BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Cum se exportă inteligenţa artificială românească

    „În 2019 am participat la Innovation Labs, programul de preaccelerare din România sponsorizat de Orange, şi am fost acceptaţi de ei în programul lor de accelerare Orange Fab. Acum avem un parteneriat cu Orange pentru a crea o platformă de AIOps pentru ei şi pentru clienţii lor de business. Practic venim cu toate cunoştinţele din spate fondând o nouă companie care să se concentreze mai puţin pe consultanţă, şi mai mult pe a construi o platformă de AIOps“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Călin Cornigeanu, cofondator şi chief development officer al Siscale AI. AIOps vine de la Artificial Intelligence in IT Operations şi are rolul de a ajuta companiile să-şi modernizeze procesele curente şi să câştige noi perspective din datele pe care le au pentru a lua decizii de business.
    Povestea Siscale AI a început în 2015, numele start-up-ului provenind de la sistem integration at scale (integrare de sisteme la scară mare – n. red.). Start-up-ul a pornit iniţial cu câţiva clienţi de servicii administrate din zona New York, dat fiind că CEO-ul companiei, Petrică Ruţă, de origine român, dar stabilit în SUA, locuieşte în metropola americană.
    „Eu am lucrat înainte de Siscale la Bitdefender timp de trei ani, pe poziţia de cercetător în domeniul malware. Un prieten de-al meu a intrat în contact cu Petrică Ruţă, CEO-ul din SUA, printr-o recomandare, iar eu şi prietenul meu ne-am deschis o companie micuţă. Am început să avem o colaborare B2B, un fel de angajaţi dar nu cu contract de muncă în SUA. De acolo a tot evoluat compania, ne-am strâns relaţiile şi am ajuns să înfiinţăm Siscale AI”, a povestit el.
    Ţinta Siscale AI a fost să creeze o platformă care să ajute companiile să-şi modernizeze operaţiunile de IT.  „Siscale AI este o platformă de AIOps. Încercăm să ajutăm companiile să adopte AIOps ca tehnologie”, a explicat Călin Cornigeanu. Start-up-ul lucrează spre exemplu acum la reducerea alarmelor false din centrele de operare a datelor şi din centrele de securitate cibernetică.
    „Practic, agregăm alertele de la mai multe sisteme de securitate din infrastructură şi aplicând machine learning pe aceste date ne dăm seama care alertă este importantă. Motivul pentru care este nevoie de aşa ceva este că există foarte multe alarme false pe care analiştii de securitate petrec foarte mult timp urmărind alarme care ajung să fie evaluate ca fiind false. Şi atunci sistemul nostru ajută să reducă din acel zgomot şi oamenii să se concentreze pe lucruri mai importante.”
    Start-up-ul local are în prezent încheiate mai multe contracte cu clienţi din SUA, în paralel cu proiectul de colaborare avut cu gigantul francez Orange.
    „Cu Orange plănuim să facem un model de tip white labeling – în sensul că le dezvoltăm o platformă pe care ei mai apoi să o vândă clienţilor lor sub brandul Orange. Avem şi planuri de a crea ceva găzduit în cloud, un produs care să fie al nostru, dar cred că principalele venituri ar veni din parteneriatul cu Orange”, a precizat cofondatorul Siscale AI.
    Până în prezent, start-up-ul nu a luat nicio finanţare, însă cochetează cu ideea de a obţine o investiţie de câteva milioane de euro pentru a dezvolta în continuare platforma.
    „Nu am luat nicio finanţare până acum, totul a fost creştere organică. Nu avem neapărat o sumă fixă pe care o dorim de la investitori, dar ca primă finanţare aş zice probabil că se ridică la câteva milioane de dolari”, a punctat Călin Cornigeanu, adăugând că banii obţinuţi din finanţare ar fi urma să fie utilizaţi pentru extinderea în continuare în SUA, concomitent cu extinderea în Europa. În ceea ce priveşte evaluarea actuală a proiectului, cofondatorul Siscale AI a precizat că aceasta se situează deocamdată sub 10 milioane de euro.
    Anul acesta, start-up-ul local se va concentra în special pe finalizarea platformei, fiindcă apoi, odată terminată platforma, echipa va avea informaţii concrete şi despre canalul de distribuţie facilitat de Orange şi va putea să înceapă să caute astfel şi primii investitori.

    Proiect: Siscale AI
    Ce face: soluţii de inteligenţă artificială pentru eficientizarea operaţiunilor de IT
    Necesar de finanţare: câteva milioane euro
    Evaluare proiect: sub 10 milioane euro
    Invitat: Călin Cornigeanu, chief development officer, cofondator Siscale AI

    Proiect: Polyfazer
    Ce face: soluţii inteligente pentru staţii de încărcare electrică
    Reţeaua publică actuală dezvoltată: 65 de puncte publice de încărcare electrică pentru maşini
    Invitat: Gabriel Ioniţă, fondator Polyfazer

    Proiect: Underline
    Ce face: aplicaţie mobilă pentru extragerea textelor din cărţi
    Investiţie iniţială: 150.000-200.000 euro
    Finanţare primită până acum: 500.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 3-4 milioane euro
    Invitat: Laurenţiu Victor Bălaşa, fondator Underline

    Proiect: Dekeneas
    Ce face: platformă AI de detectare a atacurilor cibernetice
    Invitat: Andrei Bozeanu – fondator Dekeneas şi security consultant în cadrul CERT-RO

    Proiect: Flip.ro
    Ce face: platformă online de vânzare/cumpărare a smartphone-urilor second-hand
    Finanţare primită până acum:120.000 euro
    Necesar de finanţare: 0,5-1 milion euro
    Invitaţi: George Moroianu şi Alin Luca, cofondatorii Flip.ro

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Premieră mondială: Ţara din UE care îşi face propria monedă digitală. Cetăţenii nu mai folosesc numerar

    Banca centrală a Suediei (Riksbank) a anunţat că a început să testeze o monedă digitală denumită e-krona, ceea ce duce această ţară cu un pas mai aproape de crearea primei monede digitale emise de o bancă centrală.

    Suedia este deja ţara cu cea mai mică dependenţă de numerar din lume, ceea ce îi permite să fie un adevărat test al hârtiei de turnesol când vine vorba de modul în care pot reacţiona băncile centrale la faptul că oamenii utilizează din ce în ce mai puţin banii tipăriţi.

    Riksbank a subliniat că nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la emiterea unei monede digitale e-krona adăugând că testul pilot, care este derulat în colaborare cu firma de consultanţă Accenture, va simula utilizarea e-krona “într-un mediu de testare izolat”.

    Testul pilot se va derula până în luna februarie 2021 şi va utiliza tehnologia block-chain, a adăugat Riksbank.
    “Scopul proiectului este acela de a arăta cum ar putea fi utilizată e-krona de către publicul larg”, a informat Riksbank într-un comunicat de presă.

    În luna ianuarie a acestui an, şase din cele mai mari bănci centrale ale lumii (printre care şi Banca Centrală a Suediei) au căzut de acord să facă schimb de cunoştinţe şi expertiză cu privire la posibilitatea emiterii propriilor monede digitale.

    Monedele digitale emise de băncile centrale sunt bani tradiţionali dar în format digital, emişi şi controlaţi de banca centrală a unei ţări. În contrast, criptomonedele (precum bitcoin) sunt produse în urma unor procedee matematice complexe şi sunt controlate de comunităţi online fără legături între ele, în locul unui organism centralizat.
     

  • Povestea omului care a convins sute de mii de români să renunţe aproape de tot la bancă. Ce le oferă acestora pentru a renunţa

    Fondat în 2015 de estonianul Norris Koppel în Marea Britanie, fintech-ul Monese este utilizat astăzi de peste 300.000 de români, dintre care jumătate fac parte din Diaspora stabilită în Regatul Unit.

    „Monese s-a născut din experienţa mea personală. Acum câţiva ani, când m-am mutat în Marea Britanie, nu am putut accesa sistemul bancar timp de 6 luni. Nu mă încadram în condiţiile necesare pentru a deveni client, iar asta se întâmpla undeva în 2013. Apoi am observat evoluţia neaşteptată a telefoanelor mobile şi am început să lucrez la proiectul Monese”, povesteşte Norris Koppel, fondator şi CEO al fintech-ului britanic. Inspirată din nevoia personală a estonianului, platforma Monese este folosită astăzi de peste 300.000 de români la nivel global, dintre care jumătate locuiesc în Marea Britanie.

    Ei o folosesc mai ales pentru că permite transferuri transfrontaliere rapide şi pentru că modelul de business al start-up-ului permite utilizarea conturilor Monese pentru încasarea salariului, spre exemplu. „Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată folosi un singur serviciu financiar.

    Cred că multor români le place ideea de conturi multiple, dar şi faptul că se pot muta şi pot fi români oriunde, îşi pot menţine continuitatea vieţii financiare”, explică Norris Koppel, într-o discuţie cu Business MAGAZIN. Cu 2 milioane de utilizatori la nivel global, Monese s-a lansat oficial pe piaţa din România la începutul lunii februarie, când a anunţat că va introduce conturi în lei, cu IBAN românesc oferit de Libra Internet Bank, a 16-a bancă din sistemul bancar românesc.

    Lansarea conturilor în lei reprezintă o premieră atât din punctul de vedere al pieţei fintech-urilor – unde românii sunt obişnuiţi până acum cu Revolut, care nu oferă însă conturi în lei – cât şi prin prisma industriei bancare din România. „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă clienţilor români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. Este un moment foarte important în industria financiară din România. Parteneriatul nu este întâmplător. Noi ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezultate solide drept o organizaţie orientată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Pe lângă IBAN-uri româneşti, fintech-ul oferă pentru clienţi şi suport în limba română – ceea ce nu pare ieşit din comun pentru o companie, însă în era aplicaţiilor de puţine ori ai un număr de telefon la care poţi suna atunci când aplicaţia îţi dă eroare, în contextul în care jucători din alte industrii, precum Glovo, nu oferă suport telefonic pentru clienţii care au întâmpinat probleme. „Conturile multiple” la care se referă Koppel şi despre care spune că sunt de interes pentru români înseamnă că atunci când îţi faci un cont în lei îţi poţi deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline, permiţând transferuri gratuite între conturile aceluiaşi utilizatori şi între conturi Monese.

    „Decizia de a lansa acest serviciu în România ca parte din planul nostru de extindere a fost un lucru cât se poate de natural. Deja avem sute de mii de clienţi români în întreaga Europa, prin conturile noastre de euro şi lire sterline. Ştim că mulţi dintre clienţii noştri aşteaptă deja cu mare interes lansarea Monese în România şi îşi doresc o ofertă de servicii localizate, rapide şi uşor de utilizat. Aceşti clienţi sunt nemulţumiţi de serviciile tradiţionale bancare, care se adaptează prea greu la nevoile şi stilul lor de viaţă. Noi oferim o alternativă perfectă atât pentru românii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate”, completează Norris Koppel.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă din România înseamnă că utilizatorii care optează pentru aceste conturi cu IBAN românesc pot utiliza contul Monese ca pe orice alt cont bancar. Astfel, utilizatorii îşi pot încasa salariile în cont, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    Pornind de la premisa că din cei 2 milioane de utilizatori la nivel global, 300.000 sunt români, fondatorul Monese speră ca aplicaţia să îşi tripleze numărul de utilizatori din România în 2020, până la 900.000, în contextul în care natura aplicaţiei se pliază pe trendul de migraţie din realitatea românească. „Adopţia a fost constantă, dar în a doua parte a anului 2019 ritmul a accelerat. Popularizarea brandului cred că a fost principalul factor. Aproape 80% din înrolările noi pe care le avem astăzi în platformă se datorează promovării prin viu grai”, explică fondatorul Monese.

     Acest succes al „viului grai”, cu care s-a lăudat şi Revolut, se bazează de fapt pe bani gratis oferiţi celor care se înrolează. Dacă Revolut a avut succes cu o campanie prin care a oferit câte 50 de lei celor care abia ce s-au înrolat cât şi celor care i-au invitat, Monese derulează deja de un an o astfel de campanie, oferind echivalentul a 15 euro.  

    „În fiecare piaţă avem o campanie de înrolare, iar în România o avem de un an. Am făcut multe experimente pentru a vedea ce funcţionează, iar în fiecare ţară este diferit. Dar în România funcţionează acest model”, detaliază CEO-ul Monese. Disponibil astăzi în 31 de ţări, fintech-ul Monese funcţionează în fiecare dintre acestea ca un potenţial înlocuitor al serviciilor oferite de industria bancară. Aplicaţia funcţionează în acest sens în toate ţările în care este prezentă, oferind o alternativă pentru încasarea salariului. „Suntem în 31 de ţări, cu conturi momentan în euro, lire sterline şi lei. Astfel, în 21 de ţări oamenii pot folosi Monese cu moneda lor. Totuşi, avem utilizatori care îl folosesc pentru salarii în toate cele 31 de ţări. Este puţin mai dificil pentru că unele conturi în monedă locală nu sunt încă integrate, cum ar fi coroanele suedeze, dar nu este imposibil”, spune el.

     Cu o ţintă de 900.000 de utilizatori români până la finalul anului, Monese vine puternic din urmă în cursa cu Revolut – care a anunţat la începutul anului că deja 1 milion de români au descărcat aplicaţia. Platforma vine cu trei pachete tarifare, dintre care unul este gratuit. Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţii mai pot face retrageri de la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună. De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.

    Printre ambiţiile de viitor ale fintech-ului se numără implicarea în produse de tip credite şi depozite, pregătind lansarea acestora pentru 2020 atât în Marea Britanie, cât şi în România. „Vom lansa prima dată ceva în Marea Britanie şi căutăm şi pentru România acest gen de parteneriate. Momentul lansării nu este încă stabilit, dar sperăm să reuşim să aducem şi pentru utilizatorii din România produsul de creditare în 2020”, spune Noris Koppel, CEO şi fondator al fintech-ului Monese. Fintech-ul britanic este pe cale de a deveni cel mai recent „unicorn” – start-up de tehnologie evaluat la peste 1 miliard de dolari – în contextul în care Monese derulează în prezent o nouă rundă de finanţare de peste 100 milioane dolari, potrivit FT.  

    Monese, cu peste 400 de angajaţi la nivel global, urmăreşte să încheie cea mai recentă rundă de finanţare în prima jumătate a anului 2020, iar din aceasta fac parte atât investitori vechi, cât şi investitori noi. Printre competitorii Monese se numără Monzo, N26 şi Starling Bank, însă pariul principal pe care îl face compania ţine de imigranţii din toată lumea, care se confruntă cu problema accesului limitat la servicii bancare tradiţionale, pentru că nu au istoric. Aşa cum spun reprezentanţii, ei vor să le ofere utilizatorilor ocazia să folosească serviciile bancare „de parcă ar fi peste tot localnici”.

    Evoluţia Monese a accelerat pe parcursul anului 2019 în contextul în care numărul de utilizatori s-a dublat la 2 milioane din luna mai până în luna decembrie. Ţinta pentru finalul anului este de 5 milioane de utilizatori la nivel global. Ultima rundă de finanţare semnificativă a fost încheiată în septembrie 2018, când a atras 60 de milioane de dolari de la mai multe companii, printre care PayPal şi IAG, compania din spatele British Airways.

  • Colaje cu gunoaie: cum face artă din ceea ce mulţi dintre noi aruncă un artist din San Francisco

    Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri. 

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care ar putea schimba Codul Rutier radical

    La începutul acestei luni a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite modificări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B21/2020, depus la Senat marţi, 4 februarie 2020, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, după cum urmează:

    Art.44, aliniatul (2) va avea urmatorul cuprins: „ (2) În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile express, pe cele naţionale europene (E) si pe cele nationale (DN) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi sa folosească în timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă.”

    În prezent, articolul 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 are următorul cuprins: „În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire. ”

    u ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Care este cel mai produsul prezent în nenumărate alimente, dar pentru fabricarea căruia sunt distruse mediile naturale şi sunt exploataţi copii de nici 8 ani

    Modul în care uleiul de palmier este produs dăunează oamenilor, aerului pe care îl respirăm şi vieţii sălbatice. Totuşi, este un ingredient folosit în mai multe alimente – câteodată chiar în cantităţi foarte mari, observă BBC. De fapt, este estimat ca uleiul de palmier să fie în aproape jumătate din produsele de la supermarket.

    Motivul pentru care e posibil să nu fi auzit de el este că timp de mulţi ani a fost deghizat sub diferite nume. O directivă din 2014 a Uniunii Europene a forţat producătorii să menţioneze produsele în care acesta este folosit, dar această regulă nu a inclus şi industria produselor cosmetice, aşa că aproape nimeni nu realizează că acesta e prezent într-o gamă variată de produse de îngrijire şi înfrumuseţare, de la şampon la ruj. Motivul pentru care este atât de popular este dat de anumite calităţi care îl fac un ingredient brut excelent. Nu conţine grăsimi trans, are un punct de topire foarte ridicat şi are costuri mici de producţie.

    În fond, nu uleiul de palmier este problema, ci faptul că această specie de palmieri creşte în pădurile tropicale care sunt casa unor animale ca urangutanii. Pe lângă vânătoare, defrişările cauzate de producţia de ulei de palmier a condus la punerea pe lista de specii pe cale de dispariţie a unor animale precum specia „bornean oragnutan”. Dar nu numai animalele sunt în pericol.

    În 2016, organizaţia Amnesty International a acuzat industria că foloseşte copii foarte mici, chiar şi de opt ani, în procesul de producţie. De asemenea, studiile arată răspândirea la scară largă a unor conflicte între marii producători şi comunităţile locale. Producţia de ulei de palmier a fost şi unul dintre cauzele incendiilor de vegetaţie din 2015, care au cauzat un grad foarte ridicat de poluare a aerului, iar defrişările au contribuit la schimbările climatice.

    Mulţi ar spune că soluţia este să fie stopat consumul de ulei de palmier. Cu toate acestea, multe companii au protestat, aducând argumente diverse, cum ar fi cel potrivit căruia uleiul de palmier este foarte eficient, mai ales că pentru cultura acestor palmieri se folosesc mai puţine pesticide. Schimbându-l cu ulei de soia sau de rapiţă, mediul ar avea mult mai mult de suferit. Au spus, de asemenea, că producţia sa reperzintă o sursă de locuri de muncă pentru mulţi oameni din comunităţi mici.

    Industria spune că soluţia stă în dezvoltarea unei producţii sustenabile, în care să nu fie afectate pădurile tropicale, animalele sau oamenii. În 2003 s-a creat şi o comunitate care să sprijine această mişcare. Totuşi, multe alte organizaţii, printre care şi WWF, care a susţinut ideea de sustenabilitate, spun însă că acest lucru nu este posibil, în prezent doar 18% din producţie fiind „sustenabilă”.


     

  • Decizia luată de reprezentanţii brutăriei din Ditrău în legătură cu angajaţii srilankezi după ce localnicii au ameninţat cu incendierea brutăriei

    Brutăria din Ditrău, judeţul Harghita, adusă în atenţia publică după angajarea a două persoane din Sri Lanka şi a revoltei stârnite în comunitatea locală, a luat o decizie în ceea ce îi priveşte pe angajaţii asiatici. Reprezentanţii brutăriei au vorbit despre decizia lor într-un comunicat de presă pe care l-au publicat pe reţeaua de socializare Facebook.

    Redăm în întregime mesajul postat de reprezentanţii brutăriei:  


    „Având în vedere situaţia dată, ne-am simţit nevoiţi că ar fi timpul să publicăm un comunicat şi pentru presă. Scrisoarea, care a fost citită ieri la şedinţa locală, a fost adresată localnicilor, ca să ajungem la un fel de compromis. Prin prezenta, vrem să anunţăm presa despre decizia noastră finală.

    S-a păstrat ura şi tensiunea la adresa firmei noastre şi a celor doi angajaţi srilankezi, ba mai mult, s-a extins şi asupra tuturor angajaţilor actuali. Am analizat răspunsul localnicilor şi deoarece perspectiva comunei a rămas neschimbată, ei dorind în continuare alungarea celor doi muncitori srilankezi, astfel compromisul oferit comunităţii îşi pierde valabilitatea. Menţionăm faptul că oferta noastră n-ar fi adus nicio modificare negativă pentru cei doi muncitori, n-ar fi afectat nici drepturile salariale, nici drepturile lor ca persoane. Având în vedere faptul că firma noastră are două compartimente, una de producţie a pâinii şi cealaltă de patiserie, ca să nu participe în procesul de pregătire a pâinii conform cerinţelor localnicilor, ar fi fost mutaţi la producţia de patiserie. Astfel, am vrut să îndeplinim cerinţa localnicilor, cu singurul scop: să fie linişte în comună. Menţionăm faptul că posturile pe care ar fi fost mutaţi cei doi muncitori srilankezi nu sunt inferioare din punct de vedere profesional raportat la cele pe care sunt încadraţi în prezent. Totodată precizăm faptul că această eventuală schimbare a posturilor de muncă ar fi fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

    Trebuie avut în vedere contextul în care a fost scris comunicatul către localnici – şi anume atunci când ni s-au adresat ameninţări din partea majorităţii comunei, cu incendierea brutăriei, fiind postat pe grupul de Facebook înfiinţat de unii localnici slogan-ul „Să dăm foc ca în anul ’90”. Având în vedere acest context, după ce cei 2 angajaţi srilankezi şi-au început activitatea la firma noastră am depus tot efortul necesar ca cei doi să trăiască şi să muncească în siguranţă.
    Noi, fiindcă am fost ameninţaţi, am încercat să ajungem la un compromis. Dar, având în vedere că oferta noastră a fost refuzată, şi scrisoarea noastră a fost batjocorită, am reanalizat decizia noastră, şi am ajuns la concluzia că rămânem şi în continuare alături de muncitorii noştri din Sri Lanka. Ei vor lucra şi în continuare la noi pe acelaşi posturi pe care au fost angajaţi, şi în nici un caz nu suntem dispuşi să renunţăm la ei. Nu ne lăsăm influenţaţi de ură. Menţionăm faptul că în reşedinţa actuală cei doi muncitori se simt bine, sunt satisfăcuţi de condiţiile de cazare şi de condiţiile de muncă. În orice ameninţare şi problemă viitoare vom răspunde numai pe cale legală şi în faţa autorităţilor competente. Orice decizie luată de o instituţie – sau orice petiţie va fi analizată în prezenţa reprezentanţilor legali, şi respectând normele legale în vigoare.
    Totodată reiterăm faptul că aşteptăm şi cererile de angajare din partea localnicilor calificaţi ca brutari.

    Autorităţile au intervenit numai ulterior, dar prin prezenta vrem să le mulţumim pentru că depun eforturi pentru siguranţa celor doi muncitori străini. Din păcate oamenii care reprezintă comunitatea celor nemulţumiţi de angajarea celor doi brutari srilankezi continuă să agraveze situaţia incitând la ură şi la violenţe. Localnicii din Ditrău au refuzat atât pe cei doi muncitori, cât şi produsele brutăriei, însă noi susţinem şi în continuare faptul că nu suntem împotriva comunităţii ci dorim aplanarea acestei situaţii.
    Mulţumim instituţilor care ne-au oferit siguranţă şi sperăm că vor adopta măsurile legale necesare. Sperăm ca aceasta situaţie se încheie într-un mod normal, ca între nişte oameni civilizaţi, într-o ţară civilizată.
    Noi credem că în faţa lui Dumnezeu toţi suntem egali, indeferent de religie şi rasă, şi condamnăm ura şi discriminarea.

    Cu respect,
    Conducerea Brutariei Ditrău.”


     

  • Când florile ţin de cald

    Cum însă recoltarea pufului presupune suferinţă pentru raţele sau gâştele de la care provine, o companie americană, Pangaia, propune umplerea gecilor cu un material obţinut din flori de câmp, scrie Dezeen. Pangaia utilizează o anume specie de flori de câmp, combinând florile uscate cu un biopolimer obţinut din resturi vegetale şi un aerogel, obţinând astfel un material, care, pe lângă proprietăţile sale izolatoare, este şi biodegradabil. Denumit FLWRDWN (Flower Down sau puf de flori), materialul a fost folosit pentru un model de geacă cu strat exterior din poliester lansat în trei variante de culoare: alb, negru şi bleumarin. 

  • Afaceri de la zero. Românii care i-au uimit pe suedezi: au creat produse prietenoase cu natura şi au lucrat chiar şi cu IKEA

    Ce pot face un designer, un arhitect şi un inginer dacă îşi pun la comun creativitatea? Solve este un răspuns la această întrebare, dacă ar fi să ne luăm după colaborarea dintre Cristina Dan, Vlad Osiac şi Călin Popescu. Solve este un studio de inovaţie în design şi sustenabilitate, care foloseşte tehnologia pentru inovaţii sustenabile. Vi se pare prea complicat? Să-i lăsăm pe ei să explice.

    „Acest business a pornit acum trei ani, sub forma unui brand de modă sustenabilă, din dorinţa de a arăta că designul are o valoare adăugată în lume, pe lângă o estetică frumoasă. Aveam deja un brand de modă în România, însă nu era sustenabil şi îmi doream să pot aduce un beneficiu şi mai mare clienţilor mei, dar şi mediului înconjurător”, povesteşte Cristina Dan, de profesie designer, fondatoarea Solve.
    În 2014, a plecat în Danemarca pentru educaţie şi cercetare în design sustenabil. Doi ani mai târziu, a creat Omdanne, o colecţie vestimentară multifuncţională. Ce înseamnă asta? Colecţia are în componenţă trei piese vestimentare care pot crea peste 30 de stiluri vestimentare diferite. Mai mult decât atât, cele trei piese sunt 100% biodegradabile sau compostabile, astfel că devin elemente nutritive pentru sol, în loc de deşeuri textile poluante.
    „Pe măsură ce dezvoltam Omdanne, dar şi a doua colecţie, S-Bags, compusă din genţi downloadabile pe care clientul şi le poate descărca şi fabrica singur din materiale deja deţinute, am realizat că problemele din industrie pe care doream să le rezolvăm erau mai complexe şi adânc înrădăcinate. Astfel am decis să pivotăm direcţia studioului, transformându-l în studio de inovaţie în design şi sustenabilitate”, mai spune Cristina Dan.
    Astăzi, fondatorii Solve oferă servicii de design, consultanţă şi educaţie în sustenabilitate către companii din orice industrie şi instituţii de învăţământ, cu precădere la nivel universitar. 
    Cristinei Dan i s-a alăturat, în dezvoltarea Solve, şi Vlad Osiac, de profesie arhitect, care deţine şi un studio de arhitectură, cu numele Rite, dar şi Călin Popescu, inginer în mecanică şi prototipizare.
    „Înainte de a fonda Rite, Vlad a trăit în Shanghai, unde a lucrat în principal la dezvoltări de complexe rezidenţiale de dimensiuni mari. Călin este absolvent al Universităţii din Northampton şi este un gânditor multilateral eficient, excelând în rezolvarea problemelor tehnice”, îi descrie Cristina Dan pe partenerii săi în business.
    Pentru a pune pe picioare Solve, cei trei antreprenori au investit 6.000 de euro în aparatură şi prototipare şi realizarea proiectelor Omdanne şi S-Bags. Alţi bani au continuat să fie investiţi pentru deplasări în vederea participării la târguri şi expoziţii, pentru a sta la curent cu ultimele trenduri în inovaţie şi tehnologie. Atenţia lor s-a concentrat până acum mai mult pe străinătate.
    „Pentru anul 2020, planificăm o intrare şi pe piaţa românească. În ultimul an am observat o creştere de interes şi în România în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi inovaţia. Ne dorim să contribuim prin design la dezvoltarea ţării noastre în aceste domenii, există mult potenţial”, spune Cristina Dan.
    Totodată, din primăvara lui 2020, cei trei fondatori ai Solve speră să deschidă porţile unui studio în Bucureşti, unde să-şi poată primi clienţii din România. Momentan lucrează în regim remote, din Danemarca, Suedia şi Germania. Dintre clienţii Solve fac parte companii din industriile creative, ale bunurilor de consum, precum Ikea, sau instituţii de învăţământ, cu precădere la nivel universitar.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Dentisteria – abonamente cu periuţe de dinţi pentru corporatişti (Bucureşti)
    Fondatori: Octavian Rădulescu şi Ciprian Răducan
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 5.000 de euro
    Prezenţă: în rândul companiilor

    Happy Friday – producţie de rochii, fuste şi salopete (Bucureşti)
    Fondator: Irina Ţenovici
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în primele 9 luni din 2019: 380.000 de lei (83.000 de euro)
    Prezenţă: online şi în trei showroomuri în Bucureşti

    Bumbagr – producţie de borsete (Bucureşti)
    Fondator: Ramona Manea
    Cifră de afaceri estimată pentru următorii ani: 50.000 de euro
    Prezenţă: online şi în două magazine fizice

    Rottaru – şcoală de machiaj, cosmetică, masaj şi stilism vestimentar (Bucureşti)
    Fondator: Mihaela Rotaru
    Investiţie iniţială: 45.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Eematico – proiect în domeniul educaţiei (Bucureşti)
    Fondator: Ion Neculai, alături de alţi zece colaboratori
    Cifră de afaceri în 2019: 1 milion de lei (217.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

  • Vesela de unica folosinţă, folosită şi în Antichitate

    O demonstrează istoria, aşa cum este ea prezentată la un expoziţie de la British Museum, dedicată omului şi gunoaielor sale, unde, pe lângă produse moderne de unică folosinţă, se pot vedea şi unele care datează din Antichitate. Paharele antice de unică folosinţă au fost confecţionate în urmă cu 3.600 de ani de civilizaţia minoică, având rolul de a demonstra statutul social al utilizatorilor lor. Realizate din lut, material disponibil din abundenţă la vremea aceea, paharele se foloseau pentru băut vin la petreceri şi apoi se aruncau ca să nu-şi mai bată nimeni capul cu spălatul lor, iar o parte dintre ele au rezistat până azi, fiind descoperite de arheologi în Creta.