BusinessMagazin

Tag: livrare

  • Urgent Cargus are un buget de investiţii de 8 milioane de euro pentru anul acesta

    „Prelucrăm zilnic colete care cântăresc peste 6 milioane de kilograme, pe care le sortăm şi le distribuim în întreaga ţară. Cei 2.600 de curieri străbat zi de zi 170.000 de kilometri pentru ca, în final, clienţii noştri să fie mulţumiţi. Vorbim de volume uriaşe, iar pentru ca totul să meargă strună, investim constant în tehnologie şi hardware pentru a ne asigura că oferim clienţilor noştri un nivel ridicat al serviciilor nu doar astăzi, ci şi în viitor”, declară Gian Sharp, CEO Urgent Cargus.

    Investiţii în trei direcţii importante

    Potrivit lui Gian Sharp, CEO Urgent Cargus, 70% din investiţiile Urgent Cargus vizează trei zone importante: optimizarea distribuţiei rutelor de curierat şi prezicerea livrării (soluţia ORTEC); tehnologia „Sorting by voice” (furnizată de Total Technologies); sistemul de sortare automatizat (de la Vanderlande).

    Optimizarea distribuţiei rutelor de curierat şi prezicerea livrării, soluţia ORTEC.

    Definitivarea proiectului „Optimizarea distribuţiei rutelor de curierat şi prezicerea livrării” a durat 18 luni, implicând provocări precum potrivirea codurilor poştale cu adresele fizice reale. În prezent, s-a ajuns la Urgent Cargus la un grad de acurateţe de peste 95%, permiţându-le curierilor să găsească căi optimizate şi eficiente de livrare prin utilizarea managementului de trafic WAZE. Ţinta următoarei faze a acestui proiect este aceea de a oferi o prezicere de livrare într-un interval de timp de două ore.

    Sorting by voice. Odată cu creşterea volumelor, companiile de curierat trebuie să găsească cele mai bune soluţii pentru a procesa coletele cât mai eficient şi mai rapid posibil. Tehnologia „Sorting by voice” este un răspuns la marile provocări ale industriei. Este o soluţie inovatoare, prima în regiune, şi reprezintă un pas logic spre optimizarea proceselor interne, conducând la reducerea semnificativă a paşilor necesari în procesul de sortare. Tehnologia „Sorting by voice” permite cunoaşterea automată a destinaţiei pachetului prin simpla scanare a etichetei. Informaţiile sunt apoi transmise operatorilor de manipulare ai terminalelor, care trec la procesarea transporturilor. Această tehnologie a dus la o viteză de sortare aproape triplă: 800 de bucăţi pe oră, faţă de 300 bucăţi pe oră câte se sortau înainte de aplicarea tehnologiei „Sorting by voice”.

    Sistemul de sortare automatizată Vanderlande răspunde nevoii de flexibilitate şi optimizare a activităţilor logistice. Noua soluţie utilizată de Urgent Cargus este capabilă să mărească capacitatea de sortare a coletelor până la 10.000 de bucăţi/oră şi contribuie la planificarea sezonului de vârf.

     

  • Tranzacţie surpriză. eMAG a cumpărat una dintre cele mai cunoscute firme româneşti

    Sameday Courier îşi va continua evoluţia ca brand independent şi va continua dezvoltarea de servicii premium de curierat cum sunt: livrarea în 2 ore în mai multe oraşe din ţară, livrarea şi preluarea produselor în intervale orare, livrarea şi instalarea produselor voluminoase, livrarea seara şi în week-end.

    “Pe lângă noile opţiuni de livrare pentru online, vom continua dezvoltarea serviciilor şi pentru celelalte industrii precum, bancar, medical, media&advertising, poştal,” a declarat Lucian Baltaru, CEO şi acţionar Sameday Courier.

    În urma tranzacţiei, Lucian Baltaru, CEO Sameday Courier, deţine 20% din acţiuni, iar eMAG 80%, Octavian Bădescu vânzând pachetul deţinut în companie.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport în regim non-stop sau la ore prestabilite şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Serviciile oferite de companie includ şi livrările standard – a doua zi, la nivel local, naţional şi internaţional, precum şi livrări adresate şi neadresate, în volume mari şi în regim mai puţin accelerat. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • Tranzacţie surpriză. eMAG a cumpărat una dintre cele mai cunoscute firme româneşti

    Sameday Courier îşi va continua evoluţia ca brand independent şi va continua dezvoltarea de servicii premium de curierat cum sunt: livrarea în 2 ore în mai multe oraşe din ţară, livrarea şi preluarea produselor în intervale orare, livrarea şi instalarea produselor voluminoase, livrarea seara şi în week-end.

    “Pe lângă noile opţiuni de livrare pentru online, vom continua dezvoltarea serviciilor şi pentru celelalte industrii precum, bancar, medical, media&advertising, poştal,” a declarat Lucian Baltaru, CEO şi acţionar Sameday Courier.

    În urma tranzacţiei, Lucian Baltaru, CEO Sameday Courier, deţine 20% din acţiuni, iar eMAG 80%, Octavian Bădescu vânzând pachetul deţinut în companie.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport în regim non-stop sau la ore prestabilite şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Serviciile oferite de companie includ şi livrările standard – a doua zi, la nivel local, naţional şi internaţional, precum şi livrări adresate şi neadresate, în volume mari şi în regim mai puţin accelerat. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • DPAP: cifra de afaceri va atinge 7 milioane de euro în 2017

    Până în prezent, cele mai căutate categorii de produse au fost hârtia de copiator, tonerele şi cartuşele, dar şi produsele pentru arhivare, cum ar fi bibliorafturile sau produsele conexe acestora.

    Prin activitatea sa, DPAP se adresează în mod special microîntreprinderilor cu până la 10 angajaţi, companiilor mici care au până la 50 de angajaţi şi companiilor mijlocii cu până la 250 de angajaţi. Dintre acestea, cele mai importante sunt microîntreprinderile şi companiile mici.

    DPAP este prezentă pe piaţa din România din 1998, dispunând de o capacitate de livrare de peste 500 de comenzi pe zi.

  • Producătorul local Symmetrica a ajuns la un business de 20 de milioane de euro

    Scăderea investiţiilor cu fonduri bugetere sau comunitare în infrastructură  a dus, în ultimul an, la modificarea raportului de vânzări pe tipuri de lucrări; creşterea constantă a investiţiilor pe segmentul rezidenţial în ultimul an a determinat o majorare semnificativă a livrărilor Symmetrica către proiect, astfel, în acest moment, cca. 42% din afacerile companie sunt realizate din proiecte de acest tip.

    “Dezvoltarea sectorului imobiliar şi scăderea investiţiilor cu fonduri bugetere sau comunitare în infrastructură au dus, în ultimul an, la modificarea raportului de vânzări pe tipuri de lucrări. Astfel, dacă în trecut proiectele realizate cu statul reprezentau cca. 60% din business-ul companiei, astăzi ponderea a ajuns la 40%, raportându-se o creştere pe segmentul privat”, a declarat Sebastian Bobu, Director Executiv al Symmetrica.

    Potrivit reprezentantului companiei, proiectele private însumează acum 42% din business-ul companiei, faţă de 32% în 2015. Din totalul proiectelor private, 28% din livrări sunt direcţionate către proiecte rezidenţiale, comerciale şi industriale, în timp ce 14% către proiecte realizate direct cu persoane fizice.

    “Desigur, un procent de 8% din livrările companiei este realizat către magazinele de bricolaj sau către alţi distribuitori autorizaţi, ajungând astfel, în majoritate, tot în proiecte realizate de persoane fizice”, a mai precizat Sebastian Bobu.

    Revirimentul pieţei rezidenţiale se poate observa nu numai în ceea ce priveşte volumele tot mai mari livrate către acest tip de proiecte, cât şi în tipurile de produse alese. Astfel, dezvoltatorii noilor ansambluri rezidenţiale de pe piaţa locală optează tot mai mult pentru amenajarea cu pavaj în detrimentul turnării asfaltului. Astfel, aceştia aleg să monteze pavele pe drumurile adiacente, în parcări şi pe căile de acces.

    “Investitorii imobiliari au învăţat, după anii de criză prin care a trecut industria, că materialele de calitate folosite în dezvoltarea locuinţelor sunt factorul decident pentru clientul final. Chiar dacă clădirea în sine este cea care îi convinge pe cumpărători să aleagă sau nu un anumit ansamblu, exteriorul nu trebuie nici el neglijat. Astfel, românii îşi doresc tot mai mult să locuiască într-o zonă amenajată modern şi care să nu prezinte riscul de a se deteriora în timp scurt”, a afirmat Directorul Executiv al Symmetrica.

    Astfel, potrivit declaraţiilor sale, se observă o disponibilitate tot mai mare din partea constructorilor de a aloca bugete importante pentru produse de o calitate ridicată, rezistente în timp şi cu design deosebit. Tocmai din acest motiv, cea mai mare parte din produsele Symmetrica livrate către proiectele rezidenţiale fac parte din gamele de design.

    “Alegerea clientului, fie persoană fizică sau arhitectul unui proiect privat, se bazează pe destinaţie – trafic greu-uşor – şi pe estetică. În general se aleg pavele clasice gri pentru zona rutieră, iar pentru zonele pietonale pavele în funcţie de ambientul ce urmează a fi creat”, a subliniat Sebastian Bobu.

    În ceea ce priveşte bugetul alocat de dezvoltatorii imobiliari, aceştia aleg de cele mai multe ori modele cu preţuri medii, situate între 60 şi 70 lei / mp, şi  optează şi pentru serviciile de montaj din dorinţa de a obţine o lucrare de calitate şi durabilă.

    Când vine vorba de persoanele fizice, bugetul alocat este uşor ridicat, fiind vorba şi de suprafeţe mai mici. Astfel, aceştia aleg modele cu preţuri de până la 100 lei / mp şi, de asemenea, şi serviciile de montaj.

    Symmetrica este o companie 100% românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile, într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni).

    Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară.

     

  • Cea mai mică rată de neocupare a clădirilor de birouri din Bucureşti din ultimii 9 ani

    Cele mai mici rate de neocupare sunt în zona de Vest (4.6%) şi Nord (6.6%).  „Aceată scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate şi de creşterea susţinută de spaţii de birouri”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisor Transaction Services, Office CBRE România.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă de spaţii de birouri (cererea totală din care sunt excluse renegocierile) a reprezentat 54% din cererea totală în primele trei luni ale anului, perioada în care s-au tranzacţionat 94,000 mp, respectiv 23% din suprafaţă totală închiriată în 2016. Estimările CBRE indică faptul că până la sfârşitul anului se vor mai livra aproximativ 140,000 mp. Cele mai multe tranzacţii din acest trimestru s-au realizat în zonele Nord şi Pipera, peste 69,000 mp iar 64% din cererea totală a fost tranzacţionată în clădiri de clasa A. În primul trimestru al anului s-au livrat 2 proiecte de birouri de tip boutique cu o suprafaţă totală de 11,600 mp.  
     
    CBRE a reprezentat cele mai mari tranzacţii încheiate în această perioada, de 20,000 mp respectiv 10,000 mp şi este lider de piaţă în reprezentarea chiriaşilor, cu o cota de piaţă de 59% (38,500 mp tranzactionati), a proprietarilor de clădiri –  22%, respectiv 7,500 mp  – şi pe totalul trazactiilor de birouri realizate pe piaţă imobiliară din Bucureşti –  47% respectiv 46,000 mp.
     
    Cererea nouă şi extinderea de spaţiu dn primul trimestru al lui 2017 reprezintă 26% din cererea totală. Raportul CBRE mai indică faptul că 54% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Vest. AIci urmează să se livreze prima clădire din proiectul Campus 6, dezvoltat de Skanska, Orhideea Towers, dezvoltat de CĂ Immo, The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners, Business Garden Bucharest – dezvoltat de Vastint Group şi prima clădire din proiect AFI Tech Park, dezvoltat de AFI Europe.
     
    Raportul CBRE mai arată că 20% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Centru. Cel mai mare proiect din zona de Centru este Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Până la sfârşitul anului 2018, urmează să se mai livreze în zona de Centru proiectele Day Tower şi Unirii View.
     
    Chiria prime pentru spaţii de birouri în Bucureşti a rămas constanţa la nivelul de 18.5 euro/ mp, mai indică cifrele prelucrate de CBRE. Stocul modern de spaţii de birouri este 2.65 mil mp, din care 44% sunt spaţii de birouri de clasa A. Estimările CBRE sunt că anul viitor se vor mai livra aproximativ 300,000 mp, astfel că la sfârşitul anului 2018 stocul modern de spaţii de birouri va atinge pragul de 3.09 mil mp.

  • 95 de microbuze pentru elevii de peste Prut

    În urmă licitaţiei organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pentru achiziţionarea unor microbuze care vor fi donate elevilor din Republica Moldova, Renault a livrat la începutul săptămânii trecute 95 de vehicule.  Flota de microbuze care va transporta elevii din localităţile izolate la şcoală este formată din vehicule Renault Master TRABUS cu motorizarea 2.3 dCi 145CP TT (Twin Turbo). Cele 95 de autovehicule au o lungime de 6.198 milimetri şi o înălţime de 2.470 milimetri (fără lămpile de semnalizare). Modificările pentru a deveni microbuz şcolar îi aduc lui Master TRABUS 14 locuri pentru elevii pasageri (un total de 16+1 locuri). 

  • De Paşti, românii au livrat cu 20% mai multe colete

    Potrivit datelor centralizate de DPD România, 13 aprilie a fost cea mai aglomerată zi pentru curieri. În ziua premergătoare Vinerii Mari s-au expediat cele mai multe colete atât pe segmentul B2B, cât şi pe segmentul B2C. În ceea ce priveşte industriile care au generat cele mai multe livrări în perioada sărbătorilor pascale, fashion–ul se situează pe prima poziţie în clasament. Topul este completat de produsele electronice, cele din zona de cosmetice şi accesorii home & deco.

    „Aşa cum ne-a obişnuit, perioada sărbătorilor de Paşte rămâne una tradiţional aglomerată, care continuă să genereze de la an la an creşteri ale volumului de colete livrate de curierii noştri. Astfel că, în acest an, livrările DPD România au avut un avans de peste 20%, comparativ cu acelaşi interval din 2016. Cele mai multe livrări au fost realizate pe plan intern, cu o medie de circa 90% din totalul expedierilor efectuate de companie. Trimiterile din ţară în străinătate au avut o pondere de aproape 3%, în timp ce aproximativ 7% dintre coletele livrate de curierii DPD au ajuns din străinătate în ţară”, a declarat Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    Topul zonelor din România cu cele mai multe expedieri naţionale de Paşte a fost dominat de Bucureşti-Ilfov, cu 73% din total, urmat de judeţul Cluj, cu uşor peste 7% din volume. Timişoara a generat aproximativ 6% din livrările naţionale DPD, iar Iaşi şi Braşov au înregistrat ponderi de 3%, respectiv 2% din numărul total al coletelor expediate de români.

    De asemenea, datele companiei arată că în Bucureşti şi Ilfov s-au primit cele mai multe pachete în perioada de referinţă, circa 27% din total, urmate de Cluj, cu 9%, Timişoara, cu 8% din colete, Constanţa şi Iaşi, cu 7%, respectiv 6%. Cele mai multe pachete primite de români din străinătate au provenit din Ungaria, Germania, Italia, Anglia şi Bulgaria, ţări care au acoperit peste 70% din totalul livrărilor din străinătate în ţară, în perioada analizată.

    Potrivit reprezentantului companiei, ponderea livrărilor pe segmentul B2B a fost de aproximativ 60%, iar diferenţa a fost generată de livrările pe segmentul B2C, dominate de e-commerce. DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Prin tehnologia inovatoare, cunoaşterea pieţei locale şi cele 2 servicii Predict şi Pallet One, DPD România oferă cea mai bună experienţă de livrare atât expeditorilor, cât şi destinatarilor. Cu o echipă de peste 600 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual 8,5 milioane de colete.

     

     

     

     

     

  • Dezvăluiri FĂRĂ precedent de la RCS&RDS! Este pentru prima oară când se întâmplă asta. ”Vrem să tăiem JUMĂTATE din…”

    Furtuna prin care a trecut piaţa energiei din România la începutul acestui an, când preţurile spot au ajuns la peste 100 de euro pe MWh faţă de media obişnuită de 33 de euro MWh, a costat compania de cablu RCS&RDS aproape 10 milioane de euro din profitul operaţional din ultimul trimestru al anului 2016 şi primul trimestru din 2017.

    “Din cauza volatilităţii neobişnuite a preţului electricităţii din România din perioada decembrie 2016-februarie 2017 costul electricităţii achiziţionat de la alţi furnizori a crescut în timp ce încasările noastre de la clienţi au fost unele fixe. Această situaţie a avut un impact negativ asupra profitului nostru operaţional (EBITDA), determinând o pierdere de 2,3 milioane de euro pentru trimestrul patru al anului 2016.  În prezent estimăm o pierdere de aproximativ 7 milioane de euro din EBITDA pentru activităţile noastre din industria de energie pentru primul trimestru din anul 2017”, conform datelor din raportul anual al companiei pe 2016.

    Conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie anul trecut RCS&RDS avea o cotă de 2,57% din piaţa de furnizare de energie către clienţii finali, mai mult decât gigantul OMV Petrom şi mai mult decât compania Arelco Power, care a intrat în insolvenţă pe fondul exploziei preţurilor.

    Documentul oferă date şi despre evoluţia businessului cu energie al RCS&RDS: veniturile brute generate de furnizarea de energie s-au ridicat la 76,1 mil. euro în 2016, în timp ce costurile asociate au fost de 80,2 mil. euro.

    Compania de cablu arată că are în plan să se protejeze de aceste riscuri prin reducerea volumului de energie livrat clienţilor B2B.

    “Deşi costul electricităţii s-a normalizat luăm măsuri pentru a ajuta la reducerea riscurilor de volatilitate în viitor, măsuri care includ reducerea la aproximativ o jumătate a volumului de electricitate livrat clienţilor business în condiţiile înc are consumul din segmentul B2B este în general supus unor variaţii mai mari şi este mai puţin predictibil decât cel al clienţilor rezidenţiali”, conform documentului.

  • Boss, am un coleţel pentru tine. Poţi să cobori să-l iei

    Nici nu ştii de unde să-l iei, iniţial te înfurii pentru că nu înţelegi familiaritatea lui, te zgârie pe creier acest cuvânt care a intrat în vocabularul nostru, „boss” (bine că nu ţi se adresează cu sir, un apelativ folosit în lumea financiară), eşti şocat de cuvântul „coleţel”, dar până la urmă cobori să iei pachetul, că nu ai ce să faci.

    Bine că erai acasă sau la serviciu, că ai răspuns la telefon şi că nu trebuie să umbli tu după colet după aceea, ca nebunul.

    Curierii ne-au acaparat viaţa, odată cu creşterea exponenţială a afacerilor de comerţ online, şi au devenit personajele noastre zilnice. Cu bune şi cu rele.

    În minte avem imaginea celor de la DHL, care au stabilit un standard în piaţă şi pe care îl vrem replicat la toate firmele de curierat (la îmbrăcăminte nici nu se mai pune vorba). Dar nu se poate, aşa că strângem din dinţi de furie, semnăm pe hârtia de primire şi mergem mai departe în speranţa că se va îmbunătăţi ceva.

    Magazinele online au explodat, atrăgând după ele necesitatea serviciului de livrare, o afacere din ce în ce mai complicată cu toate că se câştigă bani.

    Toată lumea se loveşte de oameni, de resursa umană, care nu poate fi pregătită în ritmul în care apar comenzile. Sunt firme de curierat care nici nu-şi mai bat capul cu trainingul, ci doar sunt mulţumite dacă cineva duce un colet din punctul A în punctul B.

    De multe ori, magazinele online se gândesc să-şi facă propriul serviciu de livrare pentru că pierd clienţi şi comenzi din cauza modul în care firmele de curierat execută acest serviciu. Până la urmă renunţă, pentru că punerea în practică a acestei idei înseamnă investiţii mari, se vor lovi de aceeaşi problemă de resurse umane şi în final nu vor mai avea pe cine să dea vina, că produsul nu s-a livrat la timp sau că noua generaţie de curieri a devenit prea familiară cu clienţii, începând de la modul de adresare şi până la atitudine.

    Toată lumea trăieşte cu impresia că aceşti curieri îţi fac un serviciu pentru că îţi aduc pachetul şi trebuie să fii mulţumit de acest lucru.

    Dacă am extinde ce se întâmplă pe piaţa curierilor la alte pieţe de servicii, am vedea imaginea unei economii destul de crăpate, destul de rămase în urmă din punctul de vedere al serviciilor şi al modului în care acestea sunt livrate.

    Fiecare dintre noi se confruntă zilnic cu noua generaţie de taximentrişti, care te întreabă în sictir unde mergi – unde mergeţi – şi dacă nu vrea să efectueze acel serviciu, spune că nu merge în acea direcţie. Asta dacă nu-ţi dublează suma ca să te ducă la destinaţie.

    Ce poţi să le faci?

    Aproape fiecare taximetrist se plânge de bani, că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu, că nu mai avem industrie, că românii sunt săraci, că Băsescu e dat dracului, e cel mai tare politician, că ăştia de sus vor să-i facă rău lui Gigi Becali, că benzina e scumpă şi străinii scot banii din ţară, că ne-am vândut petrolul la străini etc., dar în final te trimit la plimbare, nu iau cursele dacă nu le convine traseul. Adică nu au nevoie de bani. Dacă vă uitaţi la noua generaţie de taximetrişti, mai tineri, veţi vedea acestă atitudine, de a refuza să facă un serviciu pentru care este plătit şi are o licenţă.

    Plus că protestează împotriva lui Uber, că fac evaziune fiscală, că aceste curse cu şoferii noi, fără licenţă, sunt adevărate pericole de siguranţă!

    Piaţa serviciilor de bază, deşi este mai bine plătită decât multe joburile din industrie, din fabrici, din supermarketuri, din învăţământ, din sănătate, este tot mai proastă, nu ţine pasul cu cerinţele clienţilor care chiar plătesc pentru acest serviciu. Şi nu puţin.

    Din păcate, nu ai prea multe alternative la taximetrişti, curieri, zugravi, electricieni etc.

    Este o piaţă rămasă mult în urmă şi care dictează regulile şi preţul şi în final tot nu primeşti serviciul cerut.

    Parcă nimeni nu vrea să îmbunătăţească acestă piaţă, deşi sunt clienţi care ar plăti mult mai mulţi bani pentru serviciile solicitate dacă ar putea să fie livrate la timp, în bună regulă şi bună stare.

    Probabil că aceia care prestează aceste servicii au mai mulţi bani decât credem noi şi de aceea îşi permit să spună că vin peste o săptămână, sau că nu merg până acolo.

    S-ar putea ca sub ochii noştri să se dezvolte o mentalitate în care fiecare este mulţumit cu un anumit venit şi nu ar vrea să muncească mai mult şi mai bine, chiar dacă ar primi mai mulţi bani.

    Gândiţi-vă la acest lucru!