BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Comisia Europeană a aprobat o schemă de 103 milioane euro pentru România, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru proiecte de stocare a energiei electrice din surse regenerabile: sumă maximă pe proiect este de 15 milioane euro

    Comisia Europeană aprobă o schemă a României în valoare de 103 milioane euro, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru sprijinirea construirii de instalaţii de stocare a energiei electrice din surse regenerabile.

    Această măsură va fi finanţată parţial prin PNRR.

    Scopul acestei scheme este să sprijine investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permiţând integrarea energiei din surse regenerabile eoliene şi solare în sistemul energetic din România.

    Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unui grant direct pentru proiecte selectate printr-o procedură de ofertare concurenţială.

    Ajutorul acordat fiecărui beneficiar în parte nu va depăşi 100 % din deficitul de finanţare al proiectului, 167.000 euro per MWh de capacitate de stocare instalată sau o sumă maximă de 15 milioane euro. 

    Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025.

    Comisia a constatat că schema propusă de România este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde.

    În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar, şi că nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat

     

  • Ucraina va obţine primul împrumut special elaborat de FMI pentru o naţiune aflată în război. Acordul va aduce Kievului o finanţare de 15 miliarde de dolari

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a declarat că a ajuns la un acord cu Ucraina privind o finanţare în valoare de 15,6 miliarde de dolari (12,8 miliarde de lire sterline), raportează BBC.

    Primul împrumut acordat de organizaţie unei ţări aflate în război ar urma să fie aprobat în următoarele săptămâni.

    De asemenea, ar fi unul dintre cele mai mari pachete de finanţare pe care Ucraina le va primi de la invazia Rusiei.

    „Invazia Rusiei în Ucraina continuă să aibă un impact devastator asupra economiei: activitatea economică a ţării s-a contractat cu 30% în 2022, o mare parte a stocului de capital a fost distrus, iar nivelul sărăciei a crescut la cote violente”, a declarat Gavin Gray, oficial al FMI, într-un comunicat.

    „Programul a fost conceput în conformitate cu noua politică a fondului privind acordarea de împrumuturi în condiţii de incertitudine excepţională. În prezent se aşteaptă asigurări puternice de finanţare din partea donatorilor, inclusiv a G7 şi a UE.”

    De asemenea, Gray a declarat că acordul va „mobiliza o finanţare concesională pe scară largă” pentru Ucraina din partea donatorilor şi partenerilor internaţionali, fără a oferi mai multe detalii. Finanţarea mai trebuie să fie aprobată de consiliul de administraţie al FMI.

    Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal a declarat că finanţarea va ajuta ţara „să acopere toate cheltuielile critice, să asigure stabilitatea macroeconomică şi să consolideze interacţiunea statului cu alţi parteneri internaţionali”.

    Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a făcut o vizită surpriză în Ucraina luna trecută, a declarat: „Un program ambiţios şi condiţionat corespunzător al FMI este esenţial pentru a susţine eforturile de reformă ale Ucrainei”.

    SUA reprezintă cel mai mare acţionar al FMI şi cel mai mare contribuabil al Ucrainei în ceea ce priveşte sumele cheltuite.

    La începutul acestui an, preşedintele Joe Biden a anunţat un ajutor militar american suplimentar de aproape o jumătate de miliard de dolari pentru Ucraina. Ajutorul a completat cele 112 miliarde de dolari cheltuite de Congres numai în 2022.

  • Aplicaţia care a schimbat lumea bancară a ajuns la 27 de milioane de clienţi şi venituri de sute de milioane de euro. Cum au ajuns aici şi ce planuri au pentru viitor

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Occidentul doreşte întărirea graniţelor cu Rusia: UE ia în considerare oferirea unui ajutor suplimentar Moldovei de 40 de milioane de euro pentru a spori apărarea împotriva Moscovei

    Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a oferi forţelor armate ale Republicii Moldova un ajutor suplimentar de 40 de milioane de euro (42,1 milioane de dolari) pentru a-şi spori supravegherea aeriană, logistica şi apărarea cibernetică, raportează Bloomberg.

    Finanţarea ar urma să fie atrasă din Facilitatea Europeană pentru Pace a blocului, potrivit unei propuneri a braţului de politică externă a UE, trimisă statelor membre săptămâna trecută şi consultată de Bloomberg. Noua finanţare, care s-ar adăuga la sprijinul financiar anterior, este încă în curs de discuţie şi are nevoie de aprobarea ţărilor din cadrul Uniunii.

    Moldova se află sub o presiune tot mai mare de când Rusia a invadat ţara vecină, liderii de la Chişinău acuzând Moscova că încearcă să răstoarne guvernul pro-european al ţării. Rusia a negat orice implicare în afacerile interne ale Moldovei.

    Conform propunerii, ajutorul UE ar include echipamente şi bunuri neletale, cum ar fi radare de supraveghere mobilă cu rază lungă de acţiune  la nivel terestru, camionete, echipamente şi hardware de comunicaţii, precum şi software pentru a îmbunătăţi infrastructura IT a Moldovei.

    Potrivit documentului, guvernul moldovean i-a trimis lui Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, o scrisoare prin care solicita ajutorul în februarie.

    EPF, care rambursează capital statelor membre pentru livrările de arme către Ucraina şi finanţează alte proiecte, are în prezent un buget de aproximativ 7,7 miliarde de euro, o mare parte din acesta fiind deja promis pentru a sprijini Kievul. Ajutorul militar pentru Republica Moldova ar veni ca un plus faţă de un sprijin financiar anterior oferit de Uniunea Europenă.

  • E scumpă viaţa pe datorie: statul român se împrumută în 2023 la dobânzi cât un sfert din PNRR. În ultimii 10 ani, până în 2022 inclusiv, România a plătit dobânzi de 27 mld. euro (137 mld. lei)

    România a plătit dobânzi în ultimul deceniu în valoare de 27 mld. de euro, echivalentul sumelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În 2023, dacă tendinţa din ianuarie se păstrează, peste 7 mld. de euro ar urma să meargă spre dobânzile la datoria publică, care a trecut de 130 mld. de euro (650 mld. lei). Astfel, ca o comparaţie, în perioada 2013-2023, statul ar plăti numai cu dobânzile circa 35 mld. euro, adică cât era PIB-ul României în 1990.

    Cu un rating de ţară doar cu o treaptă deasupra „junk”, pe ultimul nivel recomandat investiţiilor, cu un război la graniţă şi cu un necesar de finanţare anual de peste 20 mld. de euro, România plăteşte unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Singura ţară care plăteşte dobânzi mai mari este Ungaria, care are o inflaţie de 26% şi un deficit bugetar de peste 6% din PIB în 2022.

    „Ratele dobânzii plătite de statul român la datoria publică sunt relativ mari, în primul rând ca o consecinţă a unei prime de risc de ţară ridicate, dar şi a unei oferte (necesar de finanţare) relativ mari. România are un rating relativ slab la nivelul de PIB/capita pe care îl avem pentru că avem dezechilibre macroeconomice mari. Îmbunătăţirea ratingului de ţară, cu efecte favorabile la nivel de costuri de finanţare, este absolut necesară”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    România se împrumuta la finalul săptămânii trecute la un cost de aproape 8%. Doar Ungaria avea un randament mai mare al titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (barometrul pentru costul de finanţare al unei ţări).

    „România este pe ultima treaptă de rating recomandată investiţiilor, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mari. Vedem că guvernul s-a împrumutat mult şi pieţele ştiu lucrul acesta. O cerere mare automat a dus şi dobânzile în sus. Dobânzile se pot duce în jos reducând puternic deficitul bugetar şi scăzând inflaţia”, explică şi Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    Ultimele date despre datoria pu­bli­că arată că gradul de îndatorare a ajuns la 48% din PIB, adică peste 650 mld. de lei (130 mld. euro). Conform angajamentului asumat la aderarea la Uniunea Europeană, gradul de îndatorare al unui stat membru nu trebuie să treacă de 60% din PIB. Deşi este departe de acest prag, economiştii sunt de părere că pentru România nu este relevant, pentru că pieţele externe, care finan­ţează datoria, se uită mai degrabă la capacitatea de rambursare a dato­riei, adică la evoluţia veniturilor la buget.

    „O sursă de presiuni suplimentare în buget este rata dobânzii mult mai mare la care finanţăm deficitul bugetar şi refinanţăm datoria publică. Asta face ca procentul din PIB alocat în buget pentru plata dobânzilor să crească de la circa 1% din PIB în 2018-2019, la peste 2% din PIB în 2023-2024“. 

    Dobânzile la datoria publică, cheltuiala obligatorie în buget, vor consuma în 2024 circa 9% din total venituri încasate de stat din taxe şi impozite, conform proiecţiilor Comisiei Europene, faţă de o medie la nivelul UE de 3,8%”, mai spune Ionuţ Dumitru,

    Pentru a scădea costul de finanţare al statului şi implicit cheltuiala anuală cu dobânzile, este nevoie obligatoriu de reducerea deficitului bugetar. Deficitul bugetului statului a fost de peste 80 de mld. de lei în 2022 (circa 16 mld. euro).

    „Dobânzile pot scădea reducând puternic deficitul bugetar. Automat cererea de finanţare va scădea şi implicit costul la care se împrumută statul.  Dacă respectăm condiţiile din procedura de deficit excesiv şi PNRR, poate se îmbunătăţeşte şi ratingul şi scade şi prima de risc”, mai spune Adrian Codirlaşu.

  • Cine câştigă şi cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

    Regiunile de dezvoltare ale României au, pe lângă celelalte fonduri europene, 11 miliarde de euro pentru dezvoltare, la dispoziţie până în 2030. Cursa este abia la început, pentru că programele au fost aprobate de Comisia Europeană în 2022, iar 2023 este anul lansărilor apelurilor de proiecte. Din cele 11 miliarde de euro, cel puţin un sfert vor merge, într-o formă sau alta, către mediul privat. Cine câştigă şi cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

    Programele regionale pentru exerciţiul financiar multianual 2021-2027 au fost aprobate în 2022 şi, începând cu acest an, contractele pentru investiţii regionale urmează să se semneze începând cu acest an. Data limită este 2030, pentru că pentru fondurile europene există o perioadă de graţie de trei ani la finalul perioadei de programare pentru absorbirea banilor europeni. „În acest an vor începe toate programele regionale să lanseze ghiduri de finanţare. Va fi cel mai bun an din punctul de vedere al finanţărilor pentru IMM-uri”, povesteşte Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest şi preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Dezvoltare din România (ROREG). Una dintre cele mai importante noutăţi din acest program de finanţare multianual este descentralizarea fondurilor europene regionale, de la „centru”, către regiunile de dezvoltare.

    Astfel, dacă în anii anteriori alocarea fondurilor se făcea prin Ministerul Fondurilor Europene sau prin Ministerul Dezvoltării, acum aceste fonduri vor fi alocate prin agenţiile de dezvoltare, cunoscute ca ADR-uri. Este o noutate binevenită, sunt de părere beneficiarii de fonduri europene regionale, fie că este vorba de autorităţi locale, fie că este vorba de oamenii de afaceri din regiuni.

    În primul rând, este vorba de o cunoaştere mai profundă a nevoilor locale. De asemenea, completează Sorin Maxim, este vorba şi de timpul de reacţie, de la publicarea ghidurilor de finanţare, la lansarea apelurilor de finanţare şi semnarea contractelor. „Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacţie, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare şi cu soluţia de contractare. În al doilea rând, modul de evaluare este simplificat şi ţine cont de capacitatea antreprenorului de a implementa aceste proiecte.”

    Cele mai mari fonduri pentru dezvoltare regională sunt în zona Moldovei, adică zona de dezvoltare Nord-Est, care cuprinde regiune istorică Moldova din actualul teritoriu al României, mai puţin judeţele Vrancea şi Galaţi. „Regiunea de nord-est beneficiază de un program de 1,75 miliarde de euro, cel mai mare buget, pentru că este cea mai mare şi săracă.  25% merg obligatoriu către mediul privat, pe competitivitate, inovare, cercetare”, spune Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est. El adaugă: „Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea şi momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul”. Declaraţiile au fost făcute într-una din seria de conferinţe regionale organizate de Ziarul Financiar, în parteneriat cu ROREG şi BCR, „De la idee la business inteligent, cu finanţări europene.”

    Regiunea Centru, cu vârfurile de lance Braşov şi Sibiu, are o alocare de 1,3 mld. de euro. Este una dintre cele mai mici alocări, dar e firesc, având în vedere că este una dintre cel mai dezvoltate regiuni din România, alături de Bucureşti-Ilfov, Vest şi zona Clujului. De asemenea, o altă noutate este că, începând cu acest cadru multianual, partea de cofinanţare din fonduri proprii se face în funcţie de judeţele din regiune, şi nu în funcţie de regiuni, cum a fost în perioada de programare 2014-2020, a cărei extensie se încheie anul acesta. „Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacţiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar. (…) În fiecare judeţ vom merge să discutăm cu antreprenori, cei din infrastructura de afaceri, să luăm semnalele care există, începem caravana. Banii îşi produc efectul dacă sunt consumaţi”, spune Simion Creţu, directorul general al ADR Centru.

    Din cele circa 100 de miliarde de euro bani europeni, care ar putea să intre în România prin diverse programe europene, de la fondurile europene clasice, la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sau Fondul de Modernizare, peste 10% vor fi prin programele regionale. Prin programele regionale se finanţează nevoile locale, iar infrastructura mare, cum ar fi autostrăzile sau conexiunile feroviare, este realizată prin alte programe europene. Pentru Moldova, regiune izolată de marile pieţe de desfacere, o conexiune prin autostradă cu vestul Europei şi Bucureştiul ar însemna o rampă de lansare economică. Până atunci însă, mai spune Asandei, oportunităţile locale trebuie valorificate. „Nu suntem prea verzi în materie de dezvoltare şi tocmai asta este provocarea noastră. Avem nevoie de autostradă şi o aşteptăm, de alte conexiuni rutiere şi feroviare, regiunea noastră este una din cele mai izolate din Europa. Aşteptăm să vină autostrada sau începem să facem ceea ce depinde de noi? Am pornit cu motivaţia că dorim ca regiunea asta să devină o regiune în care oamenii să investească, să rămână sau să se întoarcă. Avem şi resurse.”  

     

    „Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacţie, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare şi cu soluţia de contractare.”

    Sorin Maxim, directorul general ADR Vest şi preşedintele ROREG

     

    „Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacţiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar.”

    Simion Creţu, directorul general ADR Centru

     

    „Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea şi momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul.”

    Vasile Asandei, directorul general ADR Nord-Est

  • Update: Tokhit, un start-up din Cluj, susţine că ar fi primit finanţare de 100 mil. $, aproape egală cu toţi banii luaţi de toate start-up-urile din România în întreg anul 2022 de la fondurile de capital de risc. Structura tranzacţiei, numele investitorilor, al avocaţilor şi consultanţilor – secret. Aplicaţia, locul 107 în Apple Store, cu 30 de recenzii.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc. Suma totală a finanţărilor din ecosistemul local de start-up-uri a fost avansată într-un raport HwT şi KPMG.

    Aplicaţia mobilă este “conectată” şi la o criptomonedă, HITT, pentru care firma caută în mod activ “investitori”, adică persoane care să cumpere moneda. Această criptomonedă este legată de promisiunea fondatorilor că utilizatorii reţelei sociale ar urma “să câştige bani din conţinutul pe care îl vor produce”, adică lucrul pe care nu l-au făcut companii cu reţele sociale cu sute de milioane sau miliarde de utilizatori.

    Start-up-ul susţine însă că ar fi atras o capitalizare de 100 de milioane de dolari. “După o investiţie iniţială de 100.000 de dolari şi trei runde de vânzare de tokeni, această nouă rundă de finanţare, care aduce un capital de 100 de milioane de dolari, este cea mai importantă de până acum şi vine să confirme perspectivele de dezvoltare ale TOKHIT”, conform comunicatului de presă.

    Anunţul nu include niciun fel de informaţii despre numele investitorului / investitorilor, evaluarea la care s-ar fi făcut tranzacţia, numele avocaţilor sau consultanţilor implicaţi, singura menţiune fiind aceea că investitorul este “un fond de investiţii internaţional”.

    Comunicatul mai precizează că banii ar urma să fie primiţi de o entitate din Elveţia. “Capitalizarea proiectului se va realiza prin TOKHIT HOLDING Switzerland, care devine astfel şi entitatea principală care va coordona toate operaţiunile de dezvoltare şi promovare la nivel global”, conform comunicatului.

    Comunicatul de presă nu oferă niciun indiciu privind performanţele aplicaţiei care să susţină atragerea unei asemenea finanţări într-un moment în care investitorii au devenit mult mai prudenţi iar evaluările start-up-urilor sunt în picaj.

    Conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple, compania din spatele aplicaţiei mobile este Tokhit App SRL. Datele de la Finanţe arată că firma a fost înfiinţată în aprilie 2021, iar acţionari sunt George Andrei Ureche – 85% din acţiuni şi Safe Invest Tech SRL din Cluj Napoca – 15%.

    Pe site-ul Finanţelor nu este disponibil niciun bilanţ pentru compania Tokhit App SRL.

    Proprietarul firmei Safe Tech Invest este Cristian Voaideş. Compania Safe Tech Invest a raportat în 2021 pierderi de 3 mil. lei la afaceri de 9,3 mil. lei, conform datelor de la Finanţe.

    În magazinul de aplicaţii al Apple nu există detalii despre numărul de descărcări al aplicaţiei. Aplicaţia Tokhit este pe locul 107 în segmentul reţelelor sociale şi a primit doar 30 de ratinguri, conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple. Pe primul loc în categorie este WhatsApp cu 339.000 de ratinguri. Signal este pe locul 14 în top, Skype pe 15 iar Viber pe 17, spre exemplu.

    După instalarea aplicaţiei mobile, proces care presupune şi verificarea adresei de email şi a numărului de mobil, utilizatorul care accesează prima dată Tokhit are acces la un flux de imagini şi video.
    Tokhit nu oferă detalii despre numărul de utilizatori – dar accesând la întâmplare fotografiile şi clipurile livrate de aplicaţie am găsit utilizatori cu 1-2 sau câteva zeci de followeri, dar nu cu mii, zeci de mii sau sute de mii de urmăritori, ca în cazul unor reţele sociale precum Instagram sau TikTok.

    Proiectul pare a fi astfel mai degrabă axat pe zona de criptomonede, şi mai exact pe vânzarea criptomonedei proprii – tokenurile HITT către utilizatorii convinşi de promisiunea că aplicaţia “univers cu o economie proprie, în care creatorii şi utilizatorii pot folosi HITT Tokens pentru a cumpăra, vinde şi tranzactiona NFT-uri, pentru a oferi acces la conţinut premium şi multe altele”, conform unor mesaje publicitare publicate anterior de companie, pe durata anului 2022
    Compania a promovat intens vânzarea de criptomonede pe durata anului trecut, anunţând premii pentru utilizatorii care cumpără monede digitale în valoare de cel puţin 100 de dolari. Conform unei postări recente pe pagina de pe LinkedIn a companiei, care are sub 350 de urmăritori şi indică un număr de 15 angajaţi pentru firmă, preţul unui token HITT este de 0,40 dolari. Compania derulează şi în prezent campanii de atragere de “investiţii” în criptomoneda sa, în tokeni HITT, utilizatorii fiind invitaţi să se înregistreze pentru a putea primi detalii despre cum pot achiziţiona criptomoneda.

    ZF a transmis agenţiei de relaţii publice “Fabrica de PR” şi reprezentanţilor companiei Tokhit întrebări în legătură cu anunţul privind finanţarea şi performanţele companiei.

  • Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu a anunţat că pregăteşte un program de finanţare de peste 1 miliard euro pentru susţinerea producătorilor români de hrană, în cadrul conferinţei Carmistin şi Asociaţia Fermierilor din România

    Conferinţa “Contextul economic şi legislativ pentru dezvoltarea sectorului suinelor în România”, organizată de Carmistin şi Asociaţia Fermierilor din România, a propus o dezbatere privind necesitatea identificării de soluţii legislative şi financiare pentru a relansa industria producătoare de carne de porc în România, astfel încât producţia naţională să poată satisface necesarul de pe piaţa internă, iar ţara noastră, având o îndelungată tradiţie în această ramură zootehnică, să nu mai fie nevoită să importe în prezent carne de porc în valoare de sute de milioane euro anual.

    Invitaţii – reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, fermierilor – mediul asociativ şi de afaceri -, cât şi reprezentanţii principalelor bănci din România interesate de finanţarea sectorului (BCR, CEC Bank, OTP Bank, EximBank, First Bank, Intesa Sanpaolo Bank, ING Bank, Garanti Bank, BERD şi Alpha Bank) au arătat faptul că, pentru relansarea industriei producătoare de carne de porc, sunt necesare eforturi comune şi o responsabilizare generală, inclusiv în ceea ce priveşte planul de investiţii necesar ţării noastre, care va însemna atât sprijin financiar european, guvernamental, cât şi sprijin bancar, pe lângă investiţiile asigurate de companii.

    În context, ministrul Finanţelor, Dl. Adrian Câciu, a subliniat faptul că statul român va continua finanţarea sectorului suinelor prin programe consolidate, suplimentare celor din fonduri europene. A anunţat că actualele măsuri guvernamentale vor fi completate de noi iniţiative de finanţare, adaptate mai bine nevoilor pieţei interne. A transmis participanţilor să nu rateze momentul pe care România îl are în prezent din perspectiva posibilităţilor de finanţare, care trebuie concretizate în piaţă şi în evoluţia acesteia. Oficialul guvernamental a accentuat prioritizarea pieţei interne prin toate măsurile avute în vedere, inclusiv prin adaptarea regulilor europene în folosul industriei româneşti. ”În prezent, lucrăm la un program de finanţare de peste 1 miliard euro vizând susţinerea producătorilor români, în special partea de procesare hrană – de la procesarea cărnii de porc, la cea de pui dar şi lactate, astfel încât producătorii români să poată beneficia de costuri de producţie cât mai reduse”, a anunţat ministrul Finanţelor, în cadrul conferinţei.

    Dl. Justin Paraschiv, preşedintele Grupului Carmistin, poziţionat în prezent între primii trei producători de carne din România, a adăugat, la rândul său: ”În ultimele două decenii, Grupul Carmistin a investit continuu în zootehnie, inclusiv în industria producătoare de carne de porc şi tocmai de aceea cred că România are un potenţial imens de a recupera şi chiar de a deveni lider european în sectorul agribusiness”.

    Preşedintele Asociaţei Fermierilor din România, Dl. Daniel Botănoiu, a accentuat nevoia unei bune funcţionări a trinomului piaţă-asociere-finanţare, precizând că ”Industria mizează în continuare pe sprijinul Guvernului, astfel încât România, producătorul numărul 1 de porumb boabe din UE, să direcţioneze această recoltă în sectorul zootehnic naţional, iar producţia naţională de carne de porc să poată satisface necesarul de pe piaţa internă”. Preşedintele AFR a vorbit despre nevoia unor soluţii rapide şi concrete la problema incapacităţii producătorilor autohtoni de a se conforma cerinţelor impuse de marii retaileri, ceea ce duce la importul masiv de carne de porc, arătând că supermarketurile nu dispun de unităţi de procesare la standardele şi certificările internaţionale de calitate şi construcţii. Dl. Botănoiu a amintit că, în urmă cu 1 deceniu, România producea peste 6 milioane de porci, în vreme ce astăzi fermele stau închise pentru că nu au soluţii viabile de vânzare, iar abatoarele mici nu pot face faţă. A  concluzionat că soluţia o reprezintă dezvoltarea, pe plan naţional, a unor unităţi de abatorizare de mari capapacităţi.

    Dr. Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a rezumat felul în care instituţia pe care o conduce a gestionat pesta porcină africană în ultimii ani, arătând nivelul descendent al focarelor de la un an la altul, de la 9.000 în 2019, la 370 în prezent. Preşedintele ANSVSA a dat asigurări privind menţinerea activităţii în sector, cu obiectivul de a urmări diminuarea totală a efectelor unei astfel de epidemii pentru economie.

    Dl. George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat, a vorbit despre reglementările legislative în domeniu, respectiv despre Legea Porcului, aprobată deja în Senat, şi despre importanţa legiferării în România a unui astfel de proiect, care va însemna predictibilitate şi reguli stricte.

    Dl. Florin Ionuţ Barbu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industria Alimentară şi Servicii Specifice, din Camera Deputaţilor, a întărit intervenţia privind necesitatea Legii Porcului şi a dat asigurări despre continuarea demersului legislativ în Camera Deputaţilor. ”Avem datoria să protejăm sectorul suin şi agricultura românească şi prin fiecare proiect legislativ suntem mai aproape de acest obiectiv. Interesul naţional trebuie să primeze”.

    Dl. Antal Szabolcs Barabási, secretar de stat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a subliniat potenţialul de dezvoltare al pieţei de carne de porc, chiar dacă în prezent industria trece printr-o perioadă dificilă, şi despre nevoia urgentă a României de a investi în abatoare profesionale, de capacitate mare. Dl. Barabási a trecut în revistă programele oferite de MADR pentru redresarea şi susţinerea fermierilor români, dând asigurări despre continuarea finanţării sectoarelor vegetal şi zootehnic atât din fonduri europene, cât şi din bugetul naţional. A precizat, totodată, că programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie va avea o alocare de peste 359 milioane euro în acest an.

    Dl. Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor, s-a referit în intervenţia avută, la felul în care România îşi poate recuceri piaţa internă, precizând că ”Avem nevoie de coerenţă şi predictibilitate, de un plan de ţară pentru sectorul agroalimentar, în care România poate deveni lider european. În acest moment, din păcate, procesatorii sunt nevoiţi să lucreze cu importuri, fiindcă trebuie să livreze calitate. Iar România poate ajunge să ofere produse la standarde europene prin investiţii  inteligent direcţionate. În rest, industria are oameni capabili, are soluţii, implicare şi experienţă. Din această sinergie – finanţare cu sprijinul autorităţilor locale şi centrale dar şi al sistemului bancar – vom putea readuce industria producătoare de carne de porc la nivelul extraordinar de altădată. În 5 ani, putem şi trebuie să ajungem la deficit zero pe balanţa agroalimentară.  

     

  • Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii

    În istoria noastră, multe evenimente pozitive sunt legate de războaie şi prăbuşirea unor imperii: rezultatul Primului Război Mondial şi căderea imperiului austor-ungar ne-au adus Marea Unire din 1918, prăbuşirea URSS a dus la căderea comunismului şi eliberarea noastră din punct de vedere politic, războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru intrarea noastră în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2006, după ce pierdusem primul val.

    Acum, războiul din Ucraina ne-a deschis din nou, după 15 ani de la intrarea noastră în UE, cea mai mare oportunitate militară, politică şi în primul rând economică pe care o avem şi din care putem trăi cel puţin următoarele două-patru decenii.

    Atacarea militară a Ucrainei de către Rusia lui Putin, care caută să recupereze gloria politică şi mediatică a unei superputeri – URSS – pentru că economic a pierdut orice luptă (Rusia, cu toate resursele naturale şi suprafaţa imensă, are un PIB de numai 1.500 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 23.000 de miliarde, China – 17.000 de miliarde, iar Uniunea Europeană are 17.000 de miliarde), ne-a deschis nişte uşi unice:

    Militar – Americanii şi NATO trebuie să întărească din punct de vedere militar România, frontiera de Est a acestei Alianţe, ceea ce implică baze militare în ţară, cu toate investiţiile de rigoare. În joc sunt miliarde de dolari, care vin şi vor veni pentru construcţia şi consolidarea acestor baze militare. România devine punct cheie în strategia NATO referitoare la războiul din Ucraina şi împiedicarea Rusiei de a avansa dincolo de Ucraina.

    Politic – La finalul lui 2021, în plină criză politică internă, nimeni nu a înţeles decizia preşedintelui Iohannis, care a venit cu soluţia “utopică” a unui guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput. Această soluţie, coroborată cu apariţia războiului, a făcut linişte pe scena politică. Dacă nu sunt sinucigaşe, cele două partide vor conduce ţara şi după alegerile de anul viitor. Mai mult decât atât, cele două partide vor fi ajutate de americani şi europeni să nu se împuşte reciproc, pentru că nimeni nu are interes ca scena noastră politică să sară în aer. Mai mult decât atât, economia, companiile şi liderii de business susţin această soluţie politică care aduce şi linişte în economie.

    Economic – Prin apariţia acestui război, România devine dintr-o dată un punct important pentru investiţii. Nu poţi să ai linişte militară fără linişte politică şi fără linişte economică. Washingtonul şi Bruxellesul au tot interesul ca economia României să fie stabilă şi să crească. Nimeni nu are chef ca România să deraieze din punct de vedere macroeconomic, valutar sau al finanţărilor externe şi interne.

    Pe masă sunt finanţări de 100 de miliarde de euro – fonduri europene şi PNRR, plus fondurile care vor veni din investiţii străine directe, de cel puţin 10 miliarde de euro pe an, investiţiile companiilor româneşti (la fiecare euro investiţie străină apare şi un euro investiţie românească) şi nu în ultimul rând investiţiile publice.

    Cred că aţi remarcat că în ultimul an au luat avânt ca niciodată lucrările de infrastructură. Practic se lucrează la foc automat, iar nordul ţării, cea mai văduvită zonă din punct de vedere al investiţiilor statului şi private, a devenit o prioritate. Cred că dacă Umbrărescu ar avea un număr triplu de oameni ar face în câţiva ani ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, principala problemă nu este legată de bani, pentru că bani sunt, ci de oameni care să lucreze.

    Prin reconfigurarea fluxurilor comerciale şi financiare globale din cauza pandemiei şi războiului din Ucraina, România va atrage mai multe investiţii străine. Deja se vede acest lucru, pentru că anul trecut ISD-urile au depăşit, pentru prima dată după 2008 (când am avut ISD-uri de 9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie) 11 miliarde de euro. Iar aceste investiţii străine vor continua să vină.

    Planul de reconstrucţie al Ucrainei va ajunge în prima fază la 1.000 de miliarde de euro/dolari. Chiar dacă războiul este în plină desfăşurare şi o pace nu se vede la orizont, americanii deja fac planurile pentru anii sau deceniile de reconstrucţie.

    În primii ani Ucraina nu va putea acoperi intern necesarul de reconstrucţie pentru că nu are suficiente capacităţi de producţie, multe fiind distruse de război. Aşa că o parte din produse, servicii vor veni din alte ţări. România este cea mai aproape de zona distrusă de război, iar în aceste condiţii s-ar putea să vedem multe investiţii făcute în România care vor avea ca destinaţie de livrare Ucraina. Iaşiul, Suceava, Botoşani, Vaslui devin dintr-o dată puncte importante din punct de vedere logistic şi al locului de amplasare al investiţiilor.

    Din cauza distrugerii capacităţii de export a Ucrainei, pe mare şi pe uscat, porturile de la Galaţi, Brăila, Constanţa, lăsate în urmă din punct de vedere al investiţiilor, vor ajunge să fie o prioritate.

    Orice miliard care va cădea de la masa celor care decid modalitatea de reconstrucţie a Ucrainei va susţine România din punct de vedere economic.

    Având în vedere noul context, legat de accesul la resursele Rusiei, România este presată să caute prin sertare, ca să vadă dacă are resurse care au sens din punct de vedere comercial şi care pot acoperi lipsa unor resurse la nivelul ţărilor occidentale. Măcar aşa vom şti şi noi dacă “munţii noştri aur poartă”.

    Deşi este criză pe pieţele occidentale, multinaţionalele şi companiile româneşti nu au tăiat investiţiile, nu au dat oameni afară, nu au redus salariile. Inflaţia ajută companiile, chiar dacă taie din puterea de cumpărare a consumatorilor. Multă lume este conştientă că trebuie să rămână în piaţă cu orice preţ, pentru că sunt şanse mari ca economia să-şi revină mai rapid.

    Spre deosebire de criza anterioară, acum nu există o presiune pe guvern de a reduce drastic deficitul bugetar, adică de a strânge cureaua. Nu se pune problema de disponibilizări şi nici de tăieri salariale, ca în 2009-2010. Marii finanţatori externi au căzut de acord că deficitul bugetar al României va fi redus prin creşterea PIB-ului.

    Schimbarea condiţiilor economice din lumea occidentală – scăderea inflaţiei, mai rapidă decât aşteptările, evitarea recesiunii – a ajutat Ministerul Finanţelor să se împrumute în ianuarie pentru o bună parte din an, asigurându-şi necesarul pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi a datoriilor care ajung la scadenţă, un necesar de finanţare de 160 de miliarde de lei. Fără presiunea Ministerului de Finanţe de a face rost de bani, piaţa bancară începe să aibă lichiditate, ajutând astfel dobânzile să scadă. Programul de garanţii pentru acordarea de credite de către bănci va continua, ceea ce va susţine acordarea de credite, şi în final economia. Bruxellesul va aproba aproape tot ce vine de la Bucureşti în materie de garanţii şi ajutoare de stat. Numai să avem ce să trimitem spre aprobare.

    Toată lumea este conştientă că România trebuie susţinută din punct de vedere economic pentru a fi o barieră împotriva expansiunii ruşilor şi o trambulină pentru reconstrucţia Ucrainei. Pandemia şi primul an de război ne-au adus 100 de miliarde de euro în plus la PIB, de la 220 de miliarde de euro la 320 de miliarde de euro, în acest an. Sigur americanii şi europenii ne vor ajuta să nu deraiem din punct de vedere politic şi militar, dar acum să vedem ce pun cei de la putere pe masă, astfel încât să profităm de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi venit războiul din Ucraina, nu am fi avut aceste oportunităţi.

  • Retailerul de echipamente foto F64 introduce o metodă alternativă de plată, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate, în baza unui parteneriat cu fintechul Mokka

    Compania F64 Studio, care operează cel mai mare retailer de echipamente foto-video din România, a încheiat un parteneriat cu fintechul Mokka, jucător în piaţa Buy Now Pay Later (Cumperi acum, plăteşti mai târziu) din Europa Centrală şi de Est, prin intermediul căruia clienţii pot achiziţiona produsele în rate începând cu sfârşitul anului trecut.

    „Am implementat modalitatea de plată Mokka exact când s-a dat startul cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, în luna decembrie a anului trecut. (…) Prin intermediul Mokka le oferim clienţilor noştri o metodă de plată alternativă, flexibilă, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate egale, alese în funcţie de preferinţe, de la 6 la 24 de luni.”, spune Claudia Tudor, Deputy General Manager F64, companie cu o istorie de 22 de ani pe piaţa de profil.

    Mokka a introdus în România serviciul Buy Now Pay Later, în urmă cu doi ani. Operând deja în Polonia şi din acest an şi în Bulgaria, Mokka este deja partenerul unor retaileri importanţi de pe piaţă, între care se numără CCC, Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay, Lensa, MegaDepot, lanţul de service-uri Rădăcini, BMall, Humanic şi altele.

    „Tot mai mulţi retaileri devin interesaţi de soluţiile de creştere bazate pe tehnologii financiare performante datorită avantajelor lor evidente atât pentru business-uri online, cât şi offline. Menţionez doar câteva dintre acestea: creşterea traficului, reducea numărului celor care renunţă la coşul de cumpărături şi sporirea valorii medii a tranzacţiilor. Iar pentru clienţi posibilitatea de a cumpăra acum şi de a plăti mai târziu produsele sau serviciile achiziţionate transformă radical experienţa de shopping şi o aduce în secolul 21”, spune Marius Costin, CEO regional Mokka.

    Industria BNPL a înregistrat o ascensiune puternică în ultimele patru trimestre la nivel global datorită creşterii gradului de penetrare a comerţului electronic şi a diminuării impactului măsurilor cauzate de epidemia de Covid-19, potrivit unui studiu realizat de Research and Marketers.

    Prognozele vizând rata de adoptare a BNPL pe termen mediu şi lung sunt, potrivit aceleiaşi surse, la fel de optimiste. Se preconizează că adoptarea plăţilor utilizând soluţia Buy Now Pay Later se va aprecia constant, înregistrând o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 25% în perioada 2022-2028.

     Valoarea brută a mărfurilor BNPL la nivel global va creşte de la 426,2 miliarde dolari în 2021 până la 2.341,1 miliarde dolari în 2028.