prezintă, de asemenea, date statistice care sugerează că imigraţia a dus la creşterea numărului populaţiei britaice cu peste 500.000 de persoane în ultimii trei ani. Iar acest lucru înseamnă că populaţia născută în străinătate a ajuns probabil la opt milioane de persoane.
Analizele sugerează că cea mai mare schimbare a fost în Londra. Aproximativ 3,2 milioane de persoane care locuiesc în prezent în capitală s-au născut în străinătate, respectiv cu 200.000 mai multe decât la ultimul recensământ.
“Trebuie să spunem adevărul despre cele trei milioane de locuri de muncă, 25.000 de companii, exporturile anuale de 200 de miliarde de lire sterline (280 de miliarde de euro) şi investiţii de 450 de miliarde de lire sterline (630 de miliarde de euro) legate de Europa”, a scris Brown într-un articol publicat în cotidianul The Guardian, înaintea dezbaterii de marţi, din Camera Comunelor, pe tema UE.
“Şi trebuie să vorbim despre cum opţiunea Hong Kong – să părăsim Europa pentru a ne alătura lumii – este de fapt opţiunea Coreea de Nord, afară în frig, cu prieteni puţini, fără influenţă, comerţ slab şi chiar mai puţine investiţii”, a adăugat fostul premier.
“Ar fi defetism pur să ne prezentăm, aşa cum fac scepticii, ca victime neajutorate, trecători neputincioşi, incapabili să influenţăm evenimentele. Destinul nostru nu este de jucător pe terenul altuia sau de spectator (…), ci să stabilim întotdeauna agenda, să aducem oamenii laolaltă şi să promovăm schimbarea”, a mai scris Gordon Brown în articol.
Fostul premier susţine că actualul Guvern a lăsat deja Marea Britanie izolată pentru că ia în considerare ideea părăsirii UE. El este pregătit să îşi asume un rol public în favoarea menţinerii în UE dacă se va organiza un referendum pe această temă.
Intervenţia lui Brown are loc în contextul în care institutul Open Europe, care face campanie pentru o Uniune Europeană reformată, a avertizat că Marea Britanie ar avea un viitor incert în afara UE.
“În momentul de faţă, ne confruntăm cu un lider al Rusiei care nu pare înclinat să respecte sistemul de reglementări internaţionale ce asigură pacea între ţări, ci îl subminează”, a declarat Hammond, citat de Reuters.
“Suntem pe un teritoriu familiar pentru oricine are vârsta peste 50 de ani, comportamentul agresiv al Rusiei reamintindu-ne de potenţialul de cea mai mare ameninţare pentru securitatea noastră”, a adăugat şeful diplomaţiei britanice.
“Colectarea de informaţii despre capacităţile militare şi intenţiile Rusiei rămâne o parte vitală a eforturilor serviciilor de spionaj britanice în viitorul apropiat”, a adăugat Hammond, responsabil de Serviciul britanic de informaţii externe (MI6) şi de Agenţia guvernamentală de informaţii (GCHQ).
Într-o scrisoare adresată producătorilor serialului, ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, s-a declarat “surprins şi extrem de dezamăgit” de modul în care românii din Marea Britanie sunt prezentaţi în documentarul Channel 4, “The Romanians Are Coming” (“Vin Românii”), apreciind că prezentarea doar a aspectelor negative este incorectă şi discriminatorie, aminteşte The Observer în ediţia electronică.
În plus, trei membri ai Parlamentului român i-au scris ambasadorului britanic la Bucureşti pentru a acuza că postul de televiziune incită la ură şi discriminare, adaugă The Observer, care este ediţia de duminică a cotidianului The Guardian.
“Vă rugăm să vă gândiţi care ar fi reacţia dumneavoastră dacă TVR, postul public de televiziune din România, ar lansa o campanie de denigrare îndreptată împotriva cetăţenilor britanici din ţara noastră, generalizând cazurile de alcoolism şi pedofilie ale unor cetăţeni britanici (cazuri pe care suntem siguri că le cunoaşteţi) şi transformându-le în imaginea generală a cetăţenilor britanici din România. Documentarul difuzat de Channel 4 face exact acelaşi lucru”, se arată în scrisoarea celor trei parlamentari români, văzută de The Observer.
Channel 4 a afirmat că serialul care s-a încheiat marţi a explorat vieţile românilor care încearcă să-şi facă o nouă viaţă în Marea Britanie şi a căutat adevărul din spatele titlurilor de presă privind imigraţia.
Acest serial prezintă direct multe dintre stereotipurile şi prejudecăţile despre românii care vin în Marea Britanie şi oferă o imagine onestă asupra experienţei unor persoane diferite care încearcă să-şi facă o nouă viaţă în această ţară, a declarat un purtător de cuvânt al Channel 4.
“Serialul arată clar că majoritatea românilor din Marea Britanie sunt profesionişti cu locuri de muncă garantate, care îşi plătesc taxele şi contribuie la economia britanică”, a adăugat acesta.
Primul episod a avut ca subiect situaţia unui imigrant român, Alex, care doarme într-o parcare din apropierea gării Victoria şi care îi ajută pe alţi români să vină la Londra. În acelaşi episod a fost prezentată viaţa unui român de etnie romă, Sandu, care încearcă să se stabilească în oraşul Liverpool, deşi nu prea ştie limba engleză. Episodul al doilea a explorat situaţia socială din România şi cauzele care îi împing pe români să meargă în Marea Britanie.
Difuzarea documentarului “The Romanians Are Coming” a stârnit o serie de critici, atât din partea comunităţii românilor din Marea Britanie, cât şi din partea instituţiilor publice, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ambasada României la Londra.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a scris omologului britanic, Philip Hammond, exprimându-şi regretul profund faţă de reluarea unor “clişee incorecte” prin modul “distorsionat şi părtinitor” în care a fost prezentată comunitatea românească din Marea Britanie în documentarul Channel 4.
Totodată, numeroşi români au participat, la Londra, la un protest “în tăcere” faţă de documentarul despre imigraţii români difuzat de postul Channel 4, iar premierul Victor Ponta şi-a exprimat solidaritatea cu manifestanţii, într-un mesaj difuzat pe Twitter. “Exprim solidaritate cu românii care vor protesta în tăcere faţă de abordarea tendenţioasă a Channel 4 faţă de cetăţenii noştri”, a transmis Ponta, în mesajul care îi era adresat şi premierului Marii Britanii, David Cameron.