BusinessMagazin

Tag: lege

  • Ce spune Ministrul Muncii, Raluca Turcan, despre pensiile românilor

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat, miercuri, că legea pensiilor va suferi modificări, însă nu anul acesta. Pensiile românilor vor fi calculate, în 2021, în baza legii în vigoare.

    Raluca Turcan a declarat, miercuri seara, la TVR, că anul acesta pensiile vor fi calculate potrivit legislaţiei în vigoare.

    „În acest moment aş putea spune că anul acesta pensiile vor fi calculate pe baza legii în vigoare, iar legea care a fost vânturată în faţa a milioane de pensionari într-un mod cât se poate de cinic va fi cel mai probabil prorogată, astfel încât, în paralel cu calcularea pensiilor pe actuala formulă, să pregătim o nouă lege a pensiilor, sustenabilă din punct de vedere financiar care să aducă contributivitate şi echitate în sistemul de pensii, iar undeva anul viitor pensiile să intre la plată în acest sistem nou, în baza unei legi noi a pensiilor”, a spus Turcan.

    Raluca Turcan a precizat că joi va da un ordin de ministru prin care să fie revizuite şi evaluate toate dosarele de pensie.

    „Începem acest proces de evaluare a dosarelor de pensie, aproximativ 5 milioane, cu structura actuală, cu toate că inclus din 2019 ar trebuit pregătită infrastructura, echipamente, softuri şi oameni. Începem cu actuala structură din casele de pensii, urmând ca în perioada următoare, după ce se definitivează programele pe fonduri europene, pe o perioadă determinată, să încercăm să atragem – noi vrem să facem lucrul acesta pe programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, întrucât reprezintă o măsură de reformă, să atragem fonduri să plătim personal suplimentar pe o perioadă determinată – soft şi echipamente – astfel încât să grăbim procesul de evaluare şi recalcularea pensiilor”, a mai spus ministrul Muncii.

    Turcan a precizat că ar avea nevoie între 500 şi 1.000 de oameni pentru a grăbi procesul.

  • Guvernul Cîţu îşi face curaj să abroge legea care interzice vânzarea pachetelor de acţiuni la companiile statului, iniţiată de PSD

    Guvernul vrea să abroge Legea 173/2020 prin care s-a interzis, pe o perioadă de 2 ani, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, un proiect de lege în acest sens fiind publicat în dezbatere publică pe siteul Ministerului Economiei.

    ”Vom abroga acea lege. Se vor putea vinde şi acţiuni şi active. Nu este vorba de a înstrăina acţiunile, ci de a atrage capital în România, de a capitaliza aceste companii. Nu avem capital la buget pentru a capitaliza toate aceste companii, la nevoile pe care le au pentru investiţii şi pentru a se dezvolta. O parte din acţiuni sau din proprietatatea acestor companii este transferată în schimbul acestui capital altor proprietari. Se întâmplă peste tot în lume”,  declarat primul ministru, Florin Cîţu, la Radio Guerilla.

    El a adăugat că România vrea să dea un semnal că are o economie modernă, care ştie să lucreze cu instrumentele pieţei de capital.

    ”Ceea ce facem noi prin abrogarea legii nu înseamnă neapărat că mâine vom începe să vindem. Nu, este un semnal pe care-l dăm pieţei de capital, investitorilor străini că în România proprietatea privată este sfântă, în primul rând, şi, în al doilea rând, că nu suntem o ţară care nu doreşte să vină investitori”, a mai spus prim-ministrul.

    Cîţu a spus că preţul şi momentul la care vor fi scoase la vânzare este altă discuţie.

    ”De exemplu, cu Hidroelectrica nu am mers anul trecut mai departe, tocmai pentru că era o situaţie dificilă la nivel global”. 

    PSD, prin vocea preşedintelui Marcel Ciolacu, se opune acestui proiect, acuzând Guvernul că ”vrea să vândă cele mai puternice şi mai rentabile companii de stat pe nimic”.

    ”Tot ce a rămas mai valoros în patrimoniul statului român, companii cu profituri de miliarde de lei! Au încercat să facă asta şi anul trecut! Nu le-a mers! Şi acum ne vom opune, cu toate forţele! Proiectul lui Cîţu, de abrogare a Legii iniţiate de #PSD şi votate anul trecut, prin care timp de doi ani au fost suspendate orice tranzacţii cu activele statului, nu trebuie să treacă! România trebuie să acţioneze la fel ca celelalte state #europene – Germania, Franţa, Polonia, Ungaria, ţări care îşi protejează companiile strategice în această perioadă de criză provocată de pandemie!”, a declarat Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook.

    În perioada 2012-2015, PSD, aflat atunci la guvernare, a privatizat pe bursă Romgaz şi Electrica. De asemenea, compania Petrom a fost privatizată în 2004, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase. Grupul austriac OMV a cumpărat atunci o participaţie de 51,01% din capitalul Petrom în urma unei tranzacţii de 1,5 miliarde de euro.

    În prezent, statul mai este acţionar la o serie de mari companii, cea mai aşteptată listare pe piaţa de capital fiind cea a Hidroelectrica.

    Guvernul Cîţu a anunţat în decembrie, în pro­gramul de guvernare prezentat în Parlament, că are în vedere abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat. „Abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat şi adoptarea unui calendar activ de listări pe bursă pe 4 ani. Listarea la bursă a companiilor româneşti asigură accesul la finanţare pentru acestea, implementarea principiilor de guvernanţă corporativă şi transparentizează activitatea companiilor de stat.“

    Potrivit actualului proiect de lege, prin atragerea de investitori privaţi se poate asigura fluidizarea activităţii economice a companiilor de stat şi se evită riscul falimentării sau scăderii drastice a unor capacităţi de producţie a societăţilor, consecinţa cea mai gravă în acest caz fiind reprezentată atât de creşterea şomajului cât şi de amânarea sau întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic de interes general.

    Vezi aici proiectul de lege propus de Guvern 

  • Amenzi usturătoare pentru cei care nu participă la recensământul din 2021

    În anul 2021 se va organiza un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România, recensământ la care participarea este obligatorie şi în care neparticiparea se sancţionează cu amenzi, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.

    ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede obligativitatea recenzării următoarelor persoane:

    a) persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România;

    b) persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

    c) persoanele cu cetăţenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic;

    Conform OUG nr. 19 din 4 februarie 2020 constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:

    a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;

    b) refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete;

    Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.

    În perioada iulie-noiembrie 2021 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei şi locuinţelor.

    În perioada august-septembrie 2021 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

     

     

  • Cum pot primi anul viitor angajaţii o zi liberă de la angajator

    Salariaţii care se vor autorecenza prin intermediul internetului, la recensământul din 2021, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.

    ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede ca persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării on-line se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform documentului oficial.

    Astfel, angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării on-line au obligaţia de a le acorda acestora ziua liberă. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării.

    Codul de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării este generat automat de soluţia informatică funcţională pe site-ul recensământului pentru fiecare formular individual transmis cu succes către baza de recensământ RPL2021.

    În perioada iulie-noiembrie 2021 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei şi locuinţelor.

    Ziua liberă, plătită, se acordă persoanei salariate, indiferent dacă aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine şi pentru alţi membri ai gospodăriei, sau pentru alte persoane.

    În perioada august-septembrie 2021 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

     

  • CCR dezbate pe 28 ianuarie Legea prin care evazioniştii scapă de închisoare dacă plătesc prejudiciul

    Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a decis joi sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu neconstituţionalitatea proiectului adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii, în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul.

    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a propus Guvernului atacarea la Curtea Constituţională a României a acestei legi. Modificările prevăd posibilitatea înlocuirii pedepsei cu închisoarea pentru cei inculpaţi pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro şi dacă îl achită integral.

    „Proiectul modificării Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (Pl-x 354/2018) a fost avizat negativ de Guvernul României şi a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecţiunile de neconstituţionalitate şi declarând proiectul neconstituţional în ansamblul său”, scrie într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Justiţiei.

    Modificările aduse legii arată că „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă. În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim)”.

     

     

  • Legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ, neconstituţională

    „Curtea Constituţională, în cadrul controlului anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Guvernul României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2”, transmite, miercuri, CCR.

    Guvernul a atacat, la începutul lunii noiembrie, la Curtea Constituţională Legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-COV 2.

    Potrivit legii, beneficiază de un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, pentru personalul didactic şi în cuantum de 1.500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic.

    „Stimulentul de risc se acordă pe durata desfăşurării cursurilor aferente anului şcolar/universitar pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă, proporţional cu timpul în care îşi desfăşoară fizic activitatea în cadrul unităţilor de învăţământ în prezenţa antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor/studenţilor”, conform legii.

  • Este OFICIAL! Legea Pensiilor a fost modificată: Reduceri de vârstă de pensionare cu 2 ani pentru mai multe categorii

    Lista localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi, a fost extinsă în această lună, cu noi localităţi după intratea în vigoare a Legii nr. 279/2020.

    Mai exact este vorba despre Legea nr. 279/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1.187 din 07 decembrie 2020 şi care va intra în vigoare de joi, 10 decembrie 2020.

    Prezenta lege aduce modificări alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin introducerea mai multor localităţi în lista actuală fără a modifica condiţiile de până acum.

    Astfel, persoanele care au locuit în aceste localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    După aceasta modificare, textul alineatului (5) al articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are următorul cuprins:

    “(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio- active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)..”

     

     

     

     

     

     

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.

    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Legea adopţiei a fost modificată. Noua lege caută rudele copilului o singură dată şi doar până la gradul al treilea inclusiv

    Perioadele în care copiii rămân în sistemul de adopţie se scurtează. Pot fi adoptaţi până la vârsta majoratului. Atestatul de adoptator se prelungeşte de la 2 la 5 ani

    Eşti pregătit să adopţi un copil? Dacă te gândeşti să începi o procedură de adopţie, iată o veste bună. O lege promulgată de preşedinte modifică în câteva puncte esenţiale legea adopţiei, care ar putea să schimbe semnificativ situaţia. Noua lege caută rudele copilului o singură dată şi doar până la gradul al treilea inclusiv, astfel se scurtează şi perioada în care un copil stă în sistemul de protecţie, dar şi sarcina grea de a căuta rude mai îndepartate.

    Românii nu se înghesuie să adopte copii, doar 2.429 de familii erau atestate la finalul lui 2019. Au fost adoptaţi 1.286 de copii, din totalul de 50.400 aflaţi în îngrijirea statului, adică 2,55%. O cifră mai mică decât numărul copiilor declaraţi adoptabili- 3.274.
    Alexandra Preda, psiholog: Procedura de potrivire practică nu are un termen legal, se fac 5 întâlniri, minim 5 întâlniri cu specialiştii compartimentului adopţii şi totul depinde de familie cum se organizează, cum să ajungă să facă întâlnirile respective, acele 5 întâlniri cu specialiştii. Au fost familii care, de exemplu, pot să facă într-o lună toată potrivirea, mai ales când vorbim despre un copil mic sau pot să ajungă undeva la 3 luni de zile. Pe baza raportului specialiştilor se depune o cerere în instanţă pentru încredinţare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor a adoptat tacit Legea care dă putere serviciilor de informaţii să interfereze din nou în anchetele penale

    Propunerea legislativă iniţiată de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi alţi doi liberali modifică Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României şi dă posibilitatea ca înregistrările şi datele culese pe mandatele de siguranţă naţională să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale.

    La 7 octombrie 2020, după acordarea avizului pozitiv de către CSAT pe modificările Legii 51/1991, preşedintele Iohannis a declarat că nu intenţioneză să redea serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Guvernul a refuzat să-şi exprime punctul de vedere pe acest proiect, deşi SGG pregătise un aviz pozitiv

    Din 2016 până în prezent, şase decizii ale Curţii Constituţionale a României, au stabilit definitiv şi general obligatoriu că serviciile de informaţii nu pot desfăşura acte de cercetare penală

    Camera Deputaţilor a adoptat zilele trecute tacit propunerea legislativă iniţiată în luna august de către de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu şi liberalii Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care serviciile de informaţii pot interfera din nou în anchetele penale. Decizia finală aparţine Senatului.

    Anunţul oficial a fost făcut astăzi pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor, la rubrica ordinea de zi, punctul 17, iniţiativa fiind singura la care termenul legal de dezbatere şi vot final au fost depăşite, motiv pentru care, conform Constituţiei şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiativa legislativă se consideră adoptată.

    Propunerea legislativă adoptată tacit de către deputaţi modifică Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României dă posibilitatea ca datele culese din mandatele de siguranţă naţională (MSN) şi înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro