BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Iohannis: Trebuie să depăşim paradigma perimată a absolvenţilor pe bandă rulantă

    „Noul cadru legislativ în domeniul educaţiei oferă toate premisele ca elevii să finalizeze ciclul şcolar pe deplin pregătiţi pentru o societate aflată într-o permanentă schimbare şi adaptaţi unei pieţe a muncii dinamice. Trebuie să depăşim paradigma perimată a absolvenţilor pe bandă rulantă, care obţin toţi nişte diplome fără ca acestea să îi ajute cu adevărat în viaţa reală. Dar legile nu sunt suficiente, este nevoie şi de participarea dumneavoastră şi sunt convins că veţi fi mereu alături de copii pentru a-i ajuta să devină adulţi activi şi responsabili. Respectul pentru şcoală şi importanţa acordată educaţiei depind într-o măsură considerabilă şi de implicarea dumneavoastră, a părinţilor şi a bunicilor”, afirmă Klaus Iohannis.

    El apreciază că legile educaţiei adoptate recent „dau şansa unui nou început într-un domeniu fundamental pentru orice societate modernă”.

    „Reformele educaţionale necesită însă răbdare şi perseverenţă, pentru că rezultatele se văd în timp şi nu de pe o zi pe alta. Să acordăm, aşadar, noilor legi posibilitatea de a fi implementate. Sper ca politicienii să dea dovadă de maturitate şi să nu intervină imediat cu modificări care pot afecta acest parcurs, aşa cum, din păcate, multe dintre reformele anterioare au fost diluate prin astfel de ingerinţe. Îmi place să cred că scopul nostru comun este să clădim o Românie educată, în care fiecare copil are şansa de a-şi explora potenţialul şi de a evolua profesional şi personal”, adaugă şeful statului.

    Klaus Iohannis menţionează că, „după îndelungi şi temeinice dezbateri, avem, în sfârşit, legi ale educaţiei moderne, care transpun în practică viziunea proiectului <România Educată>”

    „Este o etapă esenţială pentru a începe să rezolvăm problemele cu care se confruntă învăţământul din ţara noastră. Cu toţii ne dorim o Românie competitivă, iar asta se poate realiza numai printr-o educaţie de calitate, accesibilă tuturor elevilor şi studenţilor”, încheie Iohannis

  • (P) Ariel deschide conversaţia despre parentingul fără stereotipuri

    În România, stereotipurile de gen sunt încă puternice; un studiu recent a arătat că 70% dintre noi considerăm că fetele trebuie să fie, înainte de toate, frumoase şi docile, iar 86% dintre părinţii care au copii de ambele sexe consideră că băieţii nu trebuie să plângă. Ariel, brandul în care milioane de gospodării din întreaga lume au încredere pentru angajamentul său de neegalat faţă de curăţenie şi bunăstarea familiei, şi-a propus să atragă atenţia şi să facă lumină asupra acestei discrepanţe, abordând sursa problemei – educaţia parentală prestabilită, condiţionată de sexul copilului.

    Ariel, marcă emblematică P&G, lansează o campanie centrată pe Egalitate şi Incluziune, care promovează o mai mare acceptare socială prin eliminarea prejudecăţilor şi evidenţierea beneficiilor asociate cu diversitatea. Cele mai recente cercetări sociale pe eşantioane complexe ne arată că părinţii din România îşi educă copiii în funcţie de genul acestora. Mai mult, cei care sunt părinţi şi de băieţi şi de fete, îi vor expune pe aceştia la activităţi şi experienţe diferite în care copiii sunt condiţionaţi de gen – băieţii nu au voie să plângă, iar fetele, indiferent de temperamentul lor, trebuie să fie frumoase şi docile, mai degrabă decât puternice şi curajoase.

    Ar putea părea neobişnuit ca Ariel, o marcă de detergenţi, să propună o abordare de incluziune socială, dar noi considerăm că este oportună. Pentru că momentele banale din familie, cum ar fi discuţiile despre egalitatea în împărţirea treburilor casnice, sunt momentele care creează sau curăţă pete invizibile în viitorul copiilor noştri. P&G şi-a asumat o misiune globală de a fi o forţă a schimbării, mărcile P&G fiind de încredere în milioane de case.

    În 2023, campania de educaţie şi incluziune socială lansată de brandul Ariel implică (1) studii, pentru a înţelege aspectele legate de stereotipurile de gen, (2) colaborarea cu experţi care pot susţine schimbări concrete în direcţia unei mai mari egalităţi şi incluziuni şi (3) susţinerea unor proiecte de conţinut care să transmită importanţa depăşirii stereotipurilor de gen.

    „Prin noua campanie Ariel, ne propunem să deschidem o conversaţie despre limitările impuse de normele convenţionale, ajutând la construirea unui viitor în care toţi indivizii au şanse şi oportunităţi egale. Ne dorim o societate mai incluzivă şi mai echitabilă prin promovarea unei educaţii bazate pe potenţialul fiecărui copil, indiferent de gen”, a declarat Elia Cazan-Bulacu, Brand Director Southeast Europe Procter & Gamble.

    „Studiile arată că societăţile care îşi doresc tineri mai sănătoşi din punct de vedere fizic şi mental trebuie să facă schimbări în abordarea stereotipurilor de gen” a completat  Mirona Păun – Psiholog clinician, Psihoterapeut, Fondator al Programului de Educaţie Emoţională Tzitzi-Poc şi Partener al Ariel – P&G în această campanie.

    Utilizarea publicităţii şi a vocii media este una dintre zonele pe care P&G se concentrează pentru a promova E&I. Printre alte domenii se numără eliminarea barierelor din calea accesului fetelor la educaţie, oferirea de oportunităţi economice pentru femei prin programe corporative şi de marcă şi promovarea egalităţii de gen şi intersectoriale la locurile de muncă din întreaga lume, astfel încât fiecare să poată contribui la potenţialul maxim. În fiecare dintre aceste domenii, P&G colaborează cu organizaţii extrem de dedicate care ne împărtăşesc angajamentul şi alături de care contribuim cu resursele, talentele şi abilităţile noastre pentru a avea un impact mai mare. Mai multe informaţii despre activitatea acestora pot fi găsite la https://ro.pg.com/egalitatea-de-gen/.

    Despre Procter & Gamble                                                                                                                                                     

    P&G serveşte consumatorii prin oferirea unuia dintre cele mai puternice portofolii, care include mărci de încredere, de calitate şi premium, precum Always®, Ambi Pur®, Ariel®, Fairy®, Gillette®, Head & Shoulders®, Lenor®, Oral-B®, Pampers®, Pantene® şi Tide®. Comunitatea P&G are operaţiuni în aproximativ 70 de ţări din întreaga lume. Vă rugăm să vizitaţi http://www.pg.com pentru ştiri şi informaţii suplimentare despre P&G şi mărcile sale.

     

  • (P) Abonamente corporate pentru educaţie medicală disponibile prin Eduson

    Cea mai mare platforma de educaţie medicală din România lansează o ofertă de abonamente de tip corporate pentru a servi nevoilor clinicilor şi spitalelor în vederea acreditării de către de ANMCS.

    Eduson, cea mai mare platformă de educaţie medicală din România a introdus în 2022 un concept inovativ de abonamente pentru educaţie medicală continuă. Începând cu vara lui 2023 Eduson a lansat şi abonamente de tip corporate menite să ajute spitalele şi clinicile medicale în vederea acreditării ANMCS.

    Platformele de educaţie numără milioane de utilizatori iar piaţa de educaţie online este estimată la aproximativ 122 miliarde de euro cu o creştere anuală estimată de 10%. Desigur, mare parte din această piaţa este generată de universităţi dar platformele de educaţie nonformală cresc în importanţă. 

    Dragoş Păun, conferenţiar la Facultatea de Business din cadrul UBB Cluj şi co-fondator Eduson „Într-o piaţa în care peste 55.000 de medici au nevoie de cursuri de formare am reuşit să dezvoltăm una dintre cele mai moderne platforme de educaţie care să reducă timpul petrecut pe drumuri, costurile de transport şi cel mai important să permită doctorilor să fie mai mult timp lângă pacienţi şi să asigure un plan de dezvoltare profesională la cele mai înalte standarde. Prin dezvoltarea abonamentelor de educaţie medicală ne-am asumat un risc imens pentru că piaţa nu era pregătită, dar iată ca după un an deja ne ducem către abonamente de tip corporate pentru că din ce în ce mai multe clinici doresc să investească în formarea personalului propriu.”

    Platforma de educaţie medicală Eduson a fost lansată în 2021 şi oferă peste 800 ore de conţinut specific educaţiei medicale. Furnizorii de educaţie medicală pot să deruleze activităţi în format online sau hibrid prin intermediul platformei. În cei doi ani de existenţă platforma a organizat 100 de evenimente online şi hibrid şi a format peste 15.000 de doctori. Gradul de satisfacţie al participanţilor este unul extrem de ridicat, platforma dispunând atât de o variantă web dar şi de o aplicaţie proprie disponibilă pe mai multe sisteme de operare.  

  • Care este cel mai bun de locuit oraş din lume şi pe ce loc se află Bucureştiul

    The Global Liveability Index a evaluat 173 de oraşe ale lumii. Topul a luat în calcul factori precum stabilitate, sănătate, educaţie şi infrastructură. Viena are o istorie păstrată, transport public bun şi îngrijire la preţuri accesibile.

    Viena, capitala Austriei a fost declarat cel mai bun oraş din lume în care poţi să locuieşti. Topul a luat în calcul 173 de oraşe de pe mapamond, iar Bucureştiul se regăseşte pe poziţia 99. Criteriile luate în calcul sunt stabilitatea financiară, sănătatea, cultura, mediul, educaţia şi infrastructură.

    Viena are o istorie foarte bine conservată, un sistem de transport public fără cusur, acces facil la cafenele, iar îngrijirea copiilor e la preţuri accesibile. Oraşul este cunoscut şi pentru tradiţia sa muzicală. Ştii bine compozitori celebri precum Mozart, Beethoven şi Strauss care au trăit şi au lucrat aici. Iar dacă ai în plan să vizitezi Viena, trebuie să guşti mâncărurile tradiţionale, cum ar fi wiener schnitzel, şi să vizitezi diferite pieţe, cum ar fi Naschmarkt.

    Melbourne a obţinut cel mai mare punctaj de cultură şi mediu şi pe bună dreptate. Oraşul australian are o scenă culinară, arte culturale, evenimente şi atracţii, găzduieşte evenimente sportive internaţionale, cum ar fi Marele Premiu de Formula 1 al Australiei şi Australian Open. Pe lângă asta îţi poţi plimba maşinuţa ta roşie la plajă, pentru că este aproape.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcţie de şef, ci nu în funcţie de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizaţiilor

    În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcţie de şef, ci nu în funcţie de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizaţiilor. Astfel, mai mult decât oricând, educaţia liderilor trebuie să fie printre priorităţile unui business în creştere. Din poziţia sa la şcoala de business IEDC-Bled School of Management din Slovenia, prof. dr. Nenad Filipović îşi pune amprenta pe cea mai importantă resursă a unei companii: liderii săi.

    Prof. dr. Nenad Filipović este director de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia, predă cursuri de management general şi etică în afaceri. În calitate sa de director al proiectelor EMBA la şcoala de business a supervizat peste 200 de proiecte şi a fost mentor personal pentru mai mult de 40 de directori executivi din Europa Centrală.

    Filipović este lector, director de proiect MBA şi director de educaţie executivă la IEDC – Bled School of Management din 1991. A absolvit Inginerie Electrică la Universitatea din Zagreb, Croaţia, unde şi-a luat şi diploma de master în informatică. Filipovic şi-a început cariera profesională ca lector asistent în informatică la Universitatea din Zagreb. După trei ani, s-a alăturat grupului Rade Končar, o mare companie de producţie din Croaţia.

    A fost şef de cercetare şi dezvoltare în divizia de sisteme de control, director pentru vânzări la nivel mondial de tehnologie a informaţiei şi vicepreşedinte senior al grupului responsabil de cercetare şi dezvoltare şi restructurarea grupului.

    Despre managerii români pe care-i vede la şcoala sa, Nenad Filipović spune că au evoluat în ultimii ani şi că au recuperat din decalajele pe care le aveau faţă de cei din ţările mai dezvoltate din regiune.

    „Dacă ne uităm la evoluţia managerilor români de-a lungul timpului, pot spune că am văzut o recuperare. Dacă la începutul tranziţiei, acum 30 de ani, managerii români erau ceva mai puţin educaţi decât în unele dintre celelalte ţări din regiune, acum cu siguranţă sunt la acelaşi nivel sau mai sus. Vedem practicile de afaceri din România destul de dezvoltate, deci toţi oamenii care vin sunt în medie foarte bine pregătiţi. De asemenea, la nivel motivaţional stau foarte bine“, a explicat el.

    Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC – Bled School of Management din Slovenia, dintre care mai mult de 60 au fost absolvenţii programului de MBA.

    „Ei vin la programe precum programul de management general şi programul pentru tineri manageri, majoritatea trimişi de companiile lor. De asemenea, lucrăm cu o serie de companii precum Vienna Insurance Group, care este prezent în toată regiunea şi are companii şi în România. Deci cel mai mare număr de oameni vin prin astfel de programe în care lucrăm fie cu managerii, fie cu întreaga companie.“

    Şcoala din Slovenia există de mai bine de 35 de ani, fiind înfiinţată în 1986, iar prof. dr. Filipović spune că vine cu o combinaţie de programe care acoperă învăţarea continuă pentru manageri.

    „Avem practic trei grupuri de activităţi, unul este reprezentat de programele de licenţă, MBA şi DBA – doctorat în administrarea afacerilor, apoi avem o serie de programe mai scurte, programe de înscriere deschise pentru câteva săptămâni sau până la câteva zile, potrivite pentru persoanele aflate în diferite stadii de dezvoltare profesională. Şi apoi avem o mare parte din programele noastre de afaceri care sunt adaptate pentru companii individuale, adaptate la situaţii complete“, a explicat el.

    Aproximativ 85% din veniturile şcolii provin din străinătate, din ţări care sunt în principal în Europa.

    „Bineînţeles că zilele astea este război în Ucraina, nu mai avem afaceri cu Ucraina, am ieşit şi din Rusia, dar avem mai multe companii globale care lucrează cu noi şi din alte teritorii, din Asia Centrală de exemplu. Dar majoritatea afacerilor noastre provin din Europa.“

    Unii manageri îşi plătesc singuri programele studiate, iar mulţi dintre ei îşi conving companiile să-i susţină.

    „Compania plăteşte într-un final. Acesta este cel mai frecvent caz, acela în care plăteşte compania, este întâlnit în 60% dintre situaţii. În cazul unora dintre manageri, compania decide că ar trebui să studieze la un astfel de program pentru că îi pregăteşte pentru o poziţie superioară. În unele cazuri, compania plăteşte o parte din taxă, iar ei plătesc restul. Uneori, compania plăteşte totul. Dar măcar companiile le acordă timp, având în vedere că preferăm ca oamenii să nu-şi părăsească locul de muncă în timp ce urmează cursurile“, afirmă reprezentantul şcolii de business.

    Cursurile unui program durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.

    Despre sistemul de educaţie din România, el spune că este unul bun la nivel de bază, însă calitatea lui scade odată cu creşterea nivelului educaţional.

    Prof. dr. Nenad Filipović, director de programe de educaţie managerială, IEDC-Bled School of Management, Slovenia: „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

    „Educaţia din România, aşa cum văd eu lucrurile, urmează aceeaşi capcană a regiunii şi anume că scade calitatea pe măsură ce mergi mai sus. Deci educaţia la nivel de bază este ridicată şi scade pe măsură ce creşte nivelul de studii. Cum poate fi rezolvată această problemă? Prin a urma tendinţele internaţionale, să fie competitivă în studii superioare în IT, inginerie, plus o bună educaţie în ştiinţe sociale. Cred că încă subestimăm nevoia de ştiinţe sociale în aceste zile în companii, este din ce în ce mai multă nevoie să înţelegem comportamentul uman. Aşa că eu cred că vom avea nevoie de o mai bună calitate a educaţiei atât în sectorul tehnic, cât şi în ştiinţele sociale”, a explicat profesorul de business.

    În ceea ce priveşte comportamentul noilor generaţii pe piaţa muncii, el este de părere că cei mai tineri dintre candidaţi caută în continuare anumite lucruri în companiile unde au un loc de muncă, lucruri care nu sunt foarte diferite de cele căutate de vechile generaţii.

    „Oamenii încă sunt în căutare de companii în care pot fi mândri că lucrează, unde pot fi mândri de ei înşişi şi de performanţa lor, unde se pot dezvolta. Am analizat factorii care atrag oamenii să se alăture companiei şi 89% dintre oameni caută un şef bun. Nu este vorba de un salariu bun. Cei patru mari factori în alegerea unui loc de muncă sunt: un şef bun, companie de care să fiu mândru, un job în care sa învăţ şi să mă dezvolt, precum şi salariul primit. Toate cercetările statistice arată salariile pe această poziţie şi acolo nu se schimbă nimic în funcţie de generaţie. Clasamentul a fost acelaşi în ultimii patru ani.”

    Astfel, companiile nu trebuie să-şi schimbe strategiile pentru a atrage noile generaţii, ci doar trebuie să se adapteze la cerinţele pe care le au toate generaţiile de angajaţi care sunt acum prezente pe piaţa muncii.

    „Angajatorii trebuie să ofere sens muncii, şefi buni, fie că le place sau nu. La asta se aşteaptă şi cred că tot mai multe companii îşi dau seama şi încep să o facă. Aşa funcţionează lumea şi nu ar trebui să existe excepţii”, a subliniat Filipović.

    România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai competitivă la nivel internaţional, este de părere prof. dr. Nenad Filipović.

    „Inflaţia este o provocare pentru companii, piaţa muncii vine cu provocări pentru toate companiile, deci există o serie de presiuni externe asupra companiilor. Transformarea companiilor către unele care generează valoare adăugată mai mare, cu competitivitate mai mare la scară europeană este ceva care încă nu vine cu rezultate suficiente. Sunt încă multe lucruri de făcut acolo. În acest sens, structura ofertei companiilor de pe piaţă nu este suficientă pentru a fi competitive pe plan internaţional la scara pe care multora le place să o vadă. România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai  competitivă la nivel internaţional“, a spus el. 

    Astfel, profesorul de business spune că se poate observa  o lipsă a internaţionalizării, din cauza naturii pieţei locale, oamenii sunt obişnuiţi să facă afaceri în România şi în companiile lor.

    „În comparaţie cu alte ţări, poate că au mai puţină experienţă internaţională. În ţările mai mici în special, oamenii sunt mai expuşi experienţei internaţionale.“ Despre mediul de afaceri din România, Nenad Filipović spune că încă suferă de o lipsă de stabilitate, dar asta este o problemă generală în Europa în zilele noastre.

    „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

    De asemenea, directorul de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia este de părere că organizaţiile încă nu au capacitatea suficientă de a veni cu idei inovatoare care să influenţeze capacitatea companiei, nu doar în România, ci în întreaga regiune a Europei Centrale. Este vorba de idei inovatoare în ceea ce priveşte noi modele de afaceri, utilizarea mai bună a tehnologiilor, unele care în prezent dictează viteza de dezvoltare. „Este interesant de observat că şi pentru economiile mai dezvoltate capacitatea companiilor de a utiliza corect tehnologia digitală în crearea de afaceri, deci transformarea digitală este atinsă la mai puţin de 50% din potenţial. Încă nu ne optimizăm procesele, ceea ce este tipic pentru ceea ce fac companiile mai dezvoltate, digitalizarea canalelor către clienţi. Dacă ne uităm la tranzacţiile băncilor şi ale companiilor de asigurări, care totuşi şi-au făcut canale digitale comparative cu cele din economiile mai bazate, suntem încă în urmă. Dacă ne uităm la retailul digital, suntem încă în urmă şi aici. Toate aceste lucruri sunt interdependente“, a adăugat el.

    Despre piaţa muncii din România şi din regiune, Filipović subliniază că este una cu lipsă de resurse pe toate nivelurile de competenţe, însă lipsa acută se simte la nivel de blue collar.

    Cursurile a circa 60% dintre liderii de business de la IEDC-Bled School of Management din Slovenia sunt plătite de companiile lor; Cursurile unui program IEDC- Bled School of Management durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.

  • Este oficial: Ministerul Educaţiei a publicat listele cu elevii şi studenţii care vor primi bani pentru achiziţia de calculatoare

    În această săptămână a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul MEC nr. 4.966/2023 care prevede că 2.165 elevi vor putea să-şi cumepere calculatoare noi.

    Listele nominale publicate de Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC) pot fi consultate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 bis

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop-procesor cu frecvenţă nominală minimum 3.0 GHz; HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240 GB; RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB; monitor LCD sau LED cu diagonală minimum 18.5“ şi rezoluţie minimum 1.920 x 1.080; tastatură, mouse optic; cameră web;

    b) pentru laptop, notebook, ultrabook şi dispozitive echivalente – procesor cu minimum 2 nuclee; RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB; HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240 GB; diagonală minimum 14“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; cameră web.(2^1) Calculatoarele definite la alin. (2), a căror achiziţionare se realizează prin ajutor financiar potrivit Legii nr. 269/2004, cu modificările şi completările ulterioare, vor cuprinde în mod obligatoriu un sistem de operare licenţiat.

     

     

     

  • Scăderea populaţiei se vede şi în educaţie

    Declinul demografic al României a afectat şi populaţia cuprinsă în sistemul de educaţie. Astfel, numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizate de Ziarul Financiar.

    Cele mai mari scăderi au fost în Gorj, Vaslui şi Teleorman. În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu, de la 54.900 în 2012 până la mai puţin de 40.000 copii în anul 2021. În Vaslui, scăderea a fost de 25%, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000, iar în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%, până la puţin peste 33.600.

    Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%, de la circa 35.900 de copii la puţin peste 43.740, urmată de cea din Bucureşti, cu 13%, de Braşov, cu 8%, şi de Cluj, cu 3,4%.

    În Bucureşti, numărul elevilor a crescut de la circa 213.400 în 2012 la puţin peste 240.850 în anul 2021, în Braşov numărul lor a ajuns la 71.216 în 2021, în creştere de la 65.878 în 2012, iar în Cluj au fost 81.037 de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar în 2021, în creştere de la 78.387 în 2021.

    În 2021, rata tinerilor de 18-24 de ani care nu au absolvit liceul şi nu sunt în învăţământ sau formare s-a îmbunătăţit uşor, atingând din nou nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rămâne semnificativ mai mare decât media UE, care este de 9,7%.

    Rata celor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare diferă şi între regiuni: de la 7,9% în Bucureşti la aproape 23% în regiunea de sud-est. Elevii expuşi riscului de a abandona şcoala tind să fie concentraţi în şcolile defavorizate din zonele rurale, care nu dispun de resurse şi de profesori cu experienţă, scrie un raport al OCDE din 2022. Mulţi tineri români părăsesc sistemul şcolar fără a dobândi abilităţile necesare pentru a intra pe piaţa muncii, una cu nevoi în schimbare rapidă şi continuă.

     

    ► Numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României.

    ► În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu.

    ► În Vaslui, scăderea a fost de 25%, în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%.

    ► Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%.

    Surse: INS

     

  • Un salariu pe zi. Un învăţător câştigă între 800 şi 1.300 de euro net pe lună

    Un angajat pe poziţia de învăţător are un salariu care variază, în medie, între 800 şi 1.300 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online BestJobs.

    „Educaţia este unul dintre domeniile fundamentale pentru orice ţară, având un rol esenţial în construirea societăţii viitoare. Sectorul privat a înţeles în mod corect dorinţa românilor de a beneficia de o educaţie de calitate, iar acest domeniu s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani. Se întâmplă frecvent ca profesorii şi educatorii din sistemul public să opteze să lucreze în sectorul privat, atraşi de salarii mai mari şi condiţii de muncă similare celor din ţările occidentale. Sunt active peste 300 de oferte de angajare pentru învăţători, cu oferte salariale între 800 şi 1.300 de euro lunar. Angajatorii caută candidaţi cu studii superioare pedagogice şi experienţă în  lucrul cu copiii de vârstă şcolară”, spune Ana Vişian, marketing manager în cadrul BestJobs.

    Printre cel mai des întâlnite beneficii extrasalariale şi bonusuri specifice oferite pentru acest tip de loc de muncă sunt: tichete de masă, bonusuri şi recompense pentru rezultate deosebite, program flexibil şi locuinţa de serviciu în cazul unei mutări.

    În prezent, 349 de posturi vacante pentru poziţia de învăţător sunt disponibile pe platforma BestJobs dintr-un total de 35.000 de anunţuri de angajare active. Pentru această poziţie, cele mai multe anunţuri sunt în Bucureşti, Ilfov Cluj-Napoca.

     

  • Ordonanţa cu privire la salarizarea în Educaţie, publicată în Monitorul Oficial

    Ordonanţa cu privire la salarizarea în Educaţie, adoptată luni de Guvern, a fost publicată în Monitorul Oficial.

    Potrivit Guvernului, a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr 57/ 12 iunie 2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul naţional de învăţământ de stat.

    „Prima ordonanţă de urgenţă se referă la creşterile salariale, care pe medie sunt peste 25%. Este de remarcat că, pe mecanismul pe care ordonanţa îl pune în practică, vorbim despre creşteri procentuale mai mari pentru debutanţi. O a doua chestiune importantă se referă la garanţiile conform cărora viitoarea lege a salarizării va avea ca bază de plecare salariul debutantului sau al asistentului universitar plecând de la minimum salariul mediu brut pe economie”, a declarat Ligia Deca la finalul şedinţei de Guvern de luni.

    Tot luni, Guvernul a adoptat şi o ordonanţă privind acordarea de prime pentru cariera didactică şi pentru cariera profesională pentru personalul nedidactic.

  • Deca: Cadrele didactice se întorc în şcoli

    Guvernul a adoptat luni două ordonanţe de urgenţă cu privire la Educaţie.

    „Prima ordonanţă de urgenţă se referă la creşterile salariale, care pe medie sunt peste 25%. Este de remarcat că, pe mecanismul pe care ordonanţa îl pune în practică, vorbim despre creşteri procentuale mai mari pentru debutanţi. O a doua chestiune importantă se referă la garanţiile conform cărora viitoarea lege a salarizării va avea ca bază de plecare salariul debutantului sau al asistentului universitar plecând de la minimum salariul mediu brut pe economie”, a declarat Ligia Deca la finalul şedinţei de Guvern.

    Conform acesteia, Guvernul a adoptat şi o ordonanţă privind acordarea de prime pentru cariera didactică şi pentru cariera profesională pentru personalul nedidactic.

    „Prima de carieră didactică înseamnă o primă de 1.500 de lei net, din care aproximativ 30% sunt sume forfetare, adică la dispoziţia cadrului didactic sau didactic auxiliar, restul banilor, 70%, în acest moment, putând fi folosiţi pentru cursuri de pregătire profesională, echipament IT, cărţi de specialitate şi alte categorii de cheltuieli. Prima se acordă într-o singură tranşă, prima este în luna octombrie a acestui an şi sumele vor putea fi utlizate în anul şcolar 2023-2024”, a explicat ministrul.

    Suma va fi acordată anual până în anul 2027, sursa fondurilor fiind fondurile europene.

    Prima de carieră profesională acordată personalului nedidactic este în valoare de 500 de lei şi va fi acordată tot anual în luna octiombrie.

    Bugetul măsurii de susţinere a fost stabilit la peste 2,1 miliarde de lei pe o perioadă de 5 ani, iar bugetul anual este în jur de 400 de milioane de lei.

    „În acest moment, odată cu anunţarea suspendării mişcării de protest, cadrele didactice se întorc în şcoli şi procesele educaţionale revin la normal, urmând ca să urmeze toate etapele fireşti: încheierea situaţiei şcolare, Evaluarea Naţională care începe cu probele scrise de luni, 19 iunie, şi apoi probele scrise ale examenului de Bacalaureat, cu echivalarea probelor de competenţe cu notele de pe parcursul liceului”, a mai spus Ligia Deca.