BusinessMagazin

Tag: facultate

  • Povestea tânărului de 35 de ani care a fondat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume

    Antreprenorul american este cunoscut pentru rolul său de cofondator al start-up-ului Airbnb, companie specializată în închirierea apartamentelor de către persoane private. Chesky este şi CEO-ul companiei, iar în 2015 a fost inclus pe lista Time a celor mai influenţi oameni din lume.

    Brian Chesky s-a născut în 1981 în Niskuyana, New York. În 1999 a început să urmeze cursurile Şcolii de Design Rhode Island, pe care a absolvit-o în 2004 cu diplomă în designul industrial. În timpul facultăţii, el l-a cunoscut pe Joe Gebbia, care avea apoi să devină cofondator al Airbnb.

    Din 2005, Chesky a lucrat ca designer pentru compania 3DID, în Los Angeles; s-a mutat apoi în San Francisco, unde locuia şi Gebbia.

    Ideea fondării Airbnb le-a venit în 2007, în timpul unei conferinţe: toate camerele de hotel erau ocupate, aşa că Brian Chesky şi Joe Gebbia s-au gândit să închirieze apartamentul lor pentru câteva zile pentru a câştiga nişte bani. Au închiriat imediat spaţiul, aşa că au decis să pornească un business având la bază această idee.

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori că nu trebuie să renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori. În 2008, anul în care compania a fost fondată, Airbnb căuta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate; cinci dintre acestea au declinat oferta de a investi în Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria lor de interes, fie din cauza lipsei de entuziasm a consumatorului pentru afaceri legate de călătorii. În momentul acela, cine era de acord să finanţeze compania cu 150.000 de dolari primea 10% din acţiunile firmei. În prezent, Airbnb este evaluată la 30 de miliarde de dolari.

    La sfârşitul primului an de activitate, compania a deschis mai multe birouri în Europa. În 2015, Chesky a anunţat că Airbnb va fi sponsor oficial al Jocurilor Olimpice de Vară de la Rio; în iunie 2016, antreprenorul s-a alăturat iniţiativei The Giving Pledge, un grup select de miliardari care au acceptat să doneze o mare parte din avere unor cauze caritabile. Din acest grup mai fac parte, printre alţii, Bill Gates şi Warren Buffett.

    În 2015, Brian Chesky a fost numit de către Forbes unul dintre cei mai bogaţi antreprenori de sub 40 de ani; în acelaşi an, preşedintele american Barack Obama l-a numit „Ambasador al antreprenoriatului global”. În prezent, Brian Chesky are o avere estimată la 3,3 miliarde de dolari.

  • Povestea antreprenorului care a fondat prima companie românească de software listată pe AeRO

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“). În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului. Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Tânărul care a înfiinţat una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din România

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“). În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului. Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Au renunţat la facultate pentru a porni o afacere într-un apartament în urmă cu trei ani, iar acum au venituri de 60 de milioane de dolari

    Jake Kassan alături de Kramer LaPlante  a înfiinţat firma de ceasuri MVMT în iunie 2013 prin intermediul unei campanii de crowdfunding pe Indiegogo unde au strâns 300,000 de dolari. Anul acesta aşteaptă venituri de cel puţin 60 de milioane de dolari, informează CNBC.

    Când avea doar 12 ani, Kassa a vândut acadelele pe care tatăl său le trimisese familiei. Acadelele făceau parte dintr-un pachet promoţional al companiei unde lucra tatâl acestuia. Kasan a vândut o acadea cu 25 de cenţi sau cinci cu 1 dolar. A câştigat 300-400 de dolari în câteva săptămâni. El nu s-a oprit aici. La 17 ani, Kassan şi-a lansat propriul business vânzând tricouri care erau dotate cu microfoane şi luminiţe, iar atunci când tricourile detectau sunete beculeţele se aprindeau. A luat un împrumut de la tatîl său apoi a mers pe plaja din Santa Monica şi a vândut tricourile.

    Pe de altă parte, LaPlante, înainte de MVMT, lansase un brand de portofelel Articulate Wallets pe Kickstarter, de unde a adunat 100,000 de dolari de la 3000 de oameni. Cei doi au căutat furnizori în China şi după ce au vorbit cu peste 30 de furnizori şi-au dat seama că celălalte branduri îşi puneau un adaos foarte mare. Au decis că pot vinde ceasurile, pe care alţii le comercializau cu 300 de dolari, cu un preţ plasat între 95 şi 160 de dolari, dacă ar vinde doar online.

    Kassan a renunţat la facultate la 19 ani, iar LaPlante mai avea doar un semestru de parcurs înainte de a-şi da examenul de licenţă înainte de a părăsi facultatea pentru a lucra alături de Kassan.

    “Amândoi avem o pasiune pentru ceasuri, dar nu găseam nicio marcă cu care să rezonăm. Amândoi făceam mult shopping online şi am văzut creşterea pe care e-commerce urma să o aibă”, a spus Kassan.

    Pariul acestora a fost unul bun deoarece în doar trei ani au vândut peste 600,000 de ceasuri. Şi asta fără să-şi vândă independenţa, fără să vândă o parte din afacere firmelor de venture capital sau investitorilor de tip business angeles.

    Anul acesta cei doi au decis ca MVMT să conţină şi ochelari de soare, iar pe viitor şi alte categorii de produse ar putea fi adăugate. Compania are 25 de angajaţi, iar ceasurile sunt produse în fabricile din China, apoi distribuite de la sediul din Delaware, SUA. 

  • Sfaturile tânărului care a reuşit să transforme 1.000 de dolari şi o maşină pick-up într-un business de 3 milioane de dolari

    Levi King, în prezent co-fondator şi CEO al Nav, a mărturisit într-un articol pentru publicaţia Inc.com care au fost lucrurile pe care le-a învăţat de-a lungul timpului, după ce a reuşit să-şi transforme economiile într-un business de 3 milioane de dolari.

    A pornit compania de instalare de semne şi panouri publicitare la doar 23 de ani. Înainte de asta lucra la o companie care făcea exact acelaşi lucru, dar nu intenţiona să pornească o afacere în domeniu, ci el voia să se înscrie la facultate şi să-şi ia licenţa. Şeful lui de atunci l-a sfătuit să înfiinţeze o companie de instalarea panourilor publicitare în Idaho. A făcut întocmai şi a pornit la drum cu 1,000 de dolari (economii proprii), o scară extensibilă şi un pick-up. Trei ani mai târziu când a vândut compania, afacerea lui avea venituri medii de 3 milioane de dolari.

    5 lucruri care le-a învăţat Levi King

    1. Trebuie să rişti, dar riscă calculat

    Este greu să decizi să-ţi laşi jobul confortabil pentru o afacere pe cont propriu care nu ştii dacă va avea succes sau nu. Însă la un moment dat vei fi nevoit să tragi aer în piept şi să te arunci în apă, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să înoţi. Ai grijă de finanţele tale personale să fie în regulă pentru a putea apela la împrumuturi de la bănci şi foloseşte internetul pentru a te educa. Este o mină de aur!

    2. Construieşte bucată cu bucată

    Nu încerca să construieşti totul deodată, ci construieşte bucată cu bucată. Doar după ce eşti sigur că este foarte solidă treci la următoarea bucată. Când am început businessul eram doar eu. Înainte să angajez pe cineva să-mi ia locul m-am asigurat că eram profitabil. Am început să învăţ să fac instalaţii. M-am asigurat că acest business este profitabil înainte să trec la producţie şi tot aşa, pe măsură ce compania a crescut.

    3. Leagă relaţii cu vânzătorii şi cu furnizorii

    Cea mai bună finanţare am avut-o de la vânzători şi furnizori. Relaţiile le-am construit în timp şi am fost salvat de mai multe ori datorită acestor relaţii. Vânzătorii şi furnizorii sunt investiţi în afacerea ta altfel faţă de cum o fac băncile. Leagă relaţii şi plăteşteţi datoriile la timp şi aceştia te vor sprijini când vei avea nevoie

    4. Învinge competiţia

    Contractele nu vin singure la tine, trebuie tu să te duci după ele. Trebuie să le vânezi. La început mă plimbam cu maşina prin oraş şi mă uitam după semne publicitare electrice cu becuri sau tuburi arse. Ştiam că o companie cerea în jur de 90 de dolari pe oră, aşadar eu mi-am oferit serviciile la 45 de dolari pe oră. Îmi permiteam să fac asta pentru că nu aveam cheltuieli mari

    5. Învaţă să vinzi

    A vinde nu era un lucru natural pentru mine. Am citit nenumărate cărţi despre subiect, dar am deprins arta de a vinde doar după ce am pus mâna pe telefon şi am început să sun. Mă treceau apele de fiecare dată când mă pregăteam să sun pe cineva. Tot timpul este bine să-ţi înfrunţi fricile. Încrederea pe care o dobândeşti după ce-ţi înfrunţi fricile este incredbilă. 

  • Cum a reuşit o femeie care a petrecut 10 ani la închisoare să devină un lider al unei companii

    Ce spuneţi de o haină impermeabilă care se încălzeşte singură şi se poate transforma într-un sac de dormit? Ar putea fi un obiect indispensabil pentru toţi oamenii fără casă.

    De astfel de invenţie este responsabilă Veronika Scott, 21 de ani, şi compania sa “The Empowerment Plan”. După ce a absolvit facultatea ea a fondat “The Empowerment Plan”, o organizaţie nonprofit care angajează părinţii (single parent) din adăposturi locale şi îi antrenează pentru a deveni croitorese/croitori şi care fac produsul menţionat mai sus. Astfel aceşti oameni au un loc de muncă cu un venit stabil, au o locuinţă şi-şi pot recâştiga independenţa.

    Din 2012 până în prezent organizaţia nonprofit a angajat 30 de oameni, a impactat 75 de copii şi a distribuit 15.000 de haine indivizilor fără adăpost de-a lungul a 30 de state din SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă. În următoarea perioadă vor să ajungă şi în alte oraşe şi vor să lanseze şi un produs pentru retail, astfel The Empowerment Plan se va putea autosusţine.

    Astfel ceea ce a început ca un proiect menit să le ofere celor fără adăpost o metodă de a se încălzi în perioadele reci ale anului s-a transformat într-un model care întrerupe ciclul sărăciei.

    Veronika nu a construit compania de una singură şi a povestit pentru Forbes modul în care femeie care a petrecut 10 ani la închisoare a devenit un lider în cadrul organizaţiei:

    Annis Maxwell avea 58 de ani când am întlnit-o şi tocmai fusese eliberată din închisoare, după 10 ani. A presupus că nu-i voi oferi un job, dar am simţit ceva special la această femeie şi trebuia să-i dau şansa de a avea un nou început.

    Am avut mare noroc că am angajat-o. Nu avea niciun motiv să aibă încredere într-o tânără de 21 de ani fără experienţă de business şi a riscat la fel cum am riscat şi eu. Am construit compania împreună. A devenit un fel de lider, o mamă a echipei. Credea foarte mult în ceea ce făceam. Abia după ce a murit în 2013 mi-am dat seama de amprenta pe care şi-a lăsat-o asupra mea. 

  • Povestea antreprenorului care a pornit fenomenul Instagram

    Kevin Systrom este un antreprenor american care a fondat alături de Mike Krieger populara aplicaţie de smartphone Instagram. Cei doi au lansat pe 6 octombrie 2010 aplicaţia, care se laudă cu cea mai mare creştere din toate timpurile, ajungând în doar doi ani la 80 de milioane de utilizatori. În prezent, Instagram are 500 de milioane de utilizatori activi la nivel global.

    Systrom s-a născut în 1983 în Holliston, Massachusetts. În şcoala primară a făcut cunoştiinţă pentru prima dată cu programarea; interesul lui pentru acest domeniu a crescut odată cu pasiunea sa pentru jocul video Doom 2, care l-a determinat să-şi creeze propriile niveluri. De asemenea, a creat un program prin intermediul căruia putea să-şi păcălească prietenii că le-au fost sparte conturile de AOL Instant Messenger.

    A absolvit Universitatea Stanford în 2006, iar primul contact cu antreprenoriatul a avut loc în timpul facultăţii, când a fost ales alături de alţi 11 studenţi să participe la prestigiosul program Mayfield Fellows, care le oferă studenţilor posibilitatea de a aprofunda cunoştinţele în domeniul antreprenorial şi în cel al tehnologiei.

    După acest program a urmat un internship în cadrul companiei Odeo, care a dat naştere Twitterului. Prima sa slujbă, din timpul liceului, a fost de vânzător la un magazin de muzică: „Eram obsedat de muzică. Voiam să fiu DJ. Le trimiteam un mail în fiecare zi pentru a mă angaja acolo. Într-un final, m-au lăsat să lucrez câteva ore pe săptămână”, a povestit el revistei Fortune. Experienţa i-a folosit pentru a mixa în câteva cluburi, chiar înainte de a împlini 18 ani. Systom obişnuia ca în timpul liber să programeze joculeţe pentru prietenii săi, iar după un semestru petrecut în Italia a devenit pasionat de fotografie; un profesor i-a arătat lui Systrom o cameră de fotografiat Holga, ieftină, simplă şi care realiza fotografii cu o alură retro.

    La terminarea facultăţii, avea mai multe oportunităţi de angajare, printre care şi Microsoft, dar s-a angajat la Google pe un post de marketing. În primul an a lucrat la produse ca Gmail şi Google Reader, iar în al doilea an al său la gigantul american a lucrat în echipa de Corporate Development. Systrom nu era pe deplin fericit: „Aveam dorinţa de a deveni antreprenor şi voiam să mă întorc în spaţiul de socializare”, a spus el.

    După Google s-a alăturat dezvoltatorilor aplicaţiei Nextstop, care a fost cumpărată de Facebook în 2010. Aici, Systrom s-a gândit să combine funcţia de „check-in” cu jocuri de socializare şi i s-a conturat ideea de a îmbina pasiunea pentru fotografie cu cea pentru reţelele de socializare. A realizat un prototip a ceea ce avea să devină Burbn, apoi a abordat două fonduri de capital de risc. Systrom a obţinut o finanţare de 250.000 de dolari de la Steve Anderson, fondator al Baseline Ventures, apoi alţi 250.000 de dolari de la Marc Andreessen şi Ben Horowitz.

    Astfel, alături de Mike Krieger, a construit Burbn, prin intermediul căruia vizitatorii puteau publica fotografii, imagini cu locurile pe care le-au vizitat, pe care vor să le viziteze şamd. Cei doi şi-au dat seama că ar fi bine să se concentreze pe un singur aspect şi au ales realizarea şi împărtăşirea de fotografii. La doar o lună de la lansare, Instagram – nume ales din combinarea cuvintelor „instant” şi „telegram” – ajunsese deja la 1 milion de utilizatori. Au realizat aplicaţia mai întâi doar pentru iPhone, care era capabil să facă fotografii bune peste care erau aplicate filtrele artistice inspirate de camera Holga.

    În aprilie 2012, Instagram a fost vândut către Facebook, pentru 1 miliard de dolari – cash şi acţiuni; reţeaua de socializare a încorporat şi cei 13 angajaţi ai Instagram. Potrivit mai multor surse, Systrom ar fi câştigat 400 de milioane de dolari în urma acestei tranzacţii şi se află în continuare la conducerea Instagram.

  • Cum i-a schimbat viaţa acestei femei o simplă vizită la spa. Ce a ajuns să facă ea acum este incredibil

    Melanie Gleeson, CEO-ul unui imperiu spa de lux, dezvăluie publicaţiei forbes.com secretele unui business de succes, ca cel pe care îl conduce.

    „În primul rând, am văzut schimbarea fizică şi emoţinală pe care o aveau femeile când plecau de la spa”, spune Melanie. „Mi-am dat seama că vreau să fac parte din această industrie”.  Şi aşa a început, în 2012, deschizând primul său spa împreună cu o colegă de facultate, Belinda Fraser, care acum îi este parteneră de busines. „Am deschis primul Endota spa cu 5000 de dolari, locaţia, pasiune şi un întreg set de obiective”, adaugă ea.  În 2016, cu Gleeson în prim plan, Endota are peste 100 de centre în Australia, peste 1000 de angajaţi, fiind cea mai mare reţea de spa de pe continent.

    1.      Găseşte-ţi povestea

    „Am fost crescută respectând mediul înconjurător şi moştenirea lăsată de ţara noastră”, spune Gleeson. „Şi vreau să mă asigur că orice am făcut sau fac în acest business reflectă aceste valori”. Iar asta se reflectă, după spusele sale, în ingredientele naturale folosite în gama de îngrijire a pielii din cadrul spa-ului, tipice Australiei, creând astfel o legătură puternică cu cultura indigenă a ţării. „Când am căutat un nume potrivit pentru primul spa, am dat peste -endota -, un cuvânt indigen, care înseamnă „frumos”, spune Gleeson. Prin asta, a reuşit să-şi creeze un brand unic şi să se diferenţieze pe piaţa de wellness.

    2.      Alege oamenii potriviţi

    Gleeson consideră că modul său de a conduce, ce are la bază valori de bază precum grija, a atras oameni cu aceleaşi principii şi valori, lucru ce a dus la o creştere a nivelului de aparteneţă la  brand. „Nu cred că acest lucru este o coincidenţă. Cu toţii suntem legaţi de univers”, spune ea. Aşadar, lucrând cu oameni care gândesc similar, Melanie consideră că valorile interne ale brandului pot fi cimentate uşor, mai ales atunci când o afacere îşi doreşte extinderea prin franciză.

    3.      Fără ierarhii

    Conform spuselor sale, în cadrul Endota spa, ierarhia a fost eliminată. „Nu cred într-un birou central. Noi suntem un centru de sprijin, ce funcţionăm împreună cu partenerii de afaceri”, declară Melanie. Însă, cel mai mare impact în ceea ce priveşte determinarea direcţiei de afaceri, ar trebui să fie construirea şi cultivarea de relaţii, spune Gleeson. „Sunt mereu conştientă de acest lucru şi de contribuţia partenerilor noştri de afaceri la creşterea brand-ului”, mai adaugă ea.

    4.      Să oferi servicii calitative

    „Pentru a oferi servicii de lux în piaţa de servicii de sănătate şi wellness înseamnă să pui pe primul plan nevoile clientului din minutul în care îţi trece pragul”,spune Gleeson. „Spa-urile noastre sunt un refugiu pentru femei, locul unde îşi lasă grijile şi stresul la uşă”, spun aceasta. După părerea sa, centrul spa nu ar trebui să fie considerat un tratament de lux, ci un obicei sănătos. 

  • Avocatul clientului în boardul Vodafone

    Ca director customer operations, Ana Alexe este, practic, cea care duce la nivel de board al companiei toate informaţiile importante despre preferinţele clienţilor Vodafone. În cei 17 ani de când lucrează în organizaţie, Ana Alexe a urcat pas cu pas în carieră, iar de la jobul pe care îl avea în call center în studenţie a ajuns să deţină o poziţie în board şi să coordoneze activitatea a peste 1.000 de oameni – de la echipele din call center până la cele de suport sau echipele care au contact direct cu clienţii de business.

    La nivelul unei luni sunt câteva sute de mii de interacţiuni doar cu agenţii (cei care răspund la telefon sau sună clientul), „doar cu colegi care lucrează în contact cu clientul”, spune Ana Alexe, director customer operations, Vodafone România. În online sunt milioane de interacţiuni, dacă sunt luate în calcul şi cele din zona de digital, pentru că tot mai mulţi clienţi preferă această zonă, chiar dacă poate aleg, de pildă, să nu cumpere de pe site. „Zona de digital creşte din ce în ce mai mult. Am lansat chatul din aplicaţia mobilă my Vodafone în urmă cu mai bine de doi ani şi am putut să constatăm că tot mai mulţi preferă acest gen de interacţiune”, spune reprezentanta celui de-al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă. Conform informaţiilor comunicate săptămâna trecută, Vodafone România avea aproape 9.369.000 de clienţi (servicii mobile, servicii de voce şi M2M), la 30 septembrie 2016, în creştere cu circa 315.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, peste 8.683.000 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    Ana Alexe lucrează de 17 ani în cadrul companiei, angajându‑se încă din vremea studenţiei. Povesteşte că şi-a dorit ceva diferit de o facultate obişnuită, de aceea a ales Ştiinţe Politice, la Universitate, secţia de limba engleză. Nu-i era foarte clar la vârsta studenţiei ce anume însemna „altceva”. Şi a ales să nu urmeze calea administraţiei sau a ştiinţelor politice; spune că a ajutat-o foarte mult facultatea din prisma profesorilor, mulţi străini, care i-au imprimat un stil de gândire diferit. „Am făcut foarte multe dezbateri în facultate, ceea ce nu era o practică răspândită la acea vreme. Mi-a format obişnuinţa de a gândi cu capul meu, de a-mi forma o părere despre ceea ce se întâmplă, de a nu lua neapărat de bun un ceva spus de altcineva”. Mărturiseşte că s-a angajat din dorinţa de a acumula experienţă profesională, iar la momentul respectiv şi-a depus CV-ul printat la recepţia Connex; au sunat-o, a trecut printr-o serie de interviuri şi teste şi a fost angajată în departamentul de relaţii cu clienţii. Spune că parcursul de carieră, până la un punct, nu a fost planificat, „pur şi simplu mi-am dorit să fac lucrurile care îmi plac şi să le fac cât pot eu de bine.” Vreme de doi ani a lucrat în call center şi spune că în acea perioadă a învăţat extraordinar de multe „şi cred că mă ajută şi acum în ceea ce fac, pentru că este un contact real cu activitatea de relaţie cu clientul, cu oameni foarte diferiţi. Am învăţat de pildă că trebuie să căutăm o soluţie care să fie potrivită şi inteligibilă pentru un om care poate să fie utilizator de smartphone, bun cunoscător, sau să fie un om care este la primul lui telefon. Sau cineva care a avut o zi proastă. Trebuie să trecem peste felul de a fi propriu, să înţelegem că reprezentăm compania şi nu este nimic personal”.

    Povesteşte că în momentul în care s-a angajat nu se aştepta să înveţe astfel de lucruri, ci voia mai degrabă să vadă ce înseamnă un loc de muncă. „Şi am descoperit un gen de activitate care îmi place foarte mult.” Şi-a dat seama şi că i-ar plăcea rolul de a conduce oamenii şi a mers mai departe – a aplicat pentru o poziţie de team leader, şef de echipă în call center; apoi după care lucrurile „au mers cumva natural; m-am îndreptat spre roluri în care să-mi placă tot timpul activitatea respectivă. Să fac ceva care să consider că are semnificaţie, care este de impact. Pentru mine contează şi dinamica. Partea de operaţiuni legate de clienţi o văd ca fiind extrem de dinamică, extrem de conectată şi cu trendurile din piaţă în general, şi cu tendinţele din tehnologie, dar şi cu ce se întâmplă cu clienţii şi cu aşteptările lor. Totdeauna este ceva nou de făcut, ceva care crează aşteptări, iar dinamismul acesta mi se potriveşte extraordinar, mă ţine în priză”.

    În 2010 s-a gândit că-şi doreşte o experienţă pe o piaţă străină şi a lucrat un an în Vodafone Qatar, decizie legată de dorinţa de a vedea ceva diferit. Spune că a ales intenţionat o piaţă foarte diferită de România, care la acel moment se afla foarte aproape de începutul activităţii organizaţiei, şi din prisma dorinţei sale de a-şi valida competenţele, cum că rezultate sunt legate de faptul că este bună la ceea ce face, nu de faptul că a petrecut suficient de mult timp în companie încât să ştie cum merg lucrurile. A lucrat în Qatar într-o organizaţie cu 250 de angajaţi de 43 de naţionalităţi, cu diferite abordări de business, şi spune că a învăţat foarte multe şi din această experienţă; „cred că m-a făcut mult mai flexibilă, să înţeleg că de la A la B se poate ajunge în feluri foarte diferite şi este foarte OK”.

  • Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului, iar planurile lor vizează ca în patru ani reţeaua Profihairshop să ajungă la 50 de magazine.

    Sunt născut la Sibiu şi am plecat în 1982 în Germania, cu familia; atunci aşa era moda, cei cu origini nemţeşti plecau în Germania“, povesteşte Klaus Reisenauer. A urmat Facultatea de Ştiinţe Economice în Stuttgart şi spune că studiile l-au ajutat să pună bazele teoretice în economie şi afaceri. „Însă cel mai mult m-a ajutat în antreprenoriat experienţa acumulată în domeniul managementului de mall-uri, în care am început să lucrez în Germania imediat după terminarea facultăţii. Am învăţat să apreciez dacă va fi sau nu de succes un mall, cât de important este conceptul mallului şi mixul chiriaşilor, precum şi locul unde ai magazinul, pe ce etaj, dar şi cum se amenajează o vitrină atractivă, toate aceasta fiind lucruri extrem de utile şi care pot determina succesul unei afaceri în retail.“

    Cristina Fleacă, şi ea managing partner al Profihairshop, are studii de business management, drept şi limbi străine. Este traducător autorizat de limba engleză şi germană, astfel că după terminarea facultăţii a început să lucreze pe cont propriu în domeniul traducerilor. „Primii mei paşi spre antreprenoriat au fost în domeniul traducerilor pentru companii din diferite domenii. În paralel, am lucrat într-o companie germană unde am învăţat foarte multe lucruri care au pus bazele experienţei mele în ceea ce priveşte dezvoltarea Profihairshop. Limbile străine mi-au deschis orizontul spre comunicare, iar responsabilitatea în ceea ce priveşte coordonarea echipei mele în cadrul companiei mi-a şlefuit abilităţiile de a interacţiona cu oamenii şi de a le acorda suport în diferite împrejurări“, spune ea. „Când mi s-a oferit şansa unui parteneriat în cadrul Profihairshop am ştiut exact că acesta este domeniul care mă defineşte şi mi se potriveşte perfect. Nu îţi alegi pasiunile, ci pasiunile te aleg pe tine. Succesul nu este cheia spre fericire. Fericirea este cheia spre succes. Dacă îţi place ceea ce faci, atunci vei avea întotdeauna succes.“

    Cu experienţe anterioare în antreprenoriat, Klaus Reisenauer şi Cristina Fleacă au mizat pe o nişă extrem de subţire în urmă cu patru ani: cea a produselor profesionale pentru îngrijirea părului. Până în 2012 vindeau produsele importate doar către saloanele de coafură, dar deschiderea primului magazin, de test, s-a dovedit o idee inspirată, care i-a determinat să dezvolte o reţea la nivelul întregii ţări. Acum, afacerea ProfiHairShop operează o reţea de 25 de magazine, iar anul viitor aceasta se va mări cu alte şase spaţii. Previziunile pentru întregul an se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane euro, în creştere cu 38% faţă rezultatele anului trecut, când vânzările au ajuns la 4 milioane de euro.

    Drumul spre antreprenoriat

    După terminarea facultăţii, Klaus Reisenauer a lucrat timp de patru ani în cadrul unui dezvoltator de mall-uri din Germania, după care, în 1993, a ales calea antreprenoriatului şi şi-a deschis propria afacere în imobiliare. „Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antreprenor, să construiesc proiecte noi de la zero, alături de oameni creativi, pasionaţi de meseria lor. Dincolo de riscurile pe care le implică, este o meserie care îţi oferă libertate, independenţă şi multe satisfacţii“, spune Klaus Reisenauer. Povesteşte că după terminarea facultăţii scopul său a fost să se angajeze în domeniul care îl interesa, să capete cât mai multă experienţă, pentru ca mai apoi să-şi dezvolte propria afacere în domeniu. „Astfel, după patru ani petrecuţi în compania în care lucram, înfiinţarea propriei firme a venit ca următorul pas firesc în viaţa mea profesională. Am apelat la un credit bancar, pentru că nu aveam niciun ban; când am plecat din România am lăsat totul aici“, spune Reisenauer, cu trimitere la faptul că proprietăţile familiei au fost, practic, abandonate în momentul plecării din ţară. „Am pornit agenţia imobiliară, am făcut câţiva ani intermedieri, după care am cumpărat teren şi am început propriile construcţii. La finalul anilor ’90 mi-am extins operaţiunile în Austria, Ungaria, Cehia şi Slovacia.“ În 2002, Klaus Reisenauer a înfiinţat o societate la Sibiu împreună cu asociatul său, Kurt Wagner, iar patru ani mai târziu cei doi au pus bazele companiei Oasis Retail Development. Compania este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de centre de retail din România, cu un portofoliu de peste 70 de proiecte finalizate, pe o suprafaţă de 1,5 milioane mp de teren. Principalele proiecte în România sunt locaţiile dezvoltate pentru lanţurile Kaufland şi Plus (Lidl), precum şi centrele comerciale Prima Shops Center şi Family Center, localizate în oraşele Roman, Reghin, Tecuci, Făgăraş, Botoşani, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea şi Mangalia.