BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Moment de respiro pentru marii producători de vehicule din SUA: Administraţia Biden uşurează normele privitoare la economia de combustibil, în timp ce cererea de vehicule electrice încetineşte simţitor

    Administraţia Biden uşurează cerinţele impuse producătorilor de automobile pentru a creşte eficienţa consumului de combustibil al noilor maşini, ca urmare a împotrivirii industriei, raportează Bloomberg.

    Constructorii auto trebuie să atingă o medie de 87 kilometri pe 3,7 litri (1 galon) de combustibil în întreaga lor flotă până în 2031, conform unei reguli finale anunţate vineri de Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi din SUA. Noul standard reprezintă o creştere de 2,3 km pe galon faţă de ţintele din 2026, dar sub obiectivul de 93 km pe galon pe care agenţia îl propusese anterior.

    Măsura vine în contextul în care administraţia Biden se confruntă cu o încetinire a cererii pentru maşinile electrice, în timp ce se străduieşte să accelereze tranziţia EV a naţiunii. Propunerea anterioară a NHTSA a fost întâmpinată de o opoziţie vehementă venită din partea constructorilor de automobile, care au avertizat că stabilirea unor obiective prea agresive ar costa industria auto miliarde de dolari în amenzi în cazul unor potenţiale încălcări ale ţintelor propuse.

    John Bozzella, preşedintele Alliance for Automotive Innovation, care face lobby pentru majoritatea marilor producători auto, a declarat că menţinerea propunerii anterioare „ar fi scăzut în mod absurd capitalul pe care producătorii auto îl pot obţine din partea investitorilor, necesar asisugării tranziţiei EV”.

    Un oficial de rang înalt al administraţiei a declarat că norma finală ia în considerare sumele de bani pe care producătorii auto le-au cheltuit pentru noile modele de maşini electrice, deşi, din punct de vedere legal, autorităţile de reglementare nu au voie să ia în considerare în mod explicit acest lucru în standardele pe care le impun.

    Acţiunile producătorilor de vehicule electrice Tesla Inc. şi Rivian Automotive Inc. şi-au extins între timp scăderile. General Motors şi Ford Motor, companii care vând în principal vehicule pe benzină, au crescut cu puţin peste 1% fiecare, vineri, la ora 15:09, la New York.

    NHTSA a precizat că noile standarde vor reduce consumul de benzină cu aproape 70 de miliarde de galoane până în 2050 şi vor economisi consumatorilor americani peste 23 de miliarde de dolari în costuri de combustibil. 

  • Povestea tânărului de doar 16 ani care a schimbat industria auto cu o ideie. Aceasta s-a transformat într-o afacere ce valorează acum milioane de dolari

    ÎN CONTEXTUL ÎN CARE O PARTE DIN DOMENIUL AUTO PARE SĂ FI PIERDUT TRENUL TRANZIŢIEI DIGITALE, CEL PUŢIN ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SERVICIILE DE CARE POT BENEFICIA DEŢINĂTORII DE MAŞINI, UN TÂNĂR OM DE AFACERI SPANIOL A AVUT IDEEA DE A SCHIMBA DIN TEMELII INDUSTRIA, DRUMUL SĂU ANTREPRENORIAL FIIND DETERMINAT DE DORINŢA DE A SIMPLIFICA PROCESELE DE GESTIONARE ŞI MENTENANŢĂ A AUTOVEHICULELOR.
     

    În urmă cu câţiva ani, în Barcelona, un tânăr de 16 ani – Ricard Guillem – a avut viziunea şi motivaţia de a-şi lăsa amprenta asupra pieţei auto din Regatul Unit. Fiind familiarizat cu industria, familia lui lucrând în domeniu deja de câteva generaţii, a observat că, atunci când deţii un autovehicul, efortul de întreţinere a acestuia este, adeseori, mult prea mare pentru o persoană tipică a secolului XXI din Vest.

    Prin urmare, tânărul a studiat multiplele soluţii tehnologice disponibile deja în piaţă şi a venit cu ideea de a crea o platformă inovatoare care să faciliteze gestionarea şi întreţinerea autovehiculelor de către proprietari.
    Aplicaţia Cafler a luat astfel naştere în 2021, fiind fondată de Guillem şi un alt tânăr antreprenor, Iñigo Diego. De la început, printre principalele obiective s-au numărat furnizarea de servicii de mentenanţă, curăţare, alimentare şi de pregătire a tuturor documentelor necesare înmatriculării – într-un cuvânt, de a le simplifica viaţa deţinătorilor de automobile, ajutându-i să îşi reducă costurile şi timpul dedicat eforturilor de întreţinere.

    Înainte de boomul erei internetului, pentru a închiria un film sau pentru a cumpăra ceva, trebuia să mergem fizic în magazine. Astăzi, companiile de top oferă soluţii digitale prin intermediul unui singur click. Cu toate acestea, industria mobilităţii încă este costisitoare şi inconfortabilă din acest punct de vedere, dar şi lipsită de transparenţă, susţin cei doi fondatori, potrivit site-ului oficial al companiei.

    „Am început să mă gândesc la faptul că oamenii au aproape tot la degetul mic, însă aici nu era vorba şi de servicii dedicate maşinilor, aşa că am realizat că industria auto încă se confruntă cu o mulţime de nevoi şi clienţi nesatisfăcuţi”, spune Ricard Guillem despre ideea de a crea compania.

    Cafler furnizează servicii unui număr de 750 de firme, precum Tesla şi Renault, şi este prezentă în pieţele din Spania, Franţa şi Marea Britanie, operând activ în oraşe ca Valencia, Madrid, Barcelona, Paris, Lyon şi Londra.
    Startup-ul a atras finanţări în valoare de peste 10 milioane de euro, iar Guillem a devenit la nici 20 de ani unul dintre cei mai promiţători oameni de afaceri din Regatul Unit pentru schimbările pe care le aduce în industria auto, scrie The European Entrepreneur. Delegat al Spaniei la Organizaţia Naţiunilor Unite, Guillem a câştigat recent Premiul Naţional pentru Antreprenoriat, acordat de Fundaţia Scientia.  

    CARTE DE VIZITĂ
    1. Născut în Barcelona, Catalonia, Ricard Guillem a creat în 2021, la nici 20 de ani, aplicaţia Cafler, alături de un alt tânăr antreprenor, Iñigo Diego. Platforma oferă utilizatorilor servicii on-demand, precum mentenanţă auto, asigurări, parcare, închirieri şi vânzare-cumpărare.
    2. Ideea a apărut pe când Guillem avea 16 ani şi a fost susţinută de faptul că generaţii întregi din familia sau au lucrat în industria auto, obţinând de aici know-how-ul necesar creării platformei.
    3. În 2020 şi 2021 a studiat la MIT, iar în 2022 şi 2023 a urmat cursurile IESE Business School, o şcoală globală de business care oferă programe de educaţie executivă şi diplome MBA (master în administrarea afacerilor).
    4. În scurt timp, aplicaţia pe care a dezvoltat-o – în cadrul căreia deţine funcţia de CEO – a atras investiţii de peste 10 milioane de euro, deschizând sedii în trei ţări şi deservind 750 de companii.
    5. A câştigat recent Premiul Naţional pentru Antreprenoriat, acordat de Fundaţia Scientia, declarând ulterior că inovaţia reprezintă principalul obiectiv pe care îl are în vizor în traseul său antreprenorial.

  • Vremuri grele pentru industria metalurgică românească: Afacerile Liberty, care deţine combinatul de la Galaţi, au scăzut la jumătate în 2023. Liberty: „A fost un an greu pentru toată industria, am întrerupt uneori activitatea furnalului, dar am păstrat toţi angajaţii. 2024 arată o revenire”

    Afacerile companiei Liberty Galaţi, care deţine combinatul siderurgic, au scăzut la 3,7 mld. lei (740 mil. euro) în 2023, de la 7,9 mld. lei în 2022, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a înregistrat o pierdere de 2,3 mld. lei (460 mil. euro). Numărul de angajaţi al companiei a rămas acelaşi  – 4.772 – în 2023.

    Datele din piaţă vin să confirme datele statistice: industria României, în special industria metalurgică, a înregistrat în 2023 practic al cincilea an de declin consecutiv. Pe de-o parte, este din cauza preţului la energie, care a explodat în 2021-2022 şi a unda de şoc a crizei energetică încă se mai resimte. Pe de altă parte, izbucnirea războiului din Ucraina şi sancţiunile aplicate fierului vechi rusesc, care alimenta Europa, au făcut ca producţia europeană de oţel, inclusiv cea românească, să devină scumpă şi necompetitivă faţă de industria chineză, indiană, turcească etc.

    Mai mult, industria românească a mai înregistrat un handicap, de data aceasta faţă de companiile europene: în vreme ce ţări precum Germani sau Franţa au pompat miliarde de euro pentru susţinerea marilor jucători din industrie, în România producătorii nu au beneficiat de ajutoare. Astfel, industria românească  a pierdut viteză pe două fronturi.

    Este ceea ce spun şi reprezentanţii Liberty: „De anul trecut, toţi producătorii de oţel din Europa operează în condiţii extrem de dificile, cu inflaţie crescută, costuri ridicate ale energiei şi cerere scăzută, agravate de războiul din Ucraina care a generat creşterea masivă a preţurilor la materiile prime şi întreruperea lanţului de aprovizionare. Industria siderurgică a fost, de asemenea, afectată de creşterea istorică a importurilor ieftine din ţări care nu se confruntă cu aceleaşi costuri de reglementare a standardelor de mediu. Importurile au obţinut o cotă de 27% din piaţa europeană, un factor care a contribuit la suspendarea unei capacităţi de producţie primară de 22 de milioane de tone de oţel la finalul anului trecut, reprezentând aproximativ 25% din capacitatea totală de producţie la nivel european, iar mulţi producători din Europa au anunţat închideri de fabrici şi disponibilizări”, au transmis, pentru ZF, reprezentanţii Liberty.

    A fost nevoie şi de întreruperea activităţii la combinat, cum a fost şi închiderea temporară a furnalului, când s-au făcut lucrări de mentenanţă a acestuia, dar sistarea activităţii a venit şi ca urmare a condiţiilor de piaţă din acel moment.

    „Pentru a gestiona eficient aceste provocări de piaţă, Liberty Galaţi a întrerupt uneori activitatea furnalului şi a redus programul de producţie, dar a reuşit să menţină locurile de muncă şi să plătească integral salariile angajaţilor. În acest an, am repornit operaţiunile de producţie şi am livrat circa 400.000 de tone de oţel românesc clienţilor noştri din România şi de peste hotare. Aşteptăm o îmbunătăţire a pieţei în cursul acestui an şi revenirea producţiei şi a profitabilităţii la un nivel normal”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    Pe de altă parte, 2024 arată mai bine pentru industria metalurgică românească, spun atât datele statistice, cât şi jucătorii din piaţă. Deşi per total industria a scăzut în primele trei luni din an, industria metalurgică a fost printre sectoarele care au înregistrat creştere, de 11,4%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    De asemenea, Radu Ionescu, general manager la Liberty Galaţi, a spus, la conferinţa ZF Reindustrializarea României, că anul acesta se înregistrează o creştere a producţiei: „În 2022, când a început conflictul din Ucraina, producţia a scăzut la 1,4 milioane de tone, iar pentru 2023 este o scădere substanţială pe care însă, o vedem reversată anul acesta. Focusul este pe recâştigarea în cea mai mare proporţie a pieţei locale. Deja ponderea livrărilor locale în livrările totale a crescut cu aproape 20% faţă de ultimii doi ani”, a spus el.

    Marii consumatori industriali de energie electrică, cum este şi cazul Liberty, s-au confruntat cu o creştere a preţului energiei electrice de până la 400% în perioada 2022-2023, concomitent cu o concurenţă acerbă din partea producătorilor din ţările europene. Guvernele acestor ţări şi-au protejat companiile prin subvenţii şi politici energetice în cadrul temporar de criză şi tranziţie. Pentru a acoperi costurile cu energia în intervalul 2021-2030, Franţa şi Germania au anunţat scheme imense de ajutor de stat. De exemplu, Germania alocă peste 6 miliarde euro pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse la concurenţa internaţională, acoperind parţial costurile carburanţilor, în timp ce Franţa alocă aproximativ 13 miliarde pentru a compensa parţial companiile energo-intensive pentru preţurile mari la electricitate rezultate din costurile indirecte cu emisiile. De asemenea, Spania şi Portugalia au anunţat investiţii de peste 8 miliarde de euro în 2023 în măsuri de reducere a costurilor de producţie a energiei şi, implicit, a preţului pe piaţa energiei electrice, în beneficiul consumatorilor.

    În contextul pieţei europene, toţi marii producători de oţel din Europa s-au confruntat cu provocări majore anul trecut şi iau măsuri de redresare. Tata Steel a anunţat oprirea furnalelor sale din Marea Britanie şi concedierea celor 2 800 de angajaţi din Port Talbot, confruntându-se cu proteste ale sindicatelor. În Spania, grupul Celsa a pus în aplicare un plan de restructurare judiciară, iar guvernul italian a preluat controlul asupra oţelăriilor Arcelor Mittal din Taranto, provocând o undă de şoc în industria siderurgică internaţională.

     

  • Abatorul Periş, unul dintre cei mai mari jucători locali din industria cărnii, l-a recrutat în funcţia de director general pe Bogdan Magheru, executiv cu peste 20 de ani de experienţă în industria alimentară

    Abatorul Periş, cel mai mare procesator al porcilor şi cărnii de porc din sud-estul ţării, business deţinut de Jabbar Kanani, fondatorul Agricover, anunţă numirea lui Bogdan Magheru în funcţia de director general începând cu 1 iunie.

    Grupul Periş adună în portofoliu trei companii specializate în producţia de produse de carne – Abatorul Periş, Cathedral Distribution şi Policalita, şi compania Almado Total Distribution, care operează un lanţ de magazine de specialitate.

    Din noul rol, Bogdan Magheru va coordona integrarea şi optimizarea fluxurilor de producţie din portofoliul grupului şi simplificarea operaţională, astfel încât volumul producţiei şi al vânzărilor să crească la nivelul cererii. De asemena, va implementa un program de reducere a costurilor de producţie vizând o îmbunătăţire semnificativă a performanţei financiare consolidate a grupului, potrivit informaţiilor  transmise miercuri de oficialii companiei.

    “Schimbările din această primă parte a anului urmăresc atingerea unei performanţe financiare superioare.”, spune Jabbar Kanani, fondatorul Abatorului Periş.

    Bogdan Magheru deţine peste 28 de ani de experienţă managerială, care include 10 ani în cadrul Metro Cash & Carry România, timp în care a ocupat progresiv funcţii de conducere în departamentele comercial şi de operaţiuni, 2 ani ca Manager de Aprovizionare în cadrul CDE R Interex SA (membră a Grupului Intermarche, Franţa) şi 6 ani la conducerea Westfleisch România SRL.

    Absolvent al Universităţii Politehnice Timişoara, cu o diplomă de Inginer Mecanic, cu specializare în Robotica Industrialiă,  Bogdan Magheru este vorbitor nativ de germană şi română.

    Abatorul Periş este cel mai mare procesator al porcilor şi cărnii de porc din sud-estul ţării şi deţine la Niculeşti,  judeţul Dâmboviţa, o facilitate de producţie, cu o capacitate de procesare de 500.000 de capete.

    Compania înfiin­ţată în 2019 de Jabbar Kanani, fonda­torul Agricover, are peste 400 de an­ga­jaţi şi estima pentru 2023 o cifră de afaceri de 100 milioane de euro.


     

     

  • Una dintre cele mai importante întrebări: ce câştigă industria locală de apărare în urma achiziţiilor militare. Coreenii de la Hanwha încearcă să îşi vândă vehiculului de luptă Redback în România şi spun că vor da de lucru industriei de apărare

    Producătorul coreean de armament Hanwha, care vrea să vândă în România maşina de luptă Redback (IFV), spune că industria românească de apărare va avea de câştigat în urma achiziţiei. Conform informaţiilor din partea companiei, pentru producţia de Redback ar urma să fie construite facilităţi şi în România.

    „Hanwha Aerospace doreşte să extindă cooperarea cu România şi planurile de modernizare a apărării de aici, în cadrul unui parteneriat puternic cu industriile locale. Vom aduce beneficii economice maxime pe piaţa românească prin activarea programelor de localizare, de la producţie locală, transfer tehnologic, până la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă MRO”, a declarat Peter Bae, vicepreşedinte al Hanwha Aerospace Europe.

    Hanwha Aerospace, cea mai mare companie sud-coreeană din domeniul aerospaţial şi al apărării, se va alătura expoziţiei şi conferinţei Black Sea Defense & Aerospace (BSDA) 2024 şi aduc maşina de luptă Redback.

    Bazat pe K21 IFV al armatei sud-coreene, Redback are, printre dotări, capabilităţi In-arm; şenilele din cauciuc compozit; un sistem de protecţie activă hard-kill şi un afişaj de cunoaştere a situaţiei montat pe cască.

    În 2023, Redback a fost selectat de Australia pentru programul LAND 400 Phase 3, care prevede livrarea a 129 de IFV-uri, cu o implicare extinsă a lanţurilor de aprovizionare australiene, susţin coreenii. Redback este, de asemenea, considerat a fi o bază de referinţă pentru dezvoltarea următoarei generaţii de IFV-uri a armatei sud-coreene.

    Înfiinţată în 1977, Hanwha Aerospace este o companie globală din domeniul aerospaţial şi al apărării, care oferă un portofoliu larg de produse şi servicii în toate domeniile: terestru, aerian, maritim şi spaţial.

    În domeniul terestru, Hanwha Aerospace furnizează o varietate de sisteme de apărare, de la sisteme de artilerie, vehicule blindate de luptă la muniţii şi rachete ghidate.

  • Cât de jos se mai poate duce industria României, sectorul care înseamnă 20% din PIB?

    ♦ Industria României a continuat să scadă în primele trei luni din an cu 2,7% ♦ Sectorul industrial face aproape 20% din PIB şi scăderea din industria prelucrătoare explică, într-o oarecare măsură, cvasistagnarea economică din primul trimestru din 2024.

    Economia României a crescut cu numai 0,1% în primele trei luni din 2024 prin com­pa­raţie cu aceleaşi trei luni din anul precedent, arată primul set de date de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Primele date detaliate despre evoluţia economiei vor veni la începutul lui iunie, aşadar până la acea dată singurele indicii sunt în seriile de date lunare. Or, pe datele din acest moment, evoluţia sub aşteptări a economiei a venit din zona construcţiilor, care înseamnă 8% din PIB şi din zona industriei, care înseamnă 20% din economie.

    Ce se întâmplă în acest sector, de vreme ce, practic, în 2024 scade pentru al cincilea an la rând?

    „Acest indicator, din punctul meu de vedere, ar trebui corelat cu exporturile de materii prime şi cu importurile de produse finite, pentru că, dacă mă întrebaţi pe mine, acolo situaţia e mult mai tragică. Exportăm materii prime, evident neprelucrate, şi importăm produse finite”, răspunde Marcel Vulpoi, profesor la ASE şi fondatorul companiei de contabilitate Vulpoi & Toader Management.

    În ultimii ani, industria României a fost în recesiune şi a scăzut constant, atât ca pon­dere în PIB, cât şi ca volum de pro­ducţie. Este o problemă de compe­titivitate, mai ales cu companiile din regiune, este de pă­rere Radu Ciobanu,  profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti. De asemenea, adaugă el, sectorul industrial din România are nevoie şi de ajutorul guvernului pentru a fi competitiv. „Diminuarea competitivităţii indus­triilor din România, prin comparaţie cu aceleaşi industrii din Europa Centrală şi de Est, este principala problemă, în opinia mea. Totodată, industriile din România trebuie şi sprijinite de guvern tocmai prin tot ce înseamnă infrastructura care trebuie creată, astfel încât aceste industrii să poată veni în piaţa europeană la preţuri competitive. Aşa industria ar putea fi un motor pentru PIB şi pentru creşterea acestuia în viitorul apropiat şi nu o frână”, spune Radu Ciobanu.

    Industria, un sector care a scăzut de la 25% pondere în PIB în 2017 la sub 20% din PIB la sfârşitul anului trecut, nu poate decât să tragă în jos întreaga economie atunci când nu performează. Cu toate acestea, unele companii industriale au înregistrat an de an creşteri ale afacerilor, ale cotei de piaţă şi ale investiţiilor, în ultimii ani.

    Altele, însă, şi-au încetat activitatea sau au închis unităţi de producţie. În contextul economic general, pierderile din sectorul industrial au fost mai semnificative decât creşterile, astfel încât producţia industrială a ţării a fost în scădere şi a afectat negativ exporturile în sectoarele unde s-a consemnat scădere. 

    ZF va dezbate pe larg subiectul industriei României în cadrul conferinţei anuale ZF Reindustrializarea României, care va avea loc pe 27 mai în Bucureşti. Lideri din industria românească împreună cu reprezentanţi ai guvernului şi ai mediului academic vor dezbate în cadrul discuţiilor evoluţia sectorului industrial şi perspectivele de viitor.

  • Anunţ surprinzător de la Ryanair: Tarifele din această vară vor fi mai scăzute, deşi avioanele nu vor fi pline

    Ryanair a anunţat că tarifele aeriene în sezonul de vârf al verii se vor situa sub prognozele anterioare ale companiei, o notă de prudenţă rară din partea unei industrii care a cunoscut un boom în ultimul an, raportează Financial Times.

    Directorul executiv Michael O’Leary a declarat luni că cererea generală de zboruri a fost „pozitivă”, dar a avertizat că „preţurile recente se situează sub aşteptările firmei”.

    Anterior, O’Leary a declarat că tarifele vor creşte cu până la 10% în această vară, directorul companiei aeriene fiind în prezent de părere că acestea vor înregistra „cel mult un avans modest” faţă de vara trecută, iar asta în cazul cel mai fericit.

    Companiile aeriene au raportat o cerere de călătorii în plină expansiune în ultimul an, reuşind să crească preţurile şi, pe cale de consecinţă, să înregistreze profituri uriaşe. Tarifele medii ale biletelor de avion din Europa au fost cu 20-30% mai mari în vara anului 2023 faţă de 2019, potrivit datelor UE.

    Analiştii şi directorii din industrie se aşteaptă în continuare la o vară puternică şi profitabilă pentru companiile aeriene din Europa, dar comentariile lui O’Leary semnalează faptul că disponibilitatea consumatorilor de a suporta tarife mai mari are limitele sale.

    Ryanair a raportat un salt de 34% al profitului după impozitare, la un nivel record de 1,9 miliarde de euro pentru cele 12 luni până la sfârşitul lunii martie. Profitul a fost obţinut în pofida unor costuri mai mari, inclusiv a unei creşteri de 32% a facturii pentru combustibil, care a ajuns la 5,14 miliarde de euro.

    Compania aeriană listată la Dublin nu a oferit indicaţii pentru actualul exerciţiu financiar, dar se aşteaptă la o creştere a numărului de pasageri cu 8%, ajungând la o cifră cuprinsă între 198 şi 200 de milioane, un ritm de creştere uşor mai lent decât în anul precedent.

  • Reinventarea ca plan de business

    Am putea spune că inovaţia a făcut mereu parte din preocupările antreprenorului Dan Ţone, care încă de la începutul carierei a avut în vedere reducerea decalajului tehnologic între piaţa românească şi Europa Occidentală. Odată devenit antreprenor, aceasta a continuat să fie mantra sa şi a asigurat nu doar supravieţuirea, ci şi creşterea constantă a businessului care se reinventează an de an prin adăugarea de noi soluţii în portofoliu.

    Anual, peste 15-20% din profit este alocat dezvoltării şi proiectării: domeniile care ne preocupă pe viitor sunt soluţiile de sustenabilitate, cele de securitate integrată şi alte soluţii personalizate pentru clienţi definiţi”, descrie Dan Ţone ambiţiile legate de compania pe care a început-o în urmă cu mai bine de trei decenii şi care a supravieţuit astfel tuturor ciclurilor economice care s-au ivit pe parcursul istoriei tânărului mediu privat românesc.

    Dacă iniţial a gândit-o ca pe o afacere axată pe furnizarea de soluţii tehnologice complementare pentru retail şi bănci, aceasta acoperă în prezent un spectru de nu mai puţin de opt domenii, toate cu soluţii tehnologice personalizate. Valoarea medie a contractelor semnate de Eutron se situeaza la o medie de 60.000 – 80.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, şi-au propus să crească această valoare la 120.000 – 140.000 de euro. La finalul anului 2023, compania a raportat o cifră de afaceri de 8,7 milioane de euro şi un profit de 5,6%, având în acest moment 105 angajaţi. Antreprenorul este optimist şi în ceea ce priveşte evoluţia companiei în continuare: „Ne propunem ca la finalul anului 2024, Eutron să înregistreze o creştere de 7-10% a cifrei de afaceri şi să îşi consolideze echipa cu în jur de 100 de angajaţi”.

    Dan Ţone a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti în 1982. A fost repartizat la Fabrica de Componente Electronice de la Curtea de Argeş, unde a lucrat până în 10 ianuarie 1983, când a fost detaşat la FEPER (Fabrica de Echipamente Periferice) din platforma Pipera. „Până în 1989, am lucrat în aproape toate departamentele unei fabrici, inclusiv proiectare, secţia de prototipuri, secţia de montaj subansamble, secţia de montaj final şi atelierul de montaj al unităţilor de benzi magnetice”, povesteşte el. După decembrie 1989, a devenit director general adjunct. Spune că principala sa preocupare a fost să înfiinţeze societăţi mixte cu companii din Europa pentru a susţine cei peste 1.600 de angajaţi ai FEPER la acea vreme. „Scopul meu era să realizeze societăţi mixte care să permită reducerea decalajului tehnologic între fabrică şi Europa Occidentală, având la FEPER resurse umane şi dotări tehnice de calitate. Din păcate, preocupările mele nu au fost susţinute de directorul general, care era preocupat de închirierea şi vânzarea spaţiilor fabricii.” A părăsit FEPER în decembrie 1992, iar în martie 1993, împreună cu Eutron SRL (Italia), un producător de case de marcat fiscale, şi FEPER, a înfiinţat societatea mixtă SAPEL SRL. SAPEL asambla în România case de marcat fiscale, producând o parte din subansamblurile acestora la FEPER. În iunie 1993, a înfiinţat împreună cu acelaşi partener Eutron Invest România SRL. „Motivul la acea vreme a fost un posibil conflict cu FEPER în dezvoltarea SAPEL. SAPEL a continuat să producă case de marcat fiscale, iar Eutron a devenit furnizor de soluţii complementare pentru retail şi bănci.” În 2012, s-a separat de partenerul său din Italia, el şi Irina (soţia sa) preluând Eutron Invest România. SAPEL a dispărut între timp din peisajul afacerilor private din România, iar Eutron a continuat să dezvolte proiecte şi să diversifice adresabilitatea către industriile clientului, precum retail, logistică, banking, sănătate, producţie şi autorităţi locale şi naţionale. „Evoluţia Eutron a avut un trend crescător, dar desigur au existat şi sincope precum criza financiară 2009-2010”, descrie antreprenorul felul în care s-a dezvoltat businessul de-a lungul timpului şi din punctul de vedere al cifrelor. În 2008, 64% din cifra de afaceri a Eutron era realizată cu sistemul bancar din România. În 2009, dat fiind stoparea programului investiţional al băncilor comerciale, Eutron a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu băncile comerciale până la 22% din cifra totală de afaceri. „Pentru Eutron a fost o perioadă dificilă în 2009-2010, dar echipa s-a mobilizat, concentrându-ne în mod special pe repoziţionarea portofoliului de soluţii, dar mai ales de clienţi”, spune antreprenorul. Astfel, dacă până în 2008, industriile care au dat siguranţă businessului Eutron au fost retailul şi bankingul, după 2009 compania s-a repoziţionat către retail, pharma, sănătate, logistică. „Eutron nu a renunţat la industria de banking, dar am reconfigurat portofoliul de produse/soluţii/servicii cu care ne-am adresat către această industrie (digital signage, securitate electronică şi mecanică, procesare numerar).” Au continuat permanent să completeze portofoliul companiei (format în prezent din soluţii aplicabile în opt domenii de activitate), iar în  2012, au deschis o direcţie nouă de business, respectiv soluţiile de sustenabilitate. „Am realizat un parteneriat exclusiv pentru România cu un producător de compostere destinate transformării deşeurilor alimentare/organice OKLIN (Hong Kong). Am început să ne adresăm unor industrii noi pentru EUTRON precum HoReCa, industria alimentară, industria de producţie legume, fructe, etc. În 2015, EUTRON a semnat un parteneriat de distribuţie în România cu PARANS (Suedia) a sistemelor de preluare a luminii soarelui şi transportul acesteia în spaţiile interioare la distanţe de până la 100 de metri, prin intermediul fibrei optice. Evident că portofoliul de produse, soluţii şi parteneri a continuat să se diversifice în scopul de a putea să susţinem toţi clienţii noştri.”

    Ce soluţii dezvoltă Eutron?

    În prezent, portofoliul de soluţii ale companiei se adresează industriei financiar-bancare (de exemplu: optimizarea proceselor cu numerar front-office/back-office, securitate integrată (securitate electronică, mecanică), retail (ex.: soluţii de fidelizare a clienţilor, de comunicare cu aceştia; de optimizare a proceselor interne), sănătate (ex: administrarea fluxului de pacienţi de la sosirea acestora în instituţia medicală, identificarea şi trasabilitatea pacienţilor, identificarea şi trasabilitatea analizelor şi probelor recoltate), logistică (soluţii de identificare automată (ex.: cod de bare, RFID etc.), atât citire cât şi etichetare, soluţiile de inventariere, soluţiile de picking, producţie (ex.: soluţii de securitate integrată, protecţia contra incendiilor, digital signage), servicii publice (ex.: administrare a fluxului de contribuabili,  identificare a contribuabilului, de comunicare digitală către contribuabili), HoReCa (ex.: comunicarea digitală cu oaspeţii, prin soluţii de digital signage sau evaluarea satisfacţiei clienţilor), educaţie (ex.: folosirea automatelor de reciclare, atât a deşeurilor alimentare, cât şi a sticlelor de plastic sau sticlă, beneficiind în acelaşi timp de avantajele economice ale folosirii unor astfel de sisteme).

    Sursa: site-ul companiei

    Perioada de pandemie a redefinit de asemenea, direcţiile de business ale clienţilor Eutron, iar asta s-a reflectat şi în afacerile companiei. HoReCa, industria cea mai afectată, s-a repoziţionat în automatizarea multor operaţiuni interne, dat fiind lipsa personalului operativ. Industria de logistică s-a recalibrat dat fiind creşterea peste aşteptări pe fondul excedentului de livrări către populaţie „door to door”. Industria de retail food a înregistrat de asemenea o creştere semnificativă, dar şi diversificarea proceselor interne, precum pregătirea comenzilor pentru agenţii de curierat: „Evident, să realizezi cu aceiaşi angajaţi într-un magazin un volum de operaţiuni în creştere, înseamnă să accepţi utilizarea tehnologiei şi să foloseşti soluţii de optimizare bine gândite”. Industria de curierat s-a văzut în situaţia de a creşte numărul de operaţiuni la un ritm mult crescut, ceea ce evident a creat necesitatea optimizării proceselor interne prin automatizări care să conducă la eficientizarea activităţii la maxim posibil. Şi, nu în ultimul rând, adaugă antreprenorul, consumul casnic în creştere a condus la creşterea cantităţilor de alimente aruncate şi implicit a apărut mai clar decât oricând, necesitatea de a elimina deşeurile alimentare/organice la sursa de generare. „Industria de retail food, dar nu numai, înregistrând acutizarea lipsei de personal, a început o acţiune agresivă de tranziţie către implementarea soluţiilor de self checkout, care a dus după sine alte probleme de altă natură, respectiv creşterea pierderilor cauzate de furturile în zona de self checkout. Acestea sunt doar câteva din provocările cu care Eutron s-a confruntat şi se confruntă, împreună cu clienţii noştri actuali dar şi viitori.” Din rândul soluţiilor „de nouă generaţie”, Dan Ţone menţionează composterele pe care ei le distribuie în România, destinate transformării deşeurilor organice/alimentare în 24 de ore în compost. „Închipuiţi-vă că toate restaurantele, cantinele şi bucătăriile profesionale ar avea compostere şi ar realiza eliminarea deşeurilor alimentare prin transformare în compost, iar acest compost ar ajunge la fermierii legumicoli/pomicoli care l-ar folosi la producţia de legume şi fructe. Acelaşi lucru gândiţi-vă că se întâmplă şi cu fermierii care inevitabil aruncă aproximativ 20-25% din producţia legumicolă, atât în procesul de producţie în sere cât şi în depozitele de păstrare a acestora. Acest lucru se cheamă economie circulară, despre care tot vorbim, dar nu prea facem ceva efectiv”, subliniază antreprenorul. Împreună cu USAMV Bucureşti – Facultatea de Horticultură, au realizat un proiect, instalând un composter de 125 de kilograme de deşeuri/24 de ore în campus care procesează deşeurile provenite din cămine, din restaurant şi din cantină. Compostul rezultat este analizat de către studenţi, iar apoi este folosit ca fertilizator pe diverse culturi experimentale precum şi pentru pregătirea de material de răsaduri. Managementul USAMV Bucureşti şi dedicat al Facultăţii de Horticultură este extrem de preocupat să educe studenţii în spiritul economiei circulare şi al reciclării. Soluţiile disponibile de compostare pornesc de la 1 kg. deşeuri alimentare în 24 de ore, respectiv composter casnic şi continuă cu 25, 75, 125, 250, 500, 850, 1.400 kg. de deşeuri alimentare în 24 de ore şi pot continua cu capacităţi de compostare de 5, 10, 15, 20, 30 de tone de deşeuri în 24 de ore. Noi, oamenii, suntem cei care generăm peste 50% din deşeurile alimentare de pe planetă, ceea ce înseamnă că noi în gospodăriile noastre trebuie să ne preocupăm în primul rând de reducerea risipei alimentare, iar dacă chiar mai rămân deşeuri să compostăm”, îndeamnă antreprenorul.

    De-a lungul timpului, compania a dezvoltat şi o reţea proprie de centre de service, format în prezent din 25 de centre, 48 de tehnicieni şi ingineri de service, doi proiectanţi de sisteme de securitate şi detecţie incendiu, trei derulatori contracte şi facturare, trei angajaţi dedicaţi relaţiilor cu clienţii, un coordonator de service  sisteme, trei directori regionali şi directorul diviziei de service. Per total, 61 de angajaţi lucrează în cadrul acestor echipe de service şi suport tehnic. „Ne adaptăm permanent reţeaua de service şi suport tehnic adaptându-ne corelat cu dezvoltarea naţională a clienţilor actuali şi evident şi cu completarea portofoliului nostru de clienţi cu clienţi noi. Procentul este variabil de la an la an în funcţie de evoluţia portofoliului de clienţi”, explică Ţone.

    Ce urmează pentru Eutron? „Priorităţile pentru perioada următoare sunt consolidarea brandului Eutron în România, dezvoltarea direcţiei de afaceri dedicate soluţiilor de sustenabilitate pentru orice tipologie de client şi, nu în ultimul rând, întărirea echipei Eutron cu noi angajaţi implicaţi în proiectare, service, management de proiect şi vânzări”, descrie Dan Ţone obiectivele sale din prezent.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Dan Ţone, fondatorul Eutron:

    1. Ce impact au avut soluţiile Eutron asupra eficienţei operaţionale şi a creşterii afacerii pentru clienţii săi, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea experienţei clienţilor finali şi optimizarea fluxurilor de numerar?

    Numerarul este permanent sub presiunea operatorilor, atât consumatorii cât şi retailul, în special food, băncile, serviciile de curierat/postale, companiile „Cash in Transit” (CIT) şi evident chiar şi Banca Naţională. Soluţiile create şi aduse în România de Eutron au condus la optimizarea proceselor cu numerar, dar evident a crescut şi satisfacţia clienţilor, clienţilor noştri. Aş menţiona aici doar un exemplu, un proiect de suflet, dar şi de impact. Întreaga reţea de magazine Kaufland foloseşte de peste 5 ani, automate de depozit monede furnizate de Eutron (câte unul în fiecare magazin). Kaufland România a rezolvat în acest fel problema lipsei de monede din piaţă, în paralel cu atragerea de clienţi noi şi mai ales fidelizarea lor în reţea. În 2023, cele 173 automate de depozitare monede au colectat peste 17 milioane de lei, respectiv peste 107 milioane de monede, ajungând cel mai mare furnizor de monede către sistemul bancar comercial.

    2. Care sunt principalele servicii şi suport oferite de Eutron pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectelor, începând de la proiectare şi implementare până la managementul postimplementare şi service?

    Serviciile Eutron postvânzare sunt dintre cele mai variate precum, extensie de garanţie a produselor şi soluţiilor, închirierea soluţiilor şi produselor pentru a permite clienţilor să folosească resursele de cash pentru programul investiţional dar şi pentru derularea businessului de bază. Încercăm permanent să identificăm servicii noi adresate clienţilor noştri, dar în acelaşi timp răspundem cu deschidere oricărei solicitări sau cereri din partea acestora.

    3. Care sunt principalele economii de costuri realizate de clienţii Eutron în urma utilizării soluţiilor de securitate integrată şi cum se estimează ROI-ul (Return on Investment) pentru aceste soluţii?

    Evident, economiile semnificative realizate de clienţii Eutron sunt cele din procesele expuse furturilor (self checkout), procesarea numerarului (retail, CIT, servicii poştale etc.). Realizăm o variantă a ROI-ului înainte de implementare, după care verificăm în perioada postvânzare îndeplinirea parametrilor estimaţi.

  • Daniel Gross, CEO Penny România: România are o mare oportunitate în industria agroalimentară, pe zona de procesare. Cred că în următorii 3-5 ani vom vedea o dezvoltare pe această verticală

    România are o mare oportunitate de creştere în industria agroalimentară, pe zona de procesare, şi următorii 3-5 ani ar trebui să aducă investitii importante pe această verticală de business, după modelul polonez, este de părere Daniel Gross, CEO Penny România.

    ”Cred că este o mare oportunitate pe zona de dezvoltare verticală a pieţei, pe industrie agroalimentară, pe zona de procesare. La Penny vindem doar 10% produse agricole, restul sunt produse procesate. Şi sper că vom urma exemplul Poloniei şi vom dezvolta produse locale, pentru că suntem o piată mare şi putem deservi toată zona balcanică. Suntem la fel de mari ca şi Polonia. Am convingerea că peste câtiva ani vom fi şi mai importanti în economia agro-alimentară, pentru că acolo sunt multe zone în care noi importăm şi creăm deficit şi implicit probleme de taxare”, a spus şeful Penny în cadrul conferintei ZF Retail Summit 2024.

    Inflatia din ultimii ani a lovit puternic în puterea de cumpărare a românilor şi a adus schimbări în alegerile lor privind cheltuielile, inclusiv pentru alimente. Pretul a devenit principalul criteriu de achizitie, urmat de promotii. Dar, un factor important în alegerile consumatorului român este şi ”localitatea” produselor, clientii preferând produsele fabricate local dacă ele au un pret competitiv.

    În zona de procesare, Polonia este constant dată ca exemplu al unei poveşti de succes, fiind şi un exportator important de produse create la nivel local.

    ”Exemplul Poloniei este un exemplu de paradă. Retailerii mari de acolo sunt cei care au reuşit să cumpere cât mai mult local. Dacă reuşim să localizăm producţia în România, vom fi implicit şi mai sustenabili, vom fi mai «pe gust», vom răspundem unei cereri a clientului şi vom deveni toţi mai bogaţi, vom avea consum mai mare şi putere de cumpărare mai mare”.

    Daniel Gross recunoaşte că planul este bun, dar nu uşor de realizat. România are în prezent un deficit de 1 miliard de euro din importurile de carna de porc de exemplu, şi alte 500 milioane euro la mâncare de animale. ”Poate e mai greu în România fată de alte tări, dar şi satisfactiile sunt mai mari”.

    Deficitul comercial al României în materie de pro­duse alimentare (cu excep­ţia animalelor vii şi cereale­lor) a ajuns în acest an la 6,3 mld. euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).  Cel mai mare deficit comercial se înregistrează în categoriile carne, lapte, lactate, ouă, dar şi legume. Doar importurile de carne s-au situat la 1,5 miliarde de euro, la care se adaugă preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Dacă pesta porcină a redus producţia internă de carne, iar pentru consum şi procesare ne alimentăm din alte ţări, în ceea ce priveşte legumele şi fructele, pe lângă sezonalitate şi lipsa depozitării, fermierii vorbesc şi despre faptul că fermierii din alte ţări primesc mai multă susţinere din partea statului.

    O altă provocare pentru retaileri este în acest an trecerea de la inflatie la deflatie pe anumite categorii de produse alimentare, cum sunt cele de bază sau produsele proaspete.

    ”E mai bine pentru consumator, dar pentru noi, pentru că trebuie să mutăm volume, înseamnă că trebuie să lucrăm în zone de eficientă pe care poate în trecut nu le-am privit aşa atent”, a precizat Daniel Gross.

    Importanta pretului în deciziile de consum s-a reflectat în ultima perioadă şi în preferinta clientilor pentru anumite formate de magazin, câştigătorii momentului fiind discounterii, dar şi magazinele de proximitate, unde nu pretul este neapărat criteriul principal, ci comoditatea.

    ”Penny a avut timp de 9 ani creştere double digit pentru că clientii au venit constant. Creşterea a venit şi din expansiune, dar mai putin de jumătate. Creşterea noastră vine mai ales din creşterea vânzărilor like-for-like, pentru că oamenilor le pasă de ceea ce fac cu bugetul lor şi ar vrea să le rămână mai multi bani în buzunar pentru alte cheltuieli, cultură sau călătorii. Noi încercăm să ţinem zinic preţurile sub control şi să avem preţuri competitive. Pe măsură ce preţurile cresc, cum a fost în ultimii 2-3 ani, cu diferite valuri, se creează un awareness mai mare şi suntem descoperiţi, dar noi suntem mereu în zona de pret mic”, a mai spus CEO Penny România.

    În ceea ce priveşte impactul tehnologiei asupra pietei de retail, Daniel Gross este de părere că rolul ei nu este de diferentiere, ci de a ajuta companiile să fie mai eficiente, să elibereze resurse din anumite zone spre joburi cu valoare adăugată mai mare şi, în final, să ajute angajatii să se simtă mai bine la muncă.

    ”Tehnologia este un commodity. Acum 23 de ani lucram în IT şi se spunea că tehnologia va schimba jocul. Dar schimbă jocul pentru toti. Firmele de soft prezintă un produs şi imediat este vândut la nivel global. Tehnologia nu face diferenta, dacă nu faci tu diferenta. Noi în retail ştim să oferim produse clienţilor, să punem produse pe raft, să oferim experiente consumatorilor, dar nu cred că vom deveni viitorii Bill Gates”.

    Penny România are o reţea de circa 375 de magazine cu profil discount şi şi-a bugetat pentru acest an 35-40 de magazine noi şi începerea lucrărilor la cel de-al cincilea depozit. Bugetul de investiţii este similar celui din 2023, de aproximativ 130 mil. euro.

     

  • Temerile occidentalilor se adeveresc: China îşi transformă în continuare supracapacitatea de producţie în exporturi, iar acestea cresc, în special cele ale industriilor high-tech, pe care ţara se bazează pentru a-şi revitaliza economia

    Comerţul Chinei a revenit pe creştere în dolari în luna aprilie după scăderi în luna anterioară, exportu­rile şi importurile avansând în condi­ţiile în care Beijingul îşi pune speran­ţele într-o redresare bazată pe secto­rul manufacturier pentru revitaliza­rea celei de-a doua mari economii a lumii, scrie Financial Times.

    Comerţul Chinei a revenit pe creştere în dolari în luna aprilie după scăderi în luna anterioară, exportu­rile şi importurile avansând în condi­ţiile în care Beijingul îşi pune speran­ţele într-o redresare bazată pe secto­rul manufacturier pentru revitaliza­rea celei de-a doua mari economii a lumii, scrie Financial Times.

    Valoarea exporturile chineze a înregistrat o uşoară creştere, de 1,5% în aprilie în termeni anuali, inversând un declin anual de 7,5% în martie.

    Valoarea importurilor Chinei a urcat cu 8,4% în aprilie, peste aştep­tările analiştilor privind o creştere de uşor sub 5% şi inversând un declin de 1,9% în martie.

    Administraţia preşedintelui chi­nez Xi Jinping se bazează pe indus­triile high-tech pentru a compensa un declin economic generat de investi­ţiile în scădere din sectorul imobiliar, încrederea fragilă a consumatorilor şi cheltuieli ineficiente pe infrastruc­tură.

    Guvernul nu a implementat sti­mu­lente ample, dar a anunţat susţi­ne­re mai puternică pentru fabrici, inclusiv un program pentru industrie pentru „upgradarea“ echipamente­lor şi consumatori pentru achiziţia de aparatură electrocasnică nouă.

    Valoarea comerţului Chinei a crescut de asemenea în primul tri­mes­tru, exporturile urcând cu 1,5% în termeni anuali, iar importurile crescând cu 3,2%.

    Beijingul îşi atrage acuzaţii în creş­tere din partea SUA şi Europei că recurge la practici comerciale ine­chitabile care creează o ofertă cu mult peste cererea internă, ce deter­mină exportatorii ţării să vândă bu­nuri artificial ieftine, subvenţionate pe pieţele internaţionale.

    Oficialii chinezi resping însă din ce în ce mai ferm criticile Occiden­tu­lui privitoare la politica industrială a ţării. Luna trecută, Xi i-a transmis can­celarului Olaf Scholz că exportu­rile ţării sale ajută la temperarea inflaţiei la nivel mondial şi susţin tranziţia către energie curată.

    Deşi criticile privitoare la su­prapro­ducţia fabricilor chinezeşti se ascut, nu există niciun semn că Beijingul ar fi pregătit pentru soluţii care i-ar putea afecta economia vulnerabilă, scrie Bloomberg.

    Industriile high-tech, cum ar fi cea a maşinilor electrice şi panourilor solare sunt cruciale pentru planul lui Xi de revitalizare a economiei şi de aceea China nu se va opri probabil din a le susţine, indiferent de apelurile în creştere în acest sens.

    Acestea sunt importante strategic şi pentru alte ţări şi de aceea barierele comerciale sunt în creştere.

    „Nu există o soluţie unică, rapidă pentru problema supracapacităţii chineze“, spune Frederic Neumann, economist la HSBC Holdings.

    În prezent, departe de a fi pregătite să suporte o parte mai mare a poverii stimulării creşterii economice, gospodăriile şi guvernele locale chineze îşi strâng cureaua după crahul sectorului imobiliar.