BusinessMagazin

Tag: economie

  • De la anul „ultra-bogaţilor”, la cel în care trebuie să ne confruntăm cu consecinţele deceniilor de acumulări de datorii. Ce s-ar putea întâmpla în 2025?

    Abia ce economia globală începea să lase în urmă consecinţele pandemiei de COVID-19, când un nou set de provocări a apărut pentru anul 2025, scriu jurnaliştii de la Reuters, într-un articol care analizează riscurile cu care se va confrunta economia globală în 2025.

    În 2024, băncile centrale din întreaga lume au reuşit, în sfârşit, să înceapă reducerea ratelor dobânzilor, după ce au câştigat în mare parte lupta împotriva inflaţiei, fără a declanşa o recesiune globală. Acţiunile au atins niveluri record în Statele Unite şi Europa, iar Forbes a declarat 2024 drept „un an de succes pentru ultra-bogaţi”, odată cu adăugarea a 141 de noi miliardari pe lista sa a celor super-bogaţi. Dar dacă aceste veşti ar fi trebuit să fie bune, cineva a uitat să le transmită alegătorilor. Într-un an electoral aglomerat, aceştia au sancţionat guvernanţii, de la India până în Africa de Sud, Europa şi Statele Unite, din cauza realităţii economice pe care o resimţeau: o criză nemiloasă a costului vieţii, provocată de creşterile cumulative ale preţurilor post-pandemie. Pentru mulţi, 2025 ar putea fi şi mai dificil. Dacă preşedinţia lui Donald Trump va implementa tarife de import care să declanşeze un război comercial, aceasta ar putea însemna o nouă doză de inflaţie, o încetinire globală sau ambele. Şomajul, care se află în prezent la niveluri istorice scăzute, ar putea creşte. Conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, blocajele politice din Germania şi Franţa, precum şi întrebările legate de economia chineză complică şi mai mult situaţia. Între timp, costul daunelor climatice urcă rapid în lista preocupărilor multor ţări.Conform Băncii Mondiale, cele mai sărace ţări se află în cea mai proastă stare economică din ultimele două decenii, nefiind parte din redresarea post-pandemică. Ultimul lucru de care au nevoie sunt noi piedici – de exemplu, condiţii comerciale sau financiare mai slabe. În economiile mai bogate, guvernele trebuie să găsească soluţii pentru a contracara convingerea multor alegători că puterea lor de cumpărare, standardele de viaţă şi perspectivele viitoare sunt în declin. Eşecul în acest sens ar putea alimenta ascensiunea partidelor extremiste care provoacă deja parlamente fragmentate şi guverne instabile. Priorităţi noi pentru cheltuieli se prefigurează în bugetele naţionale, deja întinse după COVID-19, de la combaterea schimbărilor climatice la consolidarea armatelor şi îngrijirea populaţiilor în vârstă. Doar economiile sănătoase pot genera veniturile necesare pentru aceste obiective. Dacă guvernele vor continua să facă ceea ce au făcut în ultimii ani – să acumuleze datorii suplimentare – mai devreme sau mai târziu riscă să se confrunte cu o criză financiară.

    După cum a spus preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în conferinţa de presă de după ultima întâlnire a anului a BCE, anul 2025 va fi caracterizat de „o abundenţă de incertitudini”.Încă nu se ştie dacă Donald Trump va implementa tarife de 10-20% pe toate importurile, care ar putea creşte până la 60% pentru produsele chinezeşti, sau dacă aceste ameninţări sunt doar o tactică de negociere. Dacă va merge mai departe cu aceste tarife, impactul va depinde de sectoarele afectate şi de reacţia celor vizaţi. China, a doua cea mai mare economie a lumii, se confruntă cu presiuni tot mai mari de a începe o tranziţie profundă, pe măsură ce motorul de creştere din ultimii ani îşi pierde avântul. Economiştii spun că trebuie să reducă dependenţa excesivă de producţie şi să pună mai mulţi bani în buzunarele cetăţenilor cu venituri mici.Va reuşi Europa, a cărei economie a rămas în urmă faţă de cea a Statelor Unite după pandemie, să abordeze cauzele fundamentale ale problemelor sale – de la lipsa investiţiilor până la deficitul de competenţe? Mai întâi va trebui să rezolve blocajele politice din cele mai mari două economii din zona euro, Germania şi Franţa. Pentru multe alte economii, perspectiva unui dolar mai puternic – dacă politicile lui Trump generează inflaţie şi încetinesc ritmul reducerilor de dobânzi ale Rezervei Federale – este o veste proastă. Acest lucru ar atrage investiţii departe de ele şi ar face datoriile denominate în dolari mai scumpe. În cele din urmă, impactul în mare parte imprevizibil al conflictelor din Ucraina şi Orientul Mijlociu – ambele putând influenţa costul energiei care alimentează economia globală – rămâne un factor de risc. Deocamdată, factorii de decizie şi pieţele financiare mizează pe faptul că economia globală va putea face faţă acestor provocări şi că băncile centrale vor reuşi să finalizeze revenirea la niveluri normale ale ratelor dobânzilor. Dar, după cum a semnalat Fondul Monetar Internaţional în cel mai recent raport al său „Perspectiva Economică Mondială”: „Pregătiţi-vă pentru vremuri incerte”.

     

  • Bugetul Japoniei va atinge un record, dar cu reducerea emisiunii de noi obligaţiuni

    Guvernul japonez pregăteşte un buget record de 115,5 trilioane de yeni pentru anul fiscal viitor, cu o reducere semnificativă a emisiunii de obligaţiuni noi, prima în 17 ani, scrie Reuters.

    Japonia va adopta un buget record de 115,5 trilioane de yeni pentru anul fiscal 2025, din cauza creşterii cheltuielilor pentru securitatea socială şi serviciul datoriei, potrivit unui proiect de buget consultat de Reuters.

    Bugetul propus, echivalentul a 735 miliarde de dolari, vine în contextul în care Banca Japoniei (BOJ) îşi reduce treptat stimulentele economice, ceea ce pune mai multă presiune pe guvern să stimuleze economia.

    Într-o încercare de a îmbunătăţi finanţele publice, guvernul japonez intenţionează să reducă emisiunea de noi obligaţiuni în anul fiscal viitor la 28,6 trilioane de yeni, faţă de 35,4 trilioane de yeni planificate pentru anul curent.

    Aceasta va fi prima scădere sub pragul de 30 de trilioane de yeni în ultimii 17 ani. Reducerea emisiunii de obligaţiuni va fi posibilă datorită creşterii veniturilor fiscale, care se estimează să ajungă la un nivel record de 78,4 trilioane de yeni.

    În ciuda acestor eforturi, Japonia rămâne cu cel mai mare nivel de datorie publică din lume, de peste două ori mai mare decât produsul său intern brut anual. După retragerea BOJ din stimulentele economice, guvernul nu mai poate conta pe bancă pentru a finanţa datoria naţională, ceea ce va spori presiunea asupra bugetului.

    Proiectul de buget preconizează o creştere a veniturilor din taxe cu 8,8 trilioane de yeni, ceea ce va ajuta la menţinerea unui deficit al balanţei primare, excluzând emisiunile de obligaţiuni şi plăţile pentru datorii, de mai puţin de 1 trilion de yeni.

    Se estimează că economiile Japoniei vor creşte cu 1,2% în anul fiscal viitor, după o creştere de doar 0,4% estimată pentru anul curent, influenţată de încetinirea economiei chineze.

  • Manifestul lui Dan Şucu, preşedintele Concordia: Nu aveţi dreptul să aruncaţi economia şi businessul în haos aşa cum aţi aruncat scena politică

    ♦ Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert, a trimis către partidele proeuropene din România o scrisoare deschisă în care avertizează asupra efectelor crizei politice asupra businessului, dar şi despre necesitatea restructurării bugetului României fără bruscarea economiei ♦ „Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“.

    Este nevoie ca partidele proeuropene care vor forma coaliţia de guvernare să vină cu un plan concret de managament al finanţelor publice în 2025, reformarea serviciilor publice şi un plan economic credibil, a avertizat, într-o scrisoare deschisă, Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert. 

    „Şi ce aveţi de făcut, stimaţi politicieni, este să daţi ţării un guvern responsabil, cu un buget realist şi cu un set clar de măsuri de reformare a serviciilor publice. Noul guvern trebuie să iasă în faţa României şi a întregii lumi cu un plan economic credibil, care să poată să fie finanţat de pieţele internaţionale şi să nu ne trezim că suntem aruncaţi într-o situaţie cu foarte multe semne de întrebare privind dorinţa noastră de a merge înainte pe drumul euro-atlantic. Nu distrugeţi ce milioane de oameni şi sute de mii de companii au clădit cu greu în toţi aceşti ani.“

    Scrisoarea lui Şucu vine într-un context în care partidele care ar putea forma o majoritate parlamentară proeuropeană negociază pentru formarea unui guvern. În joc sunt miliardele de euro din fondurile europene, credibilitatea ţării în faţa finanţatorilor şi investitorilor, într-un 2025 care se anunţă complicat din punct de vedere economic şi care a devenit şi an electoral, din cauza anulării alegerilor prezidenţiale din 2024. 

    „Dacă multe fabrici se bazează încă pe comenzile bune din octombrie şi noiembrie, pentru începutul anului viitor, prăbuşirea din decembrie a comenzilor va crea probleme enorme care vor duce la scăderea economiei, a veniturilor. Majoritatea oamenilor de afaceri amână deja investiţiile şi noile angajări. Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“, mai scrie Dan Şucu. 

    În paralel, guvernul care va veni la Palatul Victoria are de redus un deficit bugetar, adică diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli, cu cel puţin un punct procentual din PIB. Măsura este necesară pentru că România s-a angajat în faţa Comisiei Europene şi a finanţatorilor datoriei că va opera aceste reduceri, iar Fitch, cea mai mare agenţie de rating la care se uită investitorii când stabilesc preţul împrumu­turilor, a schimbat perspectiva de rating de la „stabilă“ la „negativă“, ceea ce înseamnă că mai este un singur pas ca România să cadă în categoria nerecomandată investitorilor. Mediul de business cere măsuri pe partea de cheltuieli publice, care au fost scăpate de sub control în anul electoral 2024. 

    „Ne aşteptăm să vedem o scădere a cheltuielilor publice şi o reducere a birocraţiei. Vrem să vedem absorbţia fondurilor europene şi în sfârşit digitalizare şi îmbunătăţirea serviciilor publice.“

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Consumul, personalitatea anului 2024 în economie

    Aseară pe la 18.30 eram la cumpărături pe strada comercială din cartie. Pe orice stradă comercială din oraşele României retailul ofertează bancă – farmacie – sala de jocuri – magazin alimentar de proximitate – fructe-legume – magazin second hand – magazin IT& C, cărora în ultimii 2-3 ani li s-au adăugat discounterii de proximitate şi pet-shop-urile.

    Aşadar, la magazinul de pâine, coadă lungă şi strânsă, ca pe vremea lui Ceauşescu. La magazinul de proximitate, coadă. La discounter, coadă. La fructe-legume, coadă. Băncile erau închise (haha!) dar, la bancomate, coadă. Puteţi spune că era ora de vârf, însă cu toţii am observat că peste tot sunt cozi aproape încontinuu, deşi românii se plâng neîncetat de cât de rău le merge.

    Inflaţia astronomică, mai ales la alimente şi utilităţi, din 2022 şi 2023, apoi creşterile enorme de preţuri din 2024 (nu mai credeţi aiureala cu inflaţia 5,11% anualizat până în noiembrie), nu au speriat consumul care a atins proporţii spectaculoase. În ciuda avertismentelor specialiştilor pentru cumpătare, anul se termina aşa cum a început, cozi peste tot, un festival de cheltuit banii la cumpărături. Black Friday a fost un mega succes anul asta, ce-i drept este un succes în fiecare an. Totul este sold-out la ornamentele şi petrecerile de sărbători, la excursiile în ţări calde, la petrecerile şi vacanţele de iarnă – schiorii cumpără vacanţe în Austria, ţară pe care o înjurăm de doi ani pentru că nu ne-a lăsat în Schengen. Cozi la firmele de curierat pentru ridicat pachete, ironic, nu?

    Segmentul premium bubuie, joi la licitaţia de artă s-a înregistrat un nou record de cumpărături.

    O nişă, doar pentru cunoscători, să facem legătura cu explozia de pet-shop-uri: un pui de pisică de rasă dintr-o felisă autorizată sare de 4.000 de lei, sunt la mare căutare.

    Nimeni şi nimic nu au speriat consumul off- şi online din 2024, nici conflictul de lângă noi, nici încetinirea economiei UE, nici tragi-comedia alegerilor, nici avertizările specialiştilor că vor urma creşteri de taxe şi impozite. Astfel încât:

    Prima întrebare. Daca există un astfel de consum, care mişcă nu numai comerţul, ci şi inflaţia, economia ar trebui să meargă, nu? Adică ar fi trebuit sa avem creştere economica susţinută şi în 2024, nu? Motivul pentru care s-a oprit creşterea economică ni-l vor dezvălui profesorii de economie, analiştii financiari şi experţii în macroeconomie, când se dau publicităţii cifrele pentru întregul an. Deocamdată îşi adună gândurile, ne dădeau tigru de 3% la începutul anului şi acum se tem de stagnare.

    Însă răspunsul simplu îl ştiu şi copiii de gimnaziu, consumul este din import, banii nu rămân în ţară, România nu mai produce mai nimic, industria este la pământ.

    A doua întrebare. De unde vin banii – şi câţi mai sunt acolo de unde vin ei? Că doar nu tipăreşte cineva bani, asta fiind complet interzis, nu?

    Tot copii de gimnaziu ştiu răspunsul simplu. Din economia reală prin creşterile, pe datorie, de salarii şi pensii. Dar în special din economia subterană, din fluxurile de bani din diaspora, din munca la negru şi evaziunea fiscala, cripto-monede, droguri, video-chat şi alte astfel de afaceri.  

    Reforma fiscală de la începutul acestui an a frânat economia reală, care este frânată şi mai tare pentru că România nu mai fabrică nimic însemnat, pentru că statul nu colectează eficient taxele şi impozitele dar este mare specialist în aruncatul de bani pe fereastră şi pentru că nu se pot absorbi rapid miliardele de Euro din diversele scheme de ajutor.

    Nici o reforma fiscală nu poate însă să frâneze economia subterană care, judecând după consumul de neoprit, face legea in România.

    Ca să consumi nu ai nevoie de multa şcoală, pur şi simplu te duci la cumpărături şi arunci cu bani în stânga şi dreapta. Consumul de orice, oricât şi oricând, a făcut diferenţa în 2024, a salvat economia. Consumul merita titlul de personalitatea anului 2024 în economie. Şi ”brainrot” merită sa fie cuvântul anului 2024.

  • Cine se va sacrifica din punct de vedere politic pentru a restructura bugetul, a relansa imediat economia, pentru a readuce încrederea investitorilor, companiilor şi băncilor în a relua investiţiile şi a finanţa din nou România?

    Haosul instituţional şi instabilitatea politică şi de securitate apărute peste noapte, teama dintr-odată pentru viitor, multele semne de întrebare care se pun acum faţă de o ţară care părea extrem de stabilă politic, europeană şi euroatlantică, încep să cuprindă toată România, dar nu numai. 

    După cele două săptămâni de alegeri care au aruncat în aer stabilitatea politică adusă de democrativa PSD/PNL şi preşedintele Iohannis, după apariţia din spatele platformelor sociale a unui curent suveranist, naţionalist, populist, neocomunist, mistic, de luni ne întoarcem fiecare, fie angajat, fie director, fie patron, la propriul business şi la economia mare care sunt deja impactate de tensiunile politice apărute dintr-odată. 

    – Investiţiile sunt amânate şi mai mult (oricum erau amânate din vară din cauza temerilor legate de schimbările fiscale care vor veni în sensul creşterii de taxe şi impozite), chiar sunt puse sub semnul întrebării având în vedere situaţia politică apărută.

    – PNRR-ul, cu miliardele de euro care stau să fie luate şi investite, pare că se îndreaptă spre un blocaj.

    – Cursul valutar de la BNR este ţinut cu mână forte de Isărescu, dar cu preţul vânzărilor de valută, fie de către Ministerul Finanţelor, fie de către Banca Naţională.

    – Pe piaţa caselor de schimb valutar, care reacţionează imediat, cursul a urcat peste 5 lei/euro, peste cotaţia de la BNR, de 4,97 lei/euro, ajungând la 5,02 lei/euro la cumpărare şi 5,07 lei/euro la vânzare. Casele de schimb nu prea au euro cash, se vinde mai puţin şi se cumpără mai mult, fiind o perioadă în care toată lumea încearcă să se protejeze de viitor. 

    – Pe piaţa monetară impactul a fost cel mai mare, înregistrându-se o creştere a dobânzilor în ultimele două săptămâni spre 7,6% pe an. Investitorii străini de portofoliu, care deţin aproape 25% din datoria publică internă, au avut un bun motiv să mai vândă din deţineri, ceea ce a provocat scăderea cotaţiilor şi creşterea dobânzilor. 

    – Pe piaţa de retail, Ministerul Finanţelor a urcat imediat dobânzile oferite populaţiei, de la care vrea să împrumute bani, de la 7% pe an pentru titlurile Fidelis şi Tezaur pe cinci ani, la 7,6%. 

    – În actualele condiţii de piaţă, unde totul se cotează în funcţie de evoluţiile de pe scena politică, dobânzile la ei nu au nicio şansă să scadă, cel puţin în primele luni de anul viitor, iar BNR este puţin probabil să reducă dobânda de referinţă, dobânda care este folosită ca o ancoră în ochii pieţelor. 

    – Inflaţia va reveni pe creştere cel puţin în următoarele luni, aşa că dobânzile la lei nu vor scădea, adică ROBOR se va menţine sus, poate chiar va reveni peste 6%. 

    – Bursa de la Bucureşti, chiar dacă are o pondere mică în ecuaţia totală, este de natură să dea o percepţie în piaţă privind viitorul şi modul cum este percepută România. Degeaba va avea Banca Transilvania, cea mai tranzacţionată acţiune de pe piaţă, cele mai mari profituri din istorie, dacă investitorii vor considera România o ţară nesigură, vor vinde imediat acţiunile băncii. Acelaşi lucru este valabil pentru toate acţiunile mari.

    – Industria auto este lovită din plin, iar acest lucru se va vedea prin reducerile de angajaţi, reducerea schimburilor, tăierea comenzilor, reducerea salariilor. 

    – În industria siderurgică, aflată sub o presiune imensă în Europa şi în România, Arcelor Mittal Hunedoara a anunţat la finalul săptămânii trecute că urmează să-şi reducă activitatea în următoarele săptămâni din lipsa comenzilor, iar angajaţii vor primi 75% din salariul de bază. 

    – Din păcate, industria de la noi, care este dependentă de industria auto europeană şi globală, de comenzile din industria siderurgică, de comenzile din industria chimică, este lovită din plin nu de ieri, ci de doi ani. Iar guvernele Ciucă/Ciolacu fie nu au venit cu un plan alternativ, fie planul de reindustrializare al premierului Ciolacu nu poate fi aplicat imediat şi să dea rezultate peste noapte. 

    – Din cauza scăderii industriei, care nu a putut fi compensată nici de creştere investiţiilor publice, economia României a crescut cu numai 0,8% în primele nouă luni din an.

    – Creşterile de salarii de 13-15%, cu mult peste rata inflaţiei de 5%, s-au dus nu în creşterea producţiei interne, ci în creşterea importurilor, ceea ce a adâncit şi mai mult deficitul comercial. De fapt, prin creşterea importurilor, România dă de lucru angajaţilor din alte ţări.

    – Pe plan extern, Europa începe să fie lovită de peste tot, inclusiv de către Trump şi noua politică protecţionistă a preşedintelui american. 

    – Franţa este în criză politică, nu are buget, riscul investiţiilor creşte, Germania este la un pas de alegeri anticipate şi schimbarea cancelarului, în timp ce economia celei mai puternice ţări din Europa este lovită din toate părţile – industria auto scade, piaţa construcţiilor scade, vânzările de retail scad. Nemţii, motorul economic al Europei, nu au niciun plan de revitalizare. 

    – Germania şi Franţa sunt principalii parteneri comerciali ai României şi orice se petrece acolo se transmite imediat în economia românească. 

    – Nicio ţară din Europa nu o duce bine nici politic, nici economic: toată lumea se confruntă cu crize, tensiuni interne, extremism, populism şi polarizarea profundă din societate.

    În aceste condiţii, confruntată cu această tensiune politică apărută de nicăieri, care a culminat cu anularea alegerilor prezidenţiale şi refacerea lor la o dată care acum nu există, România are nevoie mai mult ca niciodată de un guvern proeuropean, euroatlantic, stabil, cu un plan economic credibil, care să liniştească pe termen scurt pieţele financiare de unde ne împrumutăm şi apoi să vină cu un plan de măsuri economice pe termen scurt, care să revitalizeze economia şi să dea încredere companiilor private că pot începe investiţiile şi angajările. 

    Indiferent de cine va fi la Palatul Victoria, guvernul are nevoie de peste 200 de miliarde de lei (peste 40 de miliarde de euro) anul viitor pentru a acoperi deficitul bugetar care va rezulta anul viitor şi pentru a refinanţa datoriile publice, interne şi externe, care ajung la scadenţă şi care nu pot fi plătite decât prin noi împrumuturi, care vor avea dobânzi mai mari decât cele anterioare. 

    Din punct de vedere fiscal, există un plan convenit cu Comisia Europeană, care prevede o reducere gradală a deficitului bugetar – 0,8% pe an, ceea ce ar putea fi realizat fără prea mari probleme. Până în aprilie ar trebui să ştim care este planul fiscal, respectiv măsurile fiscale care ar trebui să fie luate pentru reducerea deficitului bugetar. 

    Dacă noul guvern, dacă partidele care au semnat coaliţia proeuropeană – PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţile – vor începe să se certe, planul fiscal şi economic nu va deveni credibil, iar pieţele financiare ne vor taxa imediat. 

    Deja riscul de ţară al României – măsurat prin CDS (riscul de a intra în faliment şi de a nu-ţi plăti datoriile) – este mare şi influenţează percepţia referitoare la România. 

    Dacă noul guvern nu va veni cu un plan economic pe termen scurt – prin care să ia câteva măsuri care să revigoreze piaţa construcţiilor rezidenţiale, aflată în scădere, industria,  care să dea drumul la banii care stau acum îngheţaţi în bănci sau la saltea –  prin care companiile, antreprenorii, multinaţionalele să dezgheţe cât de cât investiţiile, ne vom trezi cu economia în recesiune, de unde va fi destul de greu să o întoarcem având în vedere constrângerile fiscale cu care se confruntă România. 

    Pe nimeni nu interesează un plan de guvernare pe patru ani în condiţiile în care la bursa pariurilor această coaliţie guvernamentală are puţine şanse să rămână intactă pe o perioadă atât de lungă. 

    Dar până să ajungem la anul doi, trei sau patru, România are nevoie de un plan economic pe termen scurt, care să schimbe percepţia investitorilor şi companiilor. În piaţă sunt bani, dar ei acum sunt îngheţaţi. 

    Inevitabil, tensiunile politice vor continua, mai ales că sunt semne de întrebare privind şansele candidaţilor pentru Cotroceni din partea partidelor tradiţionale – PSD, PNL, chiar şi USR – de a veni cu cineva care să facă faţă candidaţilor din partea cealaltă a spectrului politic. 

    Dacă mâine ar avea loc alegeri, nemulţumirea şi furia poporului faţă de situaţia actuală se vor vedea la vot, unde orice candidat clasic, european şi atlantist va fi spulberat de un candidat cu discurs populist, naţionalist, suveranist şi mistic. 

    Cu sau fără Călin Georgescu, personajul politic al ultimelor două săptămâni, orice candidat tradiţional, dat de partide, nu are nicio şansă acum. 

    Pentru a mai echilibra tensiunile sociale, care au răzbit acum la suprafaţă, cine va veni la Palatul Victoria trebuie să se sacrifice politic, dar să vină cu un plan de relansare economică. 

    Dacă nu se va întâmpla acest lucru, coaliţia proeuropeană, euroatlantică se va spulbera, ceea ce va declanşa un haos politic, social, financiar şi economic fără precedent.

    Şi când ne gândeam acum două săptămâni că România are o şansă bună de a-şi dubla încă o dată PIB-ul în următorii ani…

  • Radu Burnete, Concordia: Companiile, alături de angajaţi, fac tot posibilul ca economia să rămână stabilă în aceste vremuri complicate, dar cerem politicienilor să fie atenţi la semnalul pe care l-au primit

    Radu Burnete, director executiv al Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale, spune că mediul economic – companiile, împreună cu angajaţii – rămâne unit, orientat către stabilitate. Luni este o zi normală de lucru pentru noi, dar cere politicienilor şi guvernului să fie atenţi la semnalul pe care l-au primit şi să ia măsuri pentru stabilizarea deficitului bugetar şi a economiei.   

    „România traversează în aceste zile o criză politică fără precedent generată de aceste ingerinţe externe în procesul electoral, care are deja consecinţe economice semnificative. Mesajul nostru este ferm: mediul economic rămâne unit, responsabil şi orientat către stabilitate.  

    Vreau să fiţi siguri că toţi liderii şi antreprenorii, alături de angajaţii companiilor pe care le reprezentăm, fac tot posibilul ca economia să rămână stabilă, chiar şi în astfel de vremuri complicate. Încrederea în direcţia europeană şi în piaţa liberă rămâne un pilon fundamental pentru mediul de afaceri. Luni este o zi normală de lucru pentru noi, iar de la instituţiile statului avem aşteptarea să ia decizii fundamentate care să ţină cont de implicaţiile economice şi sociale.  

    Îndemn toţi politicienii să fie atenţi la semnalul pe care l-au primit. Oamenii sunt frustraţi de corupţie, bani publici risipiţi şi un stat care adesea îi tratează cu dispreţ. Schimbarea acestor practici şi atitudini trebuie să înceapă imediat. În paralel cu organizarea unui proces electoral corect, Guvernul trebuie să se concentreze pe acele măsuri care vor stabiliza deficitul şi economia.

    Suntem aici şi gata de dialog pentru a identifica cele mai bune soluţii. Este nevoie ca toate forţele pro-democratice şi pro-europene să lucreze împreună astfel încât România să fie mai puternică la capătul acestei crize”, a spus Radu Burnete sâmbătă, într-o declaraţie. 

    Ultimele două săptămâni au fost extrem de tensionate din punct de vedere politic – alegerile parlamentare, anularea primului tur prezidenţial, reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, ceea ce a afectat puternic piaţa financiară şi economia. 

    Companiile şi-au pus investiţiile pe hold şi aşteaptă nou guvern, programul economic şi măsurile care trebuie luate pentru stabilizarea deficitelor cu care se confruntă România. 

  • Criza politică în care Franţa a căzut după prăbuşirea guvernului lui Macron aduce în lumină o problemă generală pentru Europa: instabilitatea politică destabilizează economia

    Cel mai recent guvern, unul pro­vizoriu, al preşedintelui francez Emmanuel Macron a căzut din cauza unui vot de neîncredere în parlament. Franţa s-a adâncit în criza politică despre care mulţi spun că a fost creată de preşedinte. Pieţele au reacţionat la veste la început negativ, apoi s-au calmat, în aşteptarea deciziilor politice.

    Dar răul s-ar putea să fi fost deja făcut. Franţa, a doua economie ca mărime din Uniu­nea Europeană, n-a fost niciodată mai aproape de un guvern creat de partidul extremistei de dreapta Marine Le Pen, exact lucrul pe care Macron a încercat să-l evite cu orice preţ, după cum scrie Bloomberg. Dar pentru companii şi pieţe mai periculoasă decât schimbarea politică este nesiguranţa.

    Această nesiguranţă politică se vede în e­voluţia economiei franceze, afectându-i stabili­tatea. Un impact major se poa­te observa la ser­vicii, sector în care activitatea a scăzut în no­iem­brie, când se întreve­dea posibilitatea ca guver­nul premierului Michel Barnier să cadă din cauza unor dis­pute care riscau să blocheze bu­ge­tul. Evoluţia indicelui PMI sugerează că îngheţul a cuprins şi alte sectoare ale economiei. Impulsul dat de Olimpiadă s-a disipat.

    Încrederea oamenilor de afaceri francezi este la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Oamenii de afaceri care nu au încre­dere în economie nu in­vestesc, nu-şi extind operaţiunile, nu creează locuri de muncă. Mai rău este că turbulenţele din Franţa se pot propaga în alte părţi ale zonei euro.

    Slăbiciuni în sectorul serviciilor într-un me­diu politic instabil pot reduce perspectivele de creştere economică, a­fec­tând comerţul re­gio­nal şi fluxurile de in­ves­tiţii, explică Finimize.com. Având în vedere di­men­siunea economiei franceze, în joc poate fi stabilitatea întregii econo­mii europene. Grav este că şi Germania, cea mai mare e­co­nomie europeană, se confruntă cu o criză politică. În Franţa, Michel Bar­nier a devenit premierul cu cel mai scurt man­dat din istoria modernă a Franţei – trei luni.

    Guvernul său s-a prăbuşit miercuri seara după ce a încercat să forţeze adoptarea unui buget de austeritate prin care să fie peticite deficitele în creştere ale ţării. În haosul politic astfel creat, un număr în creştere de parla­mentari îi cer demisia şi lui Macron. Guvernul care tocmai a căzut ar fi trebuit să demonstreze că Franţa este guvernabilă în condiţiile ascen­siu­nii extremismului şi populismului şi al pa­riului pierdut de preşedinte pe încrederea pe care alegătorii o au în el. Prin urmare, averti­zează Politico, un observator critic al vieţii de la Bruxelles, Franţa trebuie să se pregătească pen­tru intrarea în necunoscut. Ţara este foarte probabil să intre în noul an fără buget, în timp ce lui Barnier i s-ar putea cere să rămână pro­vizoriu pentru a lua măsuri urgente.

    Însă o astfel de situaţie nu ar ajuta cu nimic la reducerea unui deficit bugetar estimat la 6,1% din PIB care a înspăimântat pieţele finan­cia­re şi a atras criticile Comisiei Europene. Săp­tă­mâna trecută costurile de finanţare prin obli­gaţiuni ale Franţei au ajuns pentru prima dată în istorie la acelaşi nivel cu cele ale Greciei, un stat care din cauza datoriilor a creat o criză atât de mare încât a ameninţat chiar existenţa zonei euro. Iar acest lucru se întâmpla când existau  doar îngrijorări cu privire la soarta guvenului Barnier. Ce trebuie înţeles de aici este că investitorii vedeau în Franţa o ţară la fel de riscantă ca Grecia. Analiştii de la ING spun şi ei că prăbuşirea guvernului înseamnă creştere economică mai slabă şi lipsa unui buget pentru 2025. În funcţie de acest buget se fac o mulţime de planuri, inclusiv în mediul de business.

    Analiştii de la ING amintesc că Adunarea Naţională, adică parlamentul francez, nu poate fi dizolvată şi nu pot fi organizate alegeri anti­cipate înainte de iulie 2025, constituţia neper­mi­ţând acest lucru. Macron va trebui să nu­mească un nou premier care va trebui să formeze un nou guvern.

    Cum parlamentul este puternic polarizat şi împărţit în trei tabere, misiunea preşedintelui de a găsi un nou premier care să nu rişte să se trezească cu un vot de neîncredere este foarte dificilă, amintesc analiştii de la ING.

    De aceea, este foarte probabil ca Franţa să rămână fără guvern cel puţin câteva săptămâni, dacă nu luni. Un buget provizoriu, care să-l imite pe cel pentru 2024, va fi probabil creat pentru ca Franţa să-şi poată îndeplini obligaţiile financiare. Însă cresc temerile că spre Franţa se îndreaptă o furtună economică.

    Criza franceză vine în cel mai nepotrivit moment pentru Europa, care se confruntă şi cu o criză de leadership când are în faţă provocări precum războiul comercial cu care ameninţă lumea preşedintele ales al SUA Donald Trump, agravarea războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, ascensiunea extremismului şi populismului politic în alte state europene şi turbulenţele politice şi economice din Germania. Anul viitor, în Germania vor fi alegeri federale.

     

     

  • Continuă suferinţele economice ale Germaniei: Şeful Bundesbank cere deschiderea robinetului de cheltuieli pe fondul ameninţărilor lui Trump şi stagnării economice

    Şeful Bundesbank din Germania a cerut guvernului de la Berlin să relaxeze regulile stricte privind cheltuielile publice, avertizând că economia germană, cea mai mare din Europa, se confruntă cu o perspectivă economică „dificilă” şi „slabă”, potrivit The Irish Times.

    Germanii vor merge la urne în februarie, iar stagnarea post-pandemică a economiei alimentează nemulţumirea alegătorilor faţă de coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz.

    Joachim Nagel, preşedintele Bundesbank, a declarat pentru Financial Times că viitorul guvern trebuie să reformeze frâna datoriei, o măsură legislativă care limitează împrumuturile publice la 0,35% din PIB în fiecare an fiscal. Această schimbare este necesară, în opinia sa, pentru a permite Germaniei să răspundă riscurilor economice pe termen lung.

    Nagel a argumentat că o flexibilizare a regulilor fiscale ar crea mai mult spaţiu pentru investiţii în domenii critice, cum ar fi creşterea cheltuielilor de apărare şi modernizarea infrastructurii naţionale. Aceste măsuri ar reprezenta o „abordare foarte inteligentă” pentru a face faţă provocărilor structurale.

    Declaraţiile lui Nagel sunt cele mai clare de până acum în ceea ce priveşte modul în care consideră că viitorul cancelar al Germaniei ar trebui să gestioneze constrângerile bugetare.

    Fostul cancelar Angela Merkel, în cartea sa de memorii Freedom, publicată săptămâna trecută, a subliniat importanţa păstrării frânei datoriei pentru a proteja generaţiile viitoare de acumularea datoriilor. Totuşi, ea a recunoscut că regula trebuie reformată pentru a permite asumarea unor datorii mai mari în scopul realizării de investiţii strategice.

    Nagel a atras atenţia că situaţia economică actuală este „mai complicată” decât la începutul anilor 2000. Deşi rata şomajului era mai ridicată atunci, economia globală nu era afectată de fragmentare geopolitică, iar comerţul mondial era în plină expansiune.

    Economia Germaniei a stagnat în mare parte din a doua jumătate a anului 2021, în contextul în care sectorul său manufacturier dominant se confruntă cu costuri ridicate ale energiei şi o scădere a competitivităţii.

    O posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea agrava aceste dificultăţi. Preşedintele ales a ameninţat că va introduce un tarif general de până la 20% pentru toate importurile în SUA, ceea ce ar putea afecta serios economia germană.

    Deşi Bundesbank urmează să îşi actualizeze prognoza de creştere economică la sfârşitul lunii, Nagel a indicat că 2025 va fi, cel mai probabil, „un alt an de creştere modestă”, cu o estimare de aproximativ 0,4%.

     

    În cazul în care Trump va pune în aplicare tarifele comerciale promise, creşterea economică a Germaniei ar putea fi şi mai slabă, a avertizat şeful Bundesbank.

  • Opinie Marius Alexe, investitor la bursă. Patriotismul: Ieri cu arma, astăzi cu cardul

    Patriotismul nu se măsoară doar în steaguri fluturate de 1 Decembrie sau în postări emoţionante pe reţelele sociale. Adevăratul patriotism, cel de care România are nevoie astăzi, înseamnă să susţinem economia ţării.



    În trecut, bătăliile se duceau pe câmpurile de luptă, iar patriotismul presupunea sacrificii enorme pentru libertate şi unitate. Astăzi, însă, războaiele se poartă în arena economică globală. Noi suntem soldaţii acestui nou front, iar armele noastre sunt deciziile financiare de zi cu zi. Fiecare leu pe care alegem să-l cheltuim poate contribui la întărirea economiei noastre sau poate alimenta economiile altora.



    O economie puternică finanţează o Românie modernă: cu o armată pregătită, educaţie de calitate, un sistem de sănătate performant şi comunităţi prospere.



    Fie că eşti investitor, producător sau doar cumpărător, sprijinirea afacerilor locale înseamnă păstrarea locurilor de muncă, dezvoltarea unei economii sănătoase şi prosperitatea comunităţilor.

    Veniturile generate de companiile locale rămân în economia locală, sprijinind alte afaceri şi creând un ciclu economic pozitiv. Nu este doar un act de consum, ci un gest de respect şi încurajare pentru munca, tradiţiile şi visele celor care le creează.



    Când vremurile sunt grele, marile corporaţii pleacă din Romania, căutând pieţe mai sigure sau mai profitabile. Însă companiile româneşti rămân aici, alături de noi, şi la bine, şi la greu. Ele reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre, iar sprijinirea lor este o investiţie în stabilitatea şi viitorul nostru.



    Unirea noastră economică este cheia pentru o Românie mai puternică.

    România are nevoie de noi, nu doar de 1 Decembrie, ci în fiecare zi!



    La mulţi (b)ani, România!

  • Analiştii financiari CFA spun că economia a performat sub potenţial în acest an şi va continua să decelereze în 2025. Principalele riscuri: majorarea taxelor, recesiune, dezinformarea şi conflictele armate

    Perspectiva de creştere economică pentru anul curent continuă să se reducă în rândul analiştilor financiari din cadrul asociaţiei CFA România, cel mai recent sondaj indicând o valoare de 1,6%, în timp ce pentru anul viitor, economia este anticipată să decelereze la o rată de creştere a PIB real de 1,4%, existând şi opinii printre participanţii la sondaj de recesiune.

    “Principalele riscuri anticipate de respondenţi pentru 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor şi recesiune, cât şi non-economice, în această categorie intrând dezinformarea şi conflictele armate. Economia performa în acest an sub pontential, iar anul viitor va continuă să decelereze.”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Pe de altă parte, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei a crescut în luna octombrie, cu 4,8 puncte până la valoarea de 44,9 puncte, evoluţie care s-a datorat în special majorării cu 7,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, în timp ce  componenta de condiţii curente s-a menţinut relativ constantă. 

    Potrivit sondajului, leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0964 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei s-a redus uşor comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,72%.

    În acelaşi timp, în jur de 33% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar aproxomativ 39% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

    Datele colectate de CFA în luna octombrie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, analiştii financiari anticipează un curs valutar de 5,0627 lei/euro.

    Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 s-a majorat la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,8% din PIB. In anul viitor acesta este estimat sa se reduca la valoarea de 6,5%.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,40% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 44% dintre participanţi, anticipează o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 33% anticipează o stagnare. De asemenea 72% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate. 

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.

    În exercitul realizat în luna octombrie, participanţii la sondaj au fost întrebaţi şi care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor. Conform răspunsurilor, în top 5 ricuri pentru anul viitor, 3 sunt economice iar 2 nu sunt din sfera economică.

    Astfel, principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politică fiscală. Acesta este urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei româneşti. Pe locul trei se situează, un risc non-economic – riscul de dezinformare. Apoi următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice şi riscul de conflicte armate între state.