BusinessMagazin

Tag: firma

  • Acestea sunt cele mai scumpe oraşe din lume

    În acest an, accentul se pune pe Europa şi Asia. De mai bine de 30 de ani, analiştii financiari ai Economist Intelligence Unit compară costurile vieţii în întrega lume, scrie Rador. Peste 160 de produse şi servicii din 133 de oraşe sunt înregistrate la fiecare şase luni în lunile martie şi septembrie. Sunt luate în calcul costurile legate de alimente, băuturi, îmbrăcăminte, chirie, utilităţi, activităţi recreative.

    Singapore a reuşit să revendice titlul de cel mai scump oraş din lume, pentu al cincilea an consecutiv. 

    Vezi continuarea pe www.descopera.ro

  • Geometria luminii, tapiserii şi vaze cruciforme

    Printre acestea, scrie The Telegraph, se numără candelabre modulare compuse din elemente cu forme geometrice ce par mai degrabă nişte bijuterii, grupate sub denumirea de Arrangements la standul brandului de corpuri de iluminat Flos, tapiserii şi textile decorative realizate de Bethan Laura Wood în colaborare cu o veche firmă din domeniu din Lombardia, Limonta, şi inspirate de pasiunea creatoarei pentru cultura Mexicului din anii ’70 ori piese ale creatoarei daneze Bodil Kjær, care şi-a propus să aducă în atenţie lucrările de-ale sale vechi de jumătate de secol, printre care se numără vaze în formă de cruce din gama Cross.

  • Statistică înfiorătoare: La fiecare 9 minute un român pleacă din ţară, iar la fiecare 7 minute un român moare fără să fie înlocuit

    Pe lângă calitate, vom avea o problemă şi cu cantitatea, a spus ea într-o dezbatere despre “noua economie” la CFA Forecast Dinner, reuniunea anuală a analiştilor financiari.
     
    În privinţa României, pe lângă faptul că numărul românilor va scădea, avem o problemă şi de mobilitate: suntem cel mai puţin mobili din Europa.
     
    Oana Ciornei spune că viitorul muncii va fi total diferit de ceea ce se întâmplă acum: o persoană va schimba jobul în mai puţin de 3 ani, într-o carieră un om va schimba cel puţin o dată profesia, recalificarea va fi o soluţie pentru fiecare, iar multe persoane încep să facă un venit din hobby.
     

  • Ce salariu incredibil are soţia lui Tăriceanu

    Despre Loredana nu se ştia decât că este cu 26 de ani mai tânără decât Tăriceanu şi că are aspiraţii de designer vestimentar.
    În declaraţiile de avere depuse de Tăriceanu, Loredana apare la rubrica de venituri ca designer vestimentar, conform stirilekanald.ro.

    În ultimul document, din decembrie 2016, Tăriceanu a completat că soţia sa a încasat 12.000 de lei pe an (1.000 de lei pe lună), aceasta fiind angajata ca designer la firma Gimo Com SRL, o firmă înfiinţată la Buzău de părinţii Loredanei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Nick Kós, noul CEO al PwC Europa Centrală şi de Est

    Nick Kós este în prezent Country Managing Partner al PwC Ungaria şi a exercitat diverse funcţii de conducere în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Nick va prelua conducerea firmei de la actualul CEO, Olga Grygier-Siddons, care îşi va încheia mandatul de 4 ani pe 30 iunie 2018.

    ”Sunt onorat că am fost ales CEO al PwC ECE. Aceasta este o perioadă plină de oportunităţi pentru PwC în Europa Centrală şi de Est şi este un privilegiu să conduc o echipă de peste 10.000 de profesionişti, care lucrează împreună pentru a consolida încă şi mai mult firma.

    Nick Kós are 49 de ani şi este de origine irlandeză şi maghiară. În prezent este Country Managing Partner al PwC Ungaria şi a lucrat în cadrul PwC timp de 27 de ani, din care 24 în Europa Centrală şi de Est, şi 18 ca Partener de Audit.

    Înainte de această alegere, el a exercitat diverse funcţii de conducere ca Lider de Audit pentru Regiunea de Vest din cadrul PwC ECE, Lider al Echipei de Servicii de Audit pentru Sectorul Produselor Industriale, precum şi lider de audit în Rusia şi Regiunea de Est.

  • Mark Zuckerberg susţine că firma Facebook este angrenată într-o luptă continuă cu entităţi din Rusia

    “Este o cursă a înarmării. Vor deveni din ce în ce mai buni”, a declarat şeful Facebook în cursul audierii sale în Congresul SUA.

    “Sunt persoane în Rusia ale căror slujbă este să încerce să exploateze sistemele noastre şi alte sisteme de Internet, cât şi alte sisteme,”, a mai afirmat Zuckerberg, care a anunţat că Facebook dezvoltă noi unelte pentru a identifica conturile false.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 20 de ani, a pornit ca cizmar o mică afacere. Astăzi, compania valorează peste 14 miliarde de euro

    Totul a început în 1920, când Adi Dassler, un cizmar de doar 20 de ani, a început să producă propriii pantofi sport cu obiectivul de a oferi fiecărui atlet cea mai bună încălţăminte pentru disciplina sa. Patru ani mai târziu a intrat în afacere şi fratele său mai mare, Rudolf Dassler, iar împreună au creat Fabrica de Pantofi a Fraţilor Dassler (Gebruder Dassler Schuhfabrik) cu „sediul“ în spălătoria mamei lor. Deşi au întâlnit numeroase impedimente din cauza furnizării precare de energie electrică, fraţii Dassler au cunoscut rapid succesul şi, înainte de Al Doilea Război Mondial, au ajuns să vândă circa 200.000 de perechi de pantofi. La mijlocul anilor 1930, Dassler făcea 30 de perechi de pantofi diferiţi pentru 11 sporturi, având circa 100 de angajaţi. La Olimpiada de Vară din 1936, compania celor doi i-a asigurat ghetele atletului afro-american Jesse Owens, care urma să câştige patru medalii de aur. Evenimentul a adus recunoaştere companiei, aceasta urmând să primească cereri de pantofi sport din toată lumea.

    Ruptura dintre fraţi s-a produs în timpul războiului, când cei doi nu s-au pus de acord cu privire la strategia firmei. Rudolf şi-a deschis o nouă firmă –  Ruda – ulterior redenumită Puma, iar pe 18 august 1949 Adi Dassler a fondat Adidas AG.  Când au hotărât să se separe, în 1948, oraşul s-a divizat, locuitorii devenind loiali unuia sau celuilalt dintre principalii angajatori din urbe. În scurt timp, Adidas a devenit o afacere mai mare şi mai profitabilă decât Puma.

    O mare greşeală a lui Rudolf Dassler, de care fratele său a profitat din plin, a fost divergenţa avută cu antrenorul echipei de fotbal germane. Acest lucru a permis companiei concurente să sponsorizeze Germania la Cupa Mondială de fotbal din 1954, echipa câştigând finala împotriva Ungariei purtând ghete Adidas. Victoria a adus mărcii o publicitate imensă, Adi Dassler fiind prezent în toate ziarele. În paralel, antreprenorul s-a specializat pe nişa de înscălţăminte sportivă şi a încercat continuu să le îmbunătăţească; una dintre strategiile sale a fost să folosească nume mari din sport ca imagine pentru Adidas. Printre cei care au reprezentat brandul s-au numărat, de-a lungul timpului, Muhammad Ali, Max Schmeling, Sepp Herberger, Franz Beckenbauer etc. De asemenea, o piatră de temelie a politicii firmei a fost publicitatea agresivă – brandul este prezent la toate evenimentele sportive din lume – dar şi inovaţia constantă – fiind într-un permanent contact cu sportivii activi, Adidas a dezvoltat pantofi pentru aproape orice sport.

    Începând cu mijlocul anilor 1960, Adidas a început să producă şi îmbrăcăminte, iar zece ani mai târziu mingea de joc oficială la toate evenimentele sportive majore de fotbal a început să poarte numele brandului. După Cupa Mondială din 1974, când echipa câştigătoare a purtat echipament complet Adidas, firma a început să se dezvolte din ce în ce mai mult şi pe partea de îmbrăcăminte.

    Adolf Dassler a murit în 1978, la vârsta de 78 de ani, lăsând pe mâinile soţiei şi fiului său un brand cu renume mondial. În prezent, compania cu peste 25.000 de angajaţi în întreaga lume îşi desfăşoară activitatea în afara Germaniei, singura unitate ce funcţionează în ţara de origine a brandului fiind un centru de testare a prototipurilor.

  • Moda care-ţi protejează ochii

    Brashy Studios, o firmă din Los Angeles, cunoscută mai mult pentru colecţiile sale de streetwear, propune purtarea ochelarilor de protecţie ca aceia utilizaţi de cei care lucrează cu diverse substanţe chimice în laboratoare drept accesorii de modă, având deja la vânzare ochelari de plastic transparent cu lentile mari.

    Ochelarii de protecţie de la Brashy Studios se pot asorta cu haine de plastic transparent de la aceeaşi firmă, dacă purtătoarea doreşte, aşa cum o sugerează fotografiile de promovare ale noilor accesorii.

  • După prima zi de tranzacţionare la bursă Spotify este evaluată la 29,5 mld. dolari, peste aşteptări

    Compania nu a emis acţiuni noi, fiina disponibile cele deţinute de investitorii privaţi ai firmei.

    Spotify este lider mondial în rândul companiilor de streaming muzical, cu peste 70 de milioane de clienţi plătitori de abonament, de două ori mai mulţi decât Apple.

    Spotify a vândut şi anul trecut acţiuni, în tranzacţii private, la preţuri cuprinse între 37,5 şi 125 de dolari pe acţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi antreprenori români au readus la viaţă un brand românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea

    Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, acum aceste schiuri sunt ”made in Cehia“. Designul, brandul şi ideea sunt în continuare româneşti, făcând apel la nostalgia şi patriotismul consumatorilor.

    Din ce am «săpat» noi, schiuri s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin“, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi antreprenori care au readus la viaţă acest brand, asociatul său fiind Ionuţ Paţiu.

    El spune că undeva în anii ’60 se putea deja vorbi de o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această marcă. ”Oricum, istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress».“

    Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că au dedicat un an pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).

    ”Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.“ Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă ei înşişi schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.

    ”Din primăvara lui 2016 am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online integrată cu procesator de plăţi.“ Din ce bani aveau puşi deoparte, au produs 30 de perechi de schiuri potrivite pentru schi de relaxare şi 10 perechi de off-piste.

    În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară.
    ”Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles cu un discount generos.“ Mai mult, antreprenorii au decis încă din primul an să sponsorizeze doi schiori. Aceasta rămâne în continuare direcţia principală de marketing a companiei. ”Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing.“ Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.

    În al doilea sezon, 2017 – 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact în cele mai mari oraşe. ”Am vândut practic mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.“ Au mai fost produse ca prototipuri încă două modele de pârtie (sportiv şi expert) şi unul de off-piste, acestea fiind deja în proces de testare în staţiunile montane.

    Schiurile Reghin, în pofida numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ”Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil.“ Cehia s-a dovedit a fi o opţiune logică. ”Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.“ Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ”Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.“

    Acum, portofoliul companiei cuprinde o colecţie completă de schiuri, mai exact există modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil. Pentru schiori mai sportivi, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei mai sportivi există modelul Naţional, acesta fiind destinat schiorilor experţi. ”Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi respectiv 120 mm sub legătură.“ |n cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ”Pentru cei mai mici amatori de schi avem modelul Pitic.“

    În acest sezon, în magazine, au fost prezente modelele Combi-R, Pitic, Topazz şi Topazzz, urmând ca restul modelelor să intre în producţie pentru sezonul viitor, după ce lumea le va fi testat în staţiuni. ”Vrem să devenim o prezenţă de încredere pe scena sporturilor de iarnă din România şi să contribuim la educaţia publicului şi construcţia unei adevărate culturi de schi în România. E singurul mod în care o afacere de genul schiuri Reghin poate fi sustenabilă.“ Preţul unei perechi variază între 490 de lei în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.

    ”Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.“ Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. ”|n fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.“

    Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.

    Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au  o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.

    Dintre acestea, doar 55 de pârtii din ţară au o lungime de peste un kilometru, doar două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură sare de 4 kilometri lungime. |n acest context, cele mai multe pârtii sunt foarte scurte şi, în plus, sunt dependente de ninsori, dat fiind că nu dispun de tunuri de zăpadă.

    Deşi infrastructura este încă subdezvoltată, numărul practicanţilor de schi creşte, mulţi alegând chiar să exerseze în Austria, Franţa, Bulgaria sau Elveţia. Astfel, odată cu pofta de sporturi de iarnă, creşte şi vânzarea de echipamente, iar schiurile Reghin îşi trăiesc a doua tinereţe.