Tag: economii

  • Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni

    Românii aveau la finalul lunii iulie a acestui an 48,5 mld. lei (aproape 11 mld. euro) în conturi curente şi de economii, cu 35% peste nivelul din luna iulie a anului trecut, potrivit datelor BNR. Acest lucru înseamnă că în ultimul an sumele plasate în conturi curente şi de economii s-au majorat cu 12 mld. lei.

    Creşterea lichidităţilor din conturile curente şi de economii vine concomitent cu stagnarea banilor plasaţi în depozitele la termen, ceea ce înseamnă că românii îşi mută banii din depozite în conturi curente şi de economii, un produs mult mai flexibil care a ajuns să ofere în prezent randamente mai bune.

    Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni. Topul băncilor care oferă cele mai bune dobânzi

  • Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni

    Românii aveau la finalul lunii iulie a acestui an 48,5 mld. lei (aproape 11 mld. euro) în conturi curente şi de economii, cu 35% peste nivelul din luna iulie a anului trecut, potrivit datelor BNR. Acest lucru înseamnă că în ultimul an sumele plasate în conturi curente şi de economii s-au majorat cu 12 mld. lei.

    Creşterea lichidităţilor din conturile curente şi de economii vine concomitent cu stagnarea banilor plasaţi în depozitele la termen, ceea ce înseamnă că românii îşi mută banii din depozite în conturi curente şi de economii, un produs mult mai flexibil care a ajuns să ofere în prezent randamente mai bune.

    Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni. Topul băncilor care oferă cele mai bune dobânzi

  • Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti

    Scăderea de pe burse a revenit luni, după ce materiile prime au scăzut puternic în contextul îngrijorărilor că băncile centrale din cele mai mari economii pun sub semnul întrebării efectele unor măsuri suplimentare de relaxare fiscală, scrie Bloomberg.

    Acţiunile din Europa şi Asia au scăzut cel mai mult de după votul din iunie pentru Brexit, iar petrolul a scăzut până la 45 de dolari barilul.

    Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Euro Stoxx 50, care măsoară performanţa celor mai mari 50 de companii listate pe bursele europene, a scăzut şi mai mult, cu 2,18%.

    La Bucureşti s-a resimţit de asemenea scăderea, indicele BET înregistrând un declin de 1,74%, toate acţiunile din indicele BET scăzând. Bursa de Valori Bucureşti şi Transgaz au înregistrat cele mai mari pierderi, cu 3,41%, respectiv 2,91%. BRD SocGen a scăzut cu 2,43%, în timp ce Banca Transilvania a scăzut cu 2,33%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti

    Scăderea de pe burse a revenit luni, după ce materiile prime au scăzut puternic în contextul îngrijorărilor că băncile centrale din cele mai mari economii pun sub semnul întrebării efectele unor măsuri suplimentare de relaxare fiscală, scrie Bloomberg.

    Acţiunile din Europa şi Asia au scăzut cel mai mult de după votul din iunie pentru Brexit, iar petrolul a scăzut până la 45 de dolari barilul.

    Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Euro Stoxx 50, care măsoară performanţa celor mai mari 50 de companii listate pe bursele europene, a scăzut şi mai mult, cu 2,18%.

    La Bucureşti s-a resimţit de asemenea scăderea, indicele BET înregistrând un declin de 1,74%, toate acţiunile din indicele BET scăzând. Bursa de Valori Bucureşti şi Transgaz au înregistrat cele mai mari pierderi, cu 3,41%, respectiv 2,91%. BRD SocGen a scăzut cu 2,43%, în timp ce Banca Transilvania a scăzut cu 2,33%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Inevitabilul s-a produs! Molima a început să se împrăştie pe toată planeta şi nu se mai poate face nimic

    Ceea ce a început în 1995 într-o singură ţară, Italia, se va propaga până în 2030 în 56 de state cu economii diverse precum Noua Zeelandă şi Georgia. Blestemul  nu afectează doar state industrializate ca Japonia şi Germania. Anul de cotitură va fi 2020 pentru Cuba şi Coreea de Sud. Cinci ani mai târziu molima va ajunge în Thailanda şi SUA.

    Până în 2075 întreaga populaţie a Globului va fi trecut de acest punct de cotitură. Efectele se vor simţi violent mai ales pe piaţa muncii. 

    Aceste tendinţe au fost studiate timp de un sfert de secol de Joseph Chamie, fost director al diviziei populaţie a ONU.

  • Îmbătrânirea, o molimă care se răspândeşte pe toată planeta şi afectează economiile

    Până în 2030 nu mai puţin de 56 de state vor ajunge să aibă mai multe persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste decât copii mai mici de 15 ani, scrie Bloomberg. Fenomenul cunoscut ca „inversarea istorică” a populaţiilor pare acum ireversibil – în anumite ţări numărul bătrânilor îl depăşeşte pe cel al copiilor. Aceste tendinţe au fost studiate timp de un sfert de secol de Joseph Chamie, fost director al diviziei populaţie a ONU.

    Ea a decoperit că ceea ce a început în 1995 într-o singură ţară, Italia, se va propaga până în 2030 în 56 de state cu economii diverse precum Noua Zeelandă şi Georgia. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Economiile în lei ale populaţiei au atins în luna iunie un nou maxim istoric

    Economiile în lei ale populaţiei au atins în luna iunie un nou maxim istoric ajungând la 97,5 mld. lei, în creştere cu 1,7% faţă de luna mai şi cu 10,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor BNR.

    În acelaşi timp, economiile în valută aveau la sfârşitul lunii iunie o valoare de 57 mld. lei, în creştere cu 1% faţă de luna mai şi cu 6,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială, sceptică privind perspectivele globale. Decalajul între ţări emergente/bogate creşte cu decenii

    anca Mondială a ajustat în scădere, marţi, prognoza privind creşterea economică la nivel global, din cauza performanţelor scăzute ale ţărilor exportatoare de materii prime. Conform Băncii Mondiale, economia globală va avea o creştere de 2,4 puncte procentuale anul acesta, comparativ cu o perspectivă anterioară de 2,9 puncte procentuale, exportatorii emergenţi de materii prime urmând să aibă o expansiune de doar 0,4% – faţă de 3,2% în anul 2013.

    Prognoza în scădere intervine în contextul unei noi analize care arată că, pentru prima dată de la începutul secolului 21, majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare nu mai reuşesc să reducă diferenţa de venituri în raport cu Statele Unite şi alte ţări bogate. Anul trecut, doar 47% dintre cele 114 economii aflate în curs de dezvoltare evaluate de Banca Mondială reuşeau să menţină tendinţa de apropiere de nivelul PIB-ului din SUA, o pondere care este sub nivelul de 50% pentru prima dată după anul 2000, comparativ cu 83% din acelaşi grup de ţări în anul 2007, când a izbucnit criza financiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“