BusinessMagazin

Tag: finalizare

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.  

  • Compania GreenFiber Internaţional investeşe 35 de milioane de euro într-o fabrică de fibră sintetică în România

    Compania care va produce circa 30.000 de tone de fibră sintetică pe an îşi propune o nouă investiţie pentru dublarea capacităţii din Urziceni până în anul 2018. La finalizarea proiectului, capacitatea totală de producţie a GreenFiber International va fi de 113.000 de tone pe an, însumând şi operaţiunile celorlalte două fabrici din Buzău şi Iaşi. Noua fabrică din Urziceni va avea activitate permanentă, fiind create locuri de muncă pentru locuitorii oraşului, precum şi pentru cei din localităţile învecinate. La finalizarea proiectului din Urziceni, GreenFiber va avea peste 1000 de angajaţi în România. 

    „În perioada 2013 – 2015, am investit 23 milioane de euro, parte din sumă mergând către crearea unei infrastructuri funcţionale de colectare pentru creşterea volumului deşeurilor PET curate şi necontaminate”, a declarat Clement Hung, CEO al companiilor din Green Group. Chiar şi aşa, din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare din România şi pentru că nu ajung suficiente cantităţi de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Totodată, avem în vedere o investiţie în Orientul Mijlociu, care să acopere deficitul de resurse din piaţa europeană, a adăugat CEO-ul.

    GreenFiber vinde fibra sintetică în principal către export, în ţări precum Germania, Italia, Danemarca, Republica Cehă, Belgia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Cei mai importanţi clienţi sunt companii din industria auto, care folosesc fibra în componenţa textilelor de interior ale maşinilor sau pentru sistemele de filtrare. Totodată, fibra este materie primă pentru industria de igienă, intrând în componenţa umpluturilor de scutece de bebeluşi, a şerveţelelor umede sau a plasturilor. Se mai foloseşte în industria produselor de mobilier, ca şi umpluturi pentru canapele, perne sau pilote, cât şi în construcţii, pentru panouri de izolaţie, membrane de acoperişuri sau membrane geotextile.

    Prima fabrică GreenFiber locală a fost lansată în 2005 la Buzău, urmată de fabrica de la Iaşi, în 2007, care a fost dezvoltată pe platforma industrială a fostei Terom Iaşi. GreenFiber produce astăzi de 10 ori mai mult, dar a marcat şi începutul unei perioade moderne în care resursele naturale, petrolul, ca materie primă, au fost înlocuite cu deşeurile ca resursă regenerabilă. GreenFiber va continua investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de producţie, vizând poziţia de lider mondial în producţia de fibră sintetică din material reciclat.

     

  • Summitul G20 din China: Preşedintele chinez Xi Jinping susţine că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crizele globale. Barack Obama a vorbit despre acordul privind Siria: “E aproape de a fi finalizat”

    Statele G20 ar trebui să joace un rol mai proeminent în reacţia la crizele globale, îndemnând liderii acestor ţări să implice mai mult în modelarea politicilor internaţionale pe termen lung, a declarat preşedintele chinez Xi Jinping, potrivit site-ului agenţiei TASS.

    “Ţările G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crize în cadrul instituţiilor internaţionale de managment,” a declarat Xi Jinping, la Summitul G20 de la Hangzhou

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turcia a inaugurat un nou pod peste Strâmtoarea Bosfor, finalizat în doar trei ani

    Turcia a inaugurat, vineri, un nou pod peste Strâmtoarea Bosfor, în zona Istanbul, un proiect în valoare de trei miliarde de dolari finalizat în doar trei ani, informează site-ul publicaţiei Daily Sabah.

    Lucrările de construire a Podului “Yavuz Sultan Selim” au început pe 29 mai 2013, iar ceremonia de inaugurare a avut loc vineri.

    Al treilea pod peste Strâmtoarea Bosfor, între părţile europeană şi asiatică ale Turciei, a costat aproape trei miliarde de dolari şi reprezintă un segment esenţial al Autostrăzii Marmara-Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din septembrie Unirea Shopping Center oferă acces direct la staţia de metrou

    Unirea Shopping Center va fi din septembrie al doilea centru comercial din Bucureşti cu acces direct din staţia de metrou, după finalizarea unui proiect de patru milioane euro derulat în parteneriat cu Metrorex, scrie Ziarul Financiar

    Lucrările au inclus schimbarea radicală a finisajelor (tavanele, pardoselile şi pereţii), schimbarea totală a iluminatului şi suplimentarea corpurilor de iluminat, înlocuirea uşilor de acces în staţie precum şi a balustradelor în zona de protecţie a pasagerilor.

    Staţia de metrou din incinta  magazinului Unirea Shopping Center a fost renovată, modernizată, iar acum include o galerie comercială de cca 2.000 mp, cu 15-16 magazine, care duce direct în centrul comercial şi acoperă o gamă largă de servicii, de la telefonie mobilă, până la magazine de accesorii, curăţătorie, sau patiserie.

     

  • Hotel la Hanul lui Manuc. Proprietarul promite că va păstra atmosfera istorică

    Constantin Şerban Cantacuzino, proprietarul Hanului lui Manuc, intenţionează să extindă afacerea şi să amenajeze în acest an un hotel cu 33 de camere la etajul clădirii, care va păstra atmosfera istorică, informează Mediafax

    Investiţia nu va depăşi un milion de euro, iar amenajarea se va finaliza în acest an.

    “Hotelul este în interior, partea de la etaj. Vrem să facem un butic – hotel. Are o particularitate pentru că intrarea în camera se face din cerdac, cum era la Han odată. Sunt 33 de camere. Mai mult de 10.000 de euro n-ar trebui să coste renovarea (n.r. pentru fiecare cameră). Eu deja am tot adunat în timp piese de mobilier. Băile trebuie să fie perfecte”, a spus Cantacuzino.

    Hanul lui Manuc, unul dintre cele mai renumite obiective ale secolului al XIX-lea din Capitală, are o suprafaţă totală de 3.700 de metri pătraţi şi încasări de circa 57.000 de euro pe lună din chirii. Proprietarul spune că hanul nu este de vânzare.

    Majoritatea spaţiilor sunt închiriate către companii precum Starbucks, City Grill sau Plafar pe o perioadă de până la 15 ani, preţul unui metru pătrat încadrându-se între 40 şi 50 de euro.

  • Lacul-fantomă din România, mare cât un oraş, care apare pe hărţi, dar în realitate nu există

    Lacul Ceauru, un proiect de lac artificial în România, a fost cerut în 1965 de autorităţile comuniste. Lacul de aculumare ar fi urmat să primească apă din patru râuri. În rapoarte, proiectul se arată finalizat, însă numai prima fază de construcţie a fost începută. Pentru proiect au fost alocaţi trei miliarde de lei, care ar fi trebuit să acopere aproximativ 200 de kilometri pătraţi şi o capacitate de 150 de milioane de metri cubi. 

    Citiţi continuarea şi vedeţi FOTO aici

    Lacul ar fi trebuit să fie localizat la sud-vest de Târgu Jiu, în judeţul Gorj. Numai prima etapă a fost finaliaztă, adică construcţia unui şanţ şi a unui deversor prin care ar fi trebuit să treacă apa de la cele patru râuri. Faza a doua ar fi presupus construcţia unui baraj, cu un sistem care să ţină apa. Lacul era construit având în minte două funcţionalităţi: să absoarbă apa în caz de inundaţie pentru a proteja minele din zonă şi să alimenteze cu apă satele din jur, precum şi centrala termică de la Rovinari, care era încă în construcţie. 

    Ironia este că lacul, declarat construit, apare încă pe hărţile României ca proiect finalizat, când de fapt nu există nimic în acel loc. Acest lucru se întâmplă încă din 1968, când pe foaie fi fost finalizat, şi a început să apară pe hărţi. 

     

  • Bogdan Olteanu, arestat preventiv pentru 16 zile

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis arestarea preventivă a fostului viceguvernator, Bogdan Olteanu, pentru o perioadă de 16 zile, decizia fiind definitivă, relatează Ziarul Financiar.

    Instanţa supremă a admis cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dispunând arestarea pentru 16 zile, Bogdan Olteanu fiind deja încarcerat la arestul Poliţiei Capitalei. Fostul viceguvernator BNR a fost iniţial plasat în arest la domiciliu, timp de 14 zile, acesta solicitând o măsura mai uşoară.

    “Toate zilele până la finalizarea acestui dosar vor fi apăsătoare şi grele şi aştept ca acest dosar să se finalizeze. Eu îmi pledez nevinovăţia şi voi aduce argumente în favoarea nevinovăţiei pentru toate întrebările care îmi vor fi puse”, a declarat Bogdan Olteanu, joi, la finalul şedinţei de judecată.

    Fostul viceguvernator BNR a fost audiat miercuri de procurorii anticorupţie, în aceeaşi cauză fiind citat şi fostul ministru al Mediului, Attila Korodi.

    Bogdan Olteanu este acuzat de DNA că ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru efectuarea de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Potrivit legii, propunerea pentru funcţia de Guvernator al Deltei Dunării este făcută de Ministerul Mediului şi este aprobată de Guvern.

  • Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics. Teva aşteaptă afaceri de 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul lui 2019

    Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics, divizia de medicamente generice a companiei Allergan, au anunţat astăzi Teva Pharmaceutical Industries Ltd şi Allergan plc. Allergan a primit 33,43 miliarde de dolari în  numerar şi aproximativ 100 de milioane de  acţiuni Teva.

    Teva se aşteaptă să atingă sinergii de cost şi economii din taxe de aproximativ 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul anului 2019, prin  unificarea portofoliilor de produse similare, eliminarea  ineficienţei la nivel global şi captarea economiilor.

    “Această achiziţie strategică aduce împreună două companii puternice, lideri pe piaţa de medicamente generice, care se completează una pe alta, au capacităţi de cercetare-dezvoltare, produse strategice, portofolii, reţele operaţionale si culturi complementare şi o prezenţă semnificativă la nivel global. Noua companie Teva este mult mai competitivă si mai puternică, bine poziţionată pentru a prospera pe o piaţă globală în evoluţie, pentru a valorifica oportunităţile foarte atractive pe care le oferă pieţele de medicamente generice la nivel global şi din SUA, precum şi pentru a livra medicamente generice de cea mai înaltă calitate la cele mai competitive preţuri, creând valoare adăugată pacienţilor, sistemelor de sănătate şi investitorilor din întreaga lume. Achiziţia Actavis Generics are loc într-un moment în care Teva este mai puternică decât oricând – atât în domeniul medicamentelor generice, cât şi  în cel al medicamentelor de specialitate,” a declarat Erez Vigodman, Preşedinte şi CEO Teva.  “Prin achiziţia Actavis Generics Teva devine o companie cu o fundaţie solidă, un profil financiar îmbunătăţit în mod semnificativ, cu surse de venit mai diversificate şi fluxuri de profit susţinute de motoare de dezvoltare a produselor din diviziile de medicamente generice si de specialitate. Aceasta este o platformă care ne aşteptăm să genereze în anii următori creşteri ale veniturilor brute şi nete, precum şi creşterea numerarului.”

    “Suntem încrezători că putem realiza sinergiile şi creşterile proiectate prin această achiziţie pentru acţionarii noştri şi că vom integra rapid Actavis Generics în cadrul Teva. Mai mult decât atât, ca urmare a profilului nostru financiar consolidat în urma acestei tranzacţii, vom fi mai bine poziţionaţi pentru a beneficia de avantajele capacităţilor de cercetare şi dezvoltare Teva  în vederea creşterii veniturilor brute şi extinderii portofoliului nostru. Fluxul de numerar rezultat în urma achiziţiei va permite reducerea creanţelor şi ne va da posibilitatea  să continuăm alocarea de capital, cu accent pe susţinerea produselor strategice din divizia medicamentelor de specialitate şi a portofoliului de produse, şi să consolidăm profitul acţionarilor”, a mai spus Erez Vigodman.

    Prin această achiziţie, Teva dispune acum de aprox. 338 de produse înregistrate care sunt în aşteptarea aprobării FDA (Food and Drug Administration) şi are 115 cereri de autorizare pentru medicamente noi, a căror aprobare o aşteaptă în Statele Unite. În Europa, după cesionarea unor produse, Teva va avea o reţea capabilă să  lanseze peste 5.000 de produse noi în regiune. Pe pieţele în creştere, care includ Asia, Africa, America de Sud, Orientul Mijlociu, Rusia şi Comunitatea Statelor Independente avem la ora actuală aproximativ 600 de produse în curs de aprobare. Per ansamblu, în 2017, Teva planifică să lanseze 1.500 de medicamente generice, la nivel global.
    Produsele Teva au generat economii de aproximativ 215 miliarde de dolari în ultimii zece ani pentru sistemul de sănătate din SUA..

    “În acest moment Teva dispune de unele dintre cele mai bune active şi capabilităţi, precum şi de unii dintre cei mai buni oameni din industrie. Avem responsabilitatea de a transforma aceste puncte forte în rezultate semnificative pentru pacienţii, clienţii şi comunităţile deservite de noi, precum şi pentru acţionarii noştri”, a declarat Siggi Olafsson, Preşedinte şi CEO pentruGlobal Generic Medicines la Teva. „Suntem bucuroşi să le urăm bun venit noilor noştri colegi talentaţi din cadrul Actavis Generics, printre care se numără mulţi oameni de ştiinţă de primă clasă şi lideri în afaceri”, a mai spus Olafsson.

    Teva dispune acum de prezenţă comercială în peste 80 de pieţe, incluzând poziţii în top trei companii în peste 40 de pieţe cheie la nivel global.

    Echipa extinsă de management este compusă din lideri proveniţi atât din Teva, cat şi din Actavis.


    “Capacitatea noastră de a încheia o tranzacţie de asemenea amploare şi de a fi operaţionali din Ziua 1  este rezultatul dedicării echipelor de integrare din ambele companii. Deoarece continuitatea în afaceri a reprezentat un obiectiv primar de-a lungul întregului proces de integrare, liderii şi colegii noştri se află acum în postura de a  valorifca rapid fundaţia financiară solidă, disciplina operaţională şi producţia diversificată din cadrul companiei Teva, pentru a continua îmbunătăţirea performanţelor noastre.”, a spus Richard Daniell, Teva Chief Integration Officer.

  • Enel Distribuţie Muntenia, investiţii de peste 2 milioane de lei, finalizate în judeţul Giurgiu

    Enel Distribuţie Muntenia a finalizat lucrări de modernizare a reţelei în judeţul Giurgiu in valoare de peste 2 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii.

    Au fost vizate atât reţeaua de joasă tensiune, cât şi cea de medie tensiune. Costul lucrărilor finalizate se ridică la peste 2.000.000 lei, şi fac parte dintr-un program de modernizare a reţelei din judetul Giurgiu. İn procesul de modernizare au fost inlocuiţi până acum peste 19.000 metri liniari de cablu şi au fost montate peste 400 grupuri de masură şi protecţie.

    İn localitatea Copaciu reţeaua de joasă şi medie tensiune, precum şi branşamentele au fost modernizate integral iar aparatele de masură au fost montate la exterior, se arată în comunicat. İn localitatea Uzunu au fost finalizate lucrările la posturile de transformare pentru reţeaua de medie tensiune, împreună cu cele de modernizare a reţelei de joasă tensiune. Planurile pentru Uzunu şi Angheleşti prevăd mutarea aparatelor de măsură la exterior şi instalarea contoarelor de tip inteligent.

    Prin sistemul de contorizare inteligentă se vor putea realiza citiri de la distanţă a consumului de energie electrică, dar şi operaţiuni comerciale precum schimbări tarifare, conectări şi deconectări.