Alte motive de hărţuială sunt rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%), arată un studiu publicat de Bitdefender.
Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Serviciul de Protecţie şi Pază îşi desfăşoară activitatea conform legii. Ca întotdeauna Serviciul de Protecţie şi Pază îţi menţine neutralitatea în ceea ce priveşte factorii politici şi nu comentăm afirmaţiile făcute în spaţiul public la adresa SPP”, se arată într-un răspuns al Serviciului de Protecţie şi Pază pentru MEDIAFAX.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut marţi şefului SPP, Lucian Pahonţu, într-o emisiune la România TV, să înceteze să mai convingă membri ai PSD ”să aibă gânduri de mărire”, Dragnea afirmând că Pahonţu este ”vestitorul de serviciu” de la Cotroceni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Numărul opt mondial în proba de dublu, Tecău şi-a concentrat eforturile pentru a oferi condiţii mai bune şi acces la educaţie copiilor din ţara natală. Ambasador UNICEF în România începând din aprilie 2017, Tecău susţine ideea că orice copil ar trebui să aibă posibilitatea de a merge la grădiniţă şi la şcoală.
“Horia Tecău este mai mult decât un campion al tenisului, este un campion al copiilor”, a spus Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF România
Horia Tecău va juca pentru a treia oară la ATP Finals, alături de olandezul Jean Julien Rojer. Favoriţi trei la ediţia 2017, campionii de la US Open vor intra în competiţie duminică.
“Văzând calamitatea fiscal bugetară care riscă să lovească România, calamitate provocată de guvernul de habarnişti economici conduşi de Terente, PNL anunţă următoarele decizii: vom sesiza Avocatul Poporului în vederea atacului la CCR pentru neconstiuţionalitatea ordonanţei, în cazul în care va fi emisă; voi propune Biroului Politic Executiv care se întruneşte luni depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.
El a afirmat că moţiunea de cenzură reprezintă cea mai puternică armă a opoziţiei. “Suntem obligaţi să apelăm la acest instrument care este singurul care poate duce la căderea Guvernului”, a spus Orban, afirmând că “guvernarea PSD pune în pericol sănătatea economiei româneşti, veniturile cetăţenilor români, nivelul de viaţă al fiecărui român”.
”Ingerinţele iraniene în regiune dăunează statelor vecine şi afectează securitatea şi pacea lumii”, a afirmat şeful diplomaţiei saudite, Adel al-Jubeir, prin intermediul Twitterului.
”Regatul îşi rezervă dreptul de a răspunde în mod corespunzător faţă de acţiunile agresive iraniene”, a adăugat acesta.
Iranul a respins acuzaţiile conform cărora ar fi implicat în lansarea unei rachete care a fost interceptată la nord de capitala Arabiei Saudite.
Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“
Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.
Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.
A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.
Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.
Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.
Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.
„Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.
Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.
Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“
În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.
Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.
După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.
Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.
Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.
„Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“
Numarul mare de astfel cazuri într-o perioadă scurtă de timp a determinat creşterea interesului pentru urmărirea infracţiunilor ce implică smartphone-uri si social media. Într-un alt caz evidenţiat de Okaz era vorba de un bărbat ce şantaja o femeie cu fotografii compromiţătoare şi un altul care i-a trimis un mesaj ofensator unui prieten.
Nu este o noutate că cetăţenii saudiţi au fost condamnaţi pentru încălcarea legilor stricte ale ţării prin intermediul reţelelor sociale. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este acela al lui Raif Badawi, un blogger de 33 de ani, care a primit o pedeapsă de zece ani de închisoare şi un total de 1.000 de lovituri de bici. Badawi a înfiinţat site-ul Free Liberal Saudi prin care propaga dreptul la libertatea de exprimare; el fost reţinut pentru prima dată în 2008, dar a fost eliberat după interogatoriu. A fost arestat din nou în 2014 şi acuzat de „insultarea islamului în mediul online”. Primele 50 din cele 1.000 de lovituri i-au fost administrate în 2015, dar pedeapsa a trebuit amânată din cauza sănătăţii sale. Soţia lui, care a fugit în Canada cu cei trei copii ai cuplului, declară că cele 50 de lovituri aproape i-au ucis soţul, care suferă de hipertensiune arterială.
Anul trecut, jurnalistul Alaa Brinji a fost condamnat la cinci ani de închisoare şi a primit o interdicţie de călătorie de opt ani din cauza mesajelor postate pe Twitter. El a fost găsit vinovat de insultarea conducătorilor saudiţi, instigarea opiniei publice şi acuzarea forţelor de securitate de uciderea unor protestatari.
Parteneriatul a fost semnat între filialele Coca-Cola HBC şi Lavazza în şapte ţări, printre care şi România, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Elveţia şi implică nu doar distribuţia cafelei, ci şi vânzări, marketing comercial şi execuţie în piaţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.
Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.