BusinessMagazin

Tag: iran

  • Iranul începe să-şi demonteze centrifugele de îmbogăţire a uraniului

    “Am început deja să luăm măsuri cu privire la eliminarea centrifugelor – cele suplimentare. Sperăm ca în două luni să fim în măsură să ne îndeplinim angajamentul”, a declarat Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei pentru Energie Atomică din Iran (OEAI), pentru postul public NHK.

    Postul îl citează pe Salehi, pe site, afirmând că este necesar să existe un “echilibru” în implementarea acordului, semnalând că Teheranul se aşteaptă ca toate sancţiunile impuse Iranului – aferente acestei etape de demontare a infrastructurii nucleare – să fie anulate rapid.

    Potrivit acordului de la 14 iulie, Iranul urmează să-şi limiteze programul nuclear – sub supervizarea ONU – cu scopul de a oferi asigurări că acesta nu poate să fie folosit în vederea fabricării unei arme nucleare, în schimbul anulării sancţiunilor care au izolat Teheranul şi i-au paralizat economia.

    Într-o evoluţie separată, care pare să confirme că Iranul a început să-şi implementeze partea de acord, 20 de membri conservatori ai liniei dure din cadrul Parlamentului iranian i-au trimis o scrisoare preşedintelui Hassan Rohani cu privire la dezactivarea centrifugelor la două uzine de îmbogăţire a uraniului – Natanz şi Fordo.

    “Din nefericire, în ultimele două zile unii contractori au intrat la Fordo şi au început să demonteze centrifugele. Au spus că pot termina în două săptămâni”, afirmă aceşti parlamentari, care se opun acordului, citaţi de Fars.

    Cea mai înaltă autoritate din Republica islamică, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei a aprobat acordul luna trecută, cu unele condiţii, însă parlamentarii afirmă că începerea implementării acordului atât de devreme este contrară directivelor acestuia.

    Centrifugele se învârt la o viteză supersonică şi sporesc proporţia de izotopi fisionabili din uraniu. Uraniul slab îmbogăţit este folosit pentru alimentarea centralelor electrice – scopul declarat al Iranului -, dar poate furniza material pentru bombe atomice atunci când rafinat mai departe – lucrul de care Occidentul s-a temut că era obiectivul ascuns al Teheranului.

  • Wall Street Journal: Avioane militare israeliene au survolat Iranul, într-un test pentru atacarea unui complex atomic

    “Serviciile secrete americane au monitorizat bazele militare israeliene şi au interceptat comunicaţii secrete în anul 2012, de teamă că Israelul, un aliat al Statelor Unite, ar putea ataca complexul nuclear de la Fordow”, dezvăluie surse citate de WSJ.

    “Nervozitatea a crescut la Casa Albă după ce oficiali americani au aflat că avioane militare israeliene au pătruns în spaţiul aerian iranian în ceea ce serviciile secrete americane au crezut că putea fi un raid al forţelor speciale iraniene. Temându-se că Israelul ar fi putut declanşa un conflict regional, Casa Albă a trimis încă un portavion în zona Orientului Mijlociu şi pregătise un dispozitiv de atac, pentru cazul în care s-ar fi dezlănţuit iadul”, a declarat un oficial american.

    Potrivit altui oficial american, armata israeliană discutase cu Pentagonul despre posibilitatea primirii unor arme speciale pentru un atac asupra Iranului. Printre armele cerute era un avion cu delocare verticală de tip V-22 Osprey, necesar pentru o operaţiune specială. De asemenea, Israelul era interesat de bombe speciale pentru distrugerea buncărelor de la complexul nuclear Fordow.

    Problema a fost că Administraţia Barack Obama nu a oferit Israelului armamentul solicitat şi nici aprobarea pentru un atac, dezvăluie Gary Samore, fost consilier prezidenţial american.

    În plus, Washingtonul nu ar fi oferit Guvernului Benjamin Netanyahu informaţii solicitate despre stadiul negocierilor pe tema programului nuclear iranian.

    Israelul consideră programul nuclear iranian o ameninţare la adresa existenţei sale, avertizând că ar putea ataca instalaţiile atomice iraniene.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian. Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 60 de zile.

    Israelul, un aliat strategic al Statelor Unite, a condamnat vehement acordul cu Iranul, avertizând că este periclitată pacea globală şi semnalând că va face toate eforturile diplomatice pentru a bloca aplicarea documentului. Arabia Saudită a exprimat preocupare privind programul nuclear iranian. Documentul, contestat de politicieni republicani americani, ar putea fi respins de Congresul Statelor Unite.

  • El a fost dublura diavolului. Povestea omului care a fost sosia lui Uday Saddam Hussein

    Latif Yahia a fost dublura  fiului lui Saddam Hussein, Uday Hussein. Yahia spune că a devenit sosia lui Uday în septembrie 1980 când a început războiul dintre Iran şi Iraq.

    El a fost chemat la palatul prezidenţial şi a fost informat că o să fie dublura lui Uday şi va merge în locul acestuia în zonele periculoase. Yahia a refuzat iniţial şi a fost închis. S-a răzgândit, apoi a fost antrenat timp de şase luni pentru a imita postura şi discursul lui Uday. Cei doi aveau trăsături similare, însă Yahia a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale pentru ca cei doi să semene şi mai mult.

    Uday Hussein a a fost fiul cel mare al lui Saddam Hussein. Pentru mai mulţi ani, Uday a fost văzut ca moştenitor al tatălui său, cu toate acestea, Uday a pierdut această poziţie din cauza comportamentului său excentric şi a relaţiei tulbure cu tatăl şi cu fratele său. În urma invaziei Statelor Unite ale Americii în Irak din 2003, el a fost ucis, împreună cu fratele său de către Special Forces Task Force (Task Force 20) în timpul unui schimb scurt de focuri la Mosul.

    Uday avea un comportament violent, ar fi ucis un ofiţer de armată doar pentru că acesta nu-l salutase şi ar fi torturat atleţii iranieni pentru că aceştia nu ar fi avut performanţe mulţumitoare la concursuri. De asemenea,  se spune despre Uday că ar fi răpit şi ar fi violat fete de pe stradă. 

    Yahia a fost trimis în zonele de conflict pentru a ridica moralul trupelor. Între timp, relaţia dintre Yahia şi Udey s-a deteriorat, iar atunci când o femeie de care Uday era atras îi acorda mai multă atenţie lui Yahia, Uday l-a împuşcat pe Yahia în mână.

    Latif Yahia a fugit apoi a cerut şi a primit azil în Austria în 1992. După ce a fost atacat în Austria, Yahia a fugit, din nou, la Londra în 1995.

    Povestea lui Yahia nu este crezută de toată lumea, doi jurnalişti consideră că nu tot ce a spus Yahia ar fi adevărat. Jurnaliştii ar fi găsit inconsistenţe bătătoare la ochi legate de spusele lui Latif Yahia.

    Povestea lui Latif Yahia a fost ecranizată pe marele ecran în filmul “The Devils Double”, regizat de Lee Tamahori, cu Dominic Cooper în rolul principal. Bazat pe cărţile lui Latif Yahia, sosia lui Uday Hussein, filmul reprezintă o viziune terifiantă asupra casei lui Saddam prin ochii unui om care ştia prea multe

     

  • PREMIERĂ istorică: Una dintre cele mai controversate puteri militare şi-a prezentat arsenalul impresionant: “Rachetele sunt pregătite să fie lansate”

    La prima vedere arată ca un platou de filmare din seria cu James Bond – o bază aparent de necucerit, într-un munte, înţesată de oameni în uniforme şi rachete care arată sinistru pe vehiculele lor de lansare, parcate de-a lungul unui tunel îngropat adânc în pământ.

    PREMIERĂ istorică: Una dintre cele mai controversate PUTERI MILITARE şi-a prezentat arsenalul impresionant: “Rachetele sunt pregătite să fie lansate”

  • IMAGINI RARE dintr-o bază subterană de rachete, difuzate de Iran – VIDEO

    La prima vedere arată ca un platou de filmare din seria cu James Bond – o bază aparent de necucerit, într-un munte, înţesată de oameni în uniforme şi rachete care arată sinistru pe vehculele lor de lansare, parcate de-a lungul unui tunel îngropat adânc în pământ.

    Dar este o instalaţie de rachete din Iran cât se poate de reală, potrivit agenţiei semioficiale FARS.

    Tunelul din imagini aparţine Forţelor Aeriene din cadrul Corpului Gardienilor Revoluţiei (CGR) – forţele de elită ale regimului islamic.

    Imaginile au fost difuzate în contextul în care presa de stat a anunţat duminică că Iranul a testat o nouă generaţie de rachete balistice cu rază lungă de acţiune. Testul din weekend pare să încalce Rezoluţia ONU 1929, potrivit căreia Iranul nu se poate angaja în vreo activitate legată de rachete balistice, au acuzat oficiali din cadrul administraţiei americane.

    Însă oficiali americani au subliniat că testul nu încalcă acordul în domeniul nuclear încheiat în iulie între Iran, Statele Unite şi alte cinci mari puteri, pentru că acordul vizează doar programul nuclear iranian.

    Baze americane “în raza de acţiune”

    Iranul îşi revizuieşte în totalitate tehnologia în domeniul rachetelor, înlocuindu-şi arsenalul actual cu arme mai noi, a declarat un general pentru presa de stat.

    “Începând de anul viitor, o generaţie nouă şi avansată de rachete, cu combustibil atât lichid cât şi solid, va înlocui produsele actuale”, a anunţat generalul de brigadă Amir Ali Hajizadeh.

    “Rachetele cu diverse raze de acţiune sunt montate pe lansatoare în toate bazele şi (sunt) pregătite să fie lansate”, a continuat el.

    Instalaţia subterană din imagini este doar una dintre “numeroasele baze de rachete” răspândite pe întregul teritoriu al ţării, potrivit lui Hajizadeh.

    Generalul declara luna aceasta, într-un discurs pe care l-a susţinut la Universitatea din Teheran, că toate bazele americane din Orientul Mijlociu se află în raza de acţiune a rachetelor iraniene.

    Dezvăluirea bazelor subterane are loc, de asemenea, în urma unui acord major la care Iranul a ajuns împreună statele din cadrul Grupului P5+1 – Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, China, Franţa (membre ale Consiliului de securitate al ONU) şi Germania – asupra programului său nuclear.

    Potrivit acordului, sancţiunile internaţionale impuse Iranului urmează să fie relaxate treptat, în schimbul limitării programului nuclear, astfel încât acesta să nu poată să conducă la dezvoltarea unei bombe atomice.

    Iranul este o putere militară regională majoră, iar forţele Gardienilor Revoluţiei sunt implicate în războiul civi din Siria, în susţinerea regimului preşedintelui Bashar al-Assad, un aliat apropiat Teheranului.

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Armata siriană şi aliaţii ei iranieni, libanezi şi ruşi vor să lanseze bătălia pentru Alep “curând’

    Această ofensivă urmează să consolideze atacul terestru lansat de aceeaşi alianţă săptămâna trecută care-i vizează pe rebelii din provincia Hama, situată mai la vest.

    Potrivit celor două surse, care au solicitat protecţia anonimatului, câteva mii de militari iranieni au sosit în Siria pentru a lua parte la ofensive terestre, în vederea susţinerii preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    Mai multe grupări îşi împart controlul asupra oraşului Alep şi provinciei cu acelaşi nume, şi anume Guvernul sirian – care controlează sectoarele de vest ale oraşului, o serie de grupări rebele care luptă împotriva lui al-Assad – care se află în partea de est, şi Statul Islamic (SI) – care deţine controlul asupra unor zone rurale din apropiere de oraş.

    “Pregătirile pentru marea bătălie din acest sector sunt clare”, a declarat marţi unul dintre aceşti reprezentanţi. “Există o mobilizare puternică a armatei siriene (…), combatanţi de elită din cadrul Hezbollah şi mii de iranieni care au sosit în etape, în ultimele zile”, a spus primul.

    “Decizia de a lansa bătălia de la Alep a fost luată”, a declarat al doilea. “Nu mai este un secret că militari iranieni sunt de-acum în Siria şi că rolul lor este fundamental”, a adăugat el.

    Cei doi reprezentanţi au subliniat că bătălia urmează să înceapă “în curând”.

    Oraşul Alep era cel mai populat oraş din Siria înainte de războiul civil, care a izbucnit în 2011, după reprimarea de către regimul al-Assad a unor manifestaţii antiguvernamentale.

    Statul Islamic a cucerit săptămâna trecută, de la alţi insurgenţi, un anumit număr de sate, lângă Alep. Televiziunea siriană a anunţat luni că forţele guvernamentale au cucerit, de la SI, un sector situat în nordul oraşului.

  • SUA anunţă că ridică la ONU problema încălcării de Iran a unei rezoluţii, după testarea unei rachete

    Teheranul a anunţat duminică faptul că a testat o nouă rachetă balistică de precizie, ghidată, semnalând un aparent progres în încercările iraniene de a îmbunătăţi precizia arsenalului său de rachete.

    “Vom ridica, evident, acest lucru în Consiliul de Securitate al ONU, aşa cum am procedat şi în cazul unor lansări anterioare”, a declarat marţi pentru presă Mark Toner, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, subliniind că testul pare să reprezinte o încălcare a Rezoluţiei ONU 1929.

    El şi Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe, au declarat că această problemă este distinctă de acordul pe care Iranul l-a încheiat în iulie cu şase mari puteri, care vizează limitarea programului atomic al Teheranului în schimbul unei relaxări a sancţiunilor care i-au fost impuse.

    Iranul face obiectul interdicţiei de a testa rachete balistice, prin Rezoluţia 1929 a Consiliului, care datează din 2010 şi care rămâne valabilă până la intrarea în vigoare a acordului încheiat pe 14 iulie.

    Atunci când acordul va intra în vigoare, Iranul va fi obligat în continuare să nu efectueze nicio activitate în domeniul rachetelor balistice menită să-i ofere arme nucleare – pentru o perioadă de până la opt ani -, potrivit unei rezoluţii a Consiliului de Securitate adoptate în iulie.

    Această rezoluţie prevede că, atunci când acordul este vigoare, ţările vor primi permisiunea să transfere tehnologie în domeniul rachetelor şi armamentului greu către Iran de la un caz la altul, dar cu aprobarea Consiliului.

    În perioada în care a fost întocmit proiectul de rezoluţie, un oficial american a catalogat această prevedere lipsită de sens şi a anunţat că Statele Unite vor opune un vot de veto oricărei sugestii de transferare a vreunei tehnologii în domeniul rachetelor către Iran.

    Earnest a subliniat marţi că ţările ar putea face mai mult pentru a opri o scugere de tehnologie în domeniul rachetelor către Iran.

    “Aceasta este o activitate care necesită o cooperare internaţională”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe, adăugând că Washingtonul este pregătit să coopereze cu aliaţi de la Golf pentru a contracara programul iranian în domeniul rachetelor balistice.

    Televiziunea iraniană de stat a prezentat duminică ceea ce a numit o lansare cu succes a unei noi rachete iraniene – Emad -, care pare să fie prima armă ghidată de precizie a Teheranului şi care are o rază de acţiune ce-i permite să lovească Israelul, inamicul său regional.

    Ambasadorul britanic la ONU Matthew Rycroft a declarat pentru presă, la New York, că “arhitectura (sancţiunilor) actuale rămâne în vigoare” pentru moment şi a adăugat că incidentul este necesar să fie analizat de către Comisia pentru sancţiuni impuse Iranului din cadrul Consiliului.

  • Parlamentul iranian APROBĂ acordul în dosarul nuclear cu cele şase mari puteri

    Acordul a fost adoptat cu 161 de voturi “pentru”, 59 “împotrivă” şi 13 abţineri, potrivit agenţiei oficiale IRNA.

    Însă Parlamentul a insistat că inspectorii internaţionali vor avea doar un acces limitat la instalaţiile militare iraniene.

    Acordul, încheiat în iulie, autorizează o anulare a sancţiunilor în schimbul limitării de către Iran a activităţilor sale nucleare sensibile.

    Teheranul insistă că programul său nuclear este în întregime paşnic.

    Consiliul de Securitate al ONU a adoptat şapte rezoluţii, din 2006 şi până în 2015, prin care cere Republicii islamice să-şi înceteze producţia de uraniu îmbogăţit – care poate fi utilizat în scopuri civile, dar şi la fabricarea unor bombe nucleare.

    Patru dintre aceste rezoluţii au impus sancţiuni regimului, într-un efort de a-l convinge să se conformeze.

  • Parlamentul iranian a acordat primul vot în favoarea acordului nuclear cu marile puteri

    Legea potrivit căreia Guvernul de la Teheran va putea continua dezvoltarea programului nuclear în acord cu prevederile acordului încheiat pe 14 iulie între Iran şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) a fost aprobată, în primă fază, duminică, de Parlamentul iranian, cu 100 de voturi din 139.

    Legea, propusă de Comitetul Naţional de Securitate al Parlamentului, va fi supusă unui al doilea vot marţi, iar, dacă va trece şi de această etapă, va fi înaintată corpului clerical pentru acordarea votului final, caz în care va intra în vigoare.

    Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, care a condus negocierile în discuţiile cu cele şase state din grupul P5+1 şi a susţinut legea în Parlament, a declarat că Iranul trebuie să-şi îndeplinească obiectivele stabilite.

    Statele din grupul P5+1 “nu voiau să fim în tabăra nucleară, dar suntem”, a declarat Zarif , adăugând că “istoria va demonstra că am controlat negocierile”.

    Unii dintre membrii Parlamentului sunt încă sceptici cu privire la lege.

    “Această echipă a eşuat în a lua drepturile cetăţenilor iranieni de la lupii americani”, a declarat parlamentarul conservator, Alireza Zakani, în dezbaterea din Parlament care a precedat votul.

    Guvernul preşedintelui iranian Hassan Rouhani a dorit ca legea să nu mai treacă prin Parlemant, dar Liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, a susţinut ca legislativul să revadă acordul. Ayatollah Ali Khamenei are ultimul cuvânt de spus în privinţa acordului nuclear, el neprezentându-şi încă opinia oficială cu privire la acest acord, aşteptând mai întâi ca alte facţiuni politice să-şi facă publice poziţiile.

    La câteva zile de la încheierea acordului nuclear, deşi a evitat să se pronunţe pe tema acordului nuclear cu marile puteri, Ali Khamenei a promis continuarea “rezistenţei” împotriva politicilor “arogante” ale Washingtonului.

    Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei.

    O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 65 de zile. Potrivit unor surse, Iranul nu va avea dreptul de a utiliza materiale nucleare militare timp de zece ani.

  • Secretarul american al Apărării confirmă că patru rachete ruseşti au căzut în Iran

    Acestea sunt primele declaraţii ale unui oficial american despre eşecul rachetelor ruse de croazieră.

    Carter a făcut aceste declaraţii la Londra, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul britanic al Apărării Michael Fallon.

    Britanicii fac parte din coaliţia aeriană care luptă împotriva jihadiştilor din Statul Islamic (SI) în Irak, dar nu efectuează bombardamente în Siria.

    Patru dintr-o serie de 26 de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune pe care Rusia a anunţat că le-a lansat către ţinte din Siria au ajuns în Iran.

    Pe de altă parte, activişti au anunţat anterior, vineri, că peste 20 de explozii au avut loc în oraşul sirian Rakka (nord), bastionul Statului Islamic.

    Un grup de activişti din oraş – “Rakka este măcelărit în tăcere” – a anunţat că 22 de explozii au zguduit oraşul în noaptea de joi spre vineri.

    Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul în Marea Britanie, a anunţat că cel puţin 14 luptători SI au fost ucişi, iar alţi peste 20 au fost răniţi, în aceste aproximativ 20 de explozii.

    Potrivit Observatorului, era neclar dacă exploziile au fost provocate de raiduri ale coaliţiei conduse de către americani sau ale unor avioane de război ruseşti.

    O tabără de antrenament, cunoscută sub numele de “Tabăra anvangadei”, situată în extemitatea de sud a oraşului, a fost lovită, au anunţat direcorul Observatorului, Rami Abdurrahman, şi colectivul “Rakka este măcelărită în tăcere”.

    Ministrul francez al Apărării Jean-Yves Le Drian a anunţat vineri dimineaţa că avioane de război franceze au efectuat al doilea bombardament în Siria, la Rakka, vizând o tabără de antrenament din oraş.

    Tot vineri, activişti sirieni au anunţat că jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic au lansat un atac surpriză în nordul provinciei sieirene Alep, şi că au cucerit o serie de sate de la rebeli.

    Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului consideră că este vorba despre cea mai semnificativă înaintare a extremiştilor din ultimele luni.

    Jihadiştii au avansat în timp ce ruşii efectuează raiduri susţinute, iar armata siriană a declanşat o ofensivă terestră în regiunea din centrul ţării.

    Potrivit Observatorului, SI a cucerit satele Tal Qrah, Kfar Qares, dar şi alte cel puţin patru sate mai mici, situate la nord de Alep. Conturi pe Twitter afiliate SI au anunţat, de asemenea, că jihadiştii au preluat controlul acestor sate.