Tag: droguri

  • Ţara în care s-au interzis fustele scurte. De unde a venit această idee

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a anunţat recent că va interzice fustele scurte. Duterte este aproape zilnic la ştiri, mai ales datorită campania sa anti-droguri care s-a soldat, până în prezent, cu peste 2.000 de victime.

    Noul regulament va interzice obiectele de vestimentaţie care lasă la vedere părţi ale corpului precum sânii sau coapsele. Duterte a mai interzis şi orice fel de comportament menit să incite sau care poate fi interpretat drept indecent. Motivul, spun apropiaţii preşedintelui, este că anumite obiecte vestimentare pot provoca acte de violenţă îndreptate chiar împotriva femeilor.

    Astfel, femeile din Filipine au primit două săptămâni pentru “a-şi revizui garderoba.”

    Preşedintele a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui. “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.

  • Avertismentul terifiant al unui preşedinte de stat: “Vor mai muri mulţi până să ne oprim”

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a declarat, luni, că “mulţi vor mai fi ucişi” până la finalul campaniei sale de a elimina cartelurile de droguri.

    De când a devenit preşedinte, în urmă cu două luni, Duterte a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. “Mulţi vor mai fi ucişi până când ultimul traficant e scos de pe străzi. Până când ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua”, le-a spus liderul politic jurnaliştilor locali.

    Preşedintele filipinez se va întâlni săptămâna aceasta cu omologul său american, Barack Obama, dar a insistat asupra faptului că nu va primi lecţii în drepturile omului de la acesta.

    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail. “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.

    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

  • Avertismentul terifiant al unui preşedinte de stat: “Vor mai muri mulţi până să ne oprim”

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a declarat, luni, că “mulţi vor mai fi ucişi” până la finalul campaniei sale de a elimina cartelurile de droguri.

    De când a devenit preşedinte, în urmă cu două luni, Duterte a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. “Mulţi vor mai fi ucişi până când ultimul traficant e scos de pe străzi. Până când ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua”, le-a spus liderul politic jurnaliştilor locali.

    Preşedintele filipinez se va întâlni săptămâna aceasta cu omologul său american, Barack Obama, dar a insistat asupra faptului că nu va primi lecţii în drepturile omului de la acesta.

    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail. “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.

    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

  • Oamenii din spatele unei afaceri de 69 de miliarde de dolari. Cine este românca care se află printre ei

    Travis Kalanick este imaginea Uber, dar el nu a construit compania de unul singur. Precum oricare manager bun, Kalanick se bazează foarte mult pe echipa lui pentru a trece peste toate provocările care vin cu expansiunea globală şi legislaţia din diferitele ţări unde activează. Business Insider a alcătuit o listă cu cei mai importanţi oameni din cadrul companiei, iar noi am adăugat la această listă şi pe Nicoleta Schroeder, cea care conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber. În prezent compania este evaluată la 69 de miliarde de dolari.

    Jeff Jones este noul preşedinte la Uber. Acesta a fost “furat” de la Target de către Kalanick pentru a deveni preşedintele Uber, cu responsabilităţi asupra operaţiunilor, marketing şi customer support. Când Travis l-a întrebat pe Jeff Jones cum s-a descurcat în timpul unui discurs TED Talk, Jones i-a dat nota -B spunând că mai are de lucrat la anumite aspecte. Probabil asta l-a impresionat pe Kalanick care l-a angajat mai târziu.

    Ryan Graves a fost primul angajat al Uber şi primul CEO. Graves a ocupat poziţia de CEO din februarie 2010 până în decembrie 2010. Acesta a condus expansiunea internaţională şi creşterea companiei. Acum este antreprenor şi constructor în cadrul Uber şi se ocupă de proiectele speciale ale companiei de ridesharing.

    Austin Geidt se ocupă de extinderea Uber pe glob
    Ea plănuieşte în ce oraşe compania şi cum trebuie tratată extinderea. A fost al patrulea angajat al companiei şi l-a vremea respectivă se lupta cu dependenţa de droguri. “Sunt foarte mândră de ceea ce am făcut la Uber şi de echipa mea, dar sunt mai mândră de faptul că am reuşit să renunţ la droguri”

    Thuan Pham se asigură că aplicaţia funţionează fără cusur

    Pham este CTO (chief technology office) al Uber şi se ocupă de platforma tehnologică a companiei. A început cu o echipă de 40 de oameni, acum are în subordine peste 1200 de ingineri IT.

    Ed Baker este o vedetă în devenire în cadrul echipei şi are un singur obiectiv: creşterea

    Dacă Uber vrea să devină o companie cu adevărat global va trebui să crească foarte mult şi să o facă bine. Baker s-a ocupat de extinderea Facebook înainte de a veni la Uber în 2013.

    Joe Sullivan este un fost angajat la Facebook şi se ocupă de securitatea şoferilor şi a pasagerilor

    Joe Sullivan este chief security officer şi toate eforturile lui se îndreaptă către menţinerea şoferilor, a coletelor şi a pasagerilor Uber în siguranţă. Şi-a început cariera ca avocat ce se ocupa de cazuri legate de cybersecurity, apoi a început să lucreze cu companii de tehnologie. A început cu eBay apoi a petrecut 8 ani la Facebook şi din aprilie lucrează la Uber

    Emil Michael vrea ca partea de business să funcţioneze

    Michael se ocupă de creşterea business-ului şi cel mai recent eforturile lui s-au îndreptat către creşterea business-ului în China şi încheierea parteneriatului cu Baidu, echivalentul Uber în China.

    Anthony Levandowski este responsabil pentru construirea automobilelor autonome

    Levandowski era interesat de construirea automobilelor fără şofer de dinainte de a veni la Uber. A început cu un Ghostrider, un startup care cerceta construirea unor motociclete fără şofer, apoi a trecut la Google de unde a plecat pentru a fonda Otto, un start-up ce se ocupa de construirea unui software care transformă camioanele obişnuite în unele autonome.  Recent, Otto a fost achiziţionat de către Uber pentru a-şi mări eforturile în departamentul maşinilor fără şofer. Mai mult, Uber s-ar putea folosi de cunoştiinţele lui Levandowski pentru a intra şi în domeniul camioanelor autonome.

    Jason Droege se ocupă de extinderea business-ului la mai mult decât maşini precum UberEATS, UberRush (servicii de livrare), care au plecat de la statut de experiment şi au ajuns la componente importante ale companiei.

    Salle Yoo este responsabilă de partea legislativă a companiei.


    Uber este implicată în multe scadaluri din cauza faptului că nu există un cadru legislativ bine definit pentru funcţionarea serviciului de ridesharing. Yoo a intrat în echipă în urmă cu trei ani şi a crescut echipa de legal a companiei cu până la 120 de angajaţi.

    Rachel Whetstone este responsabilă pentru mesajele şi comunicarea companiei


    Relaţiile cu publicul sunt o componentă foarte importantă pentru orice companie, mai ales pentru una care se adresează consumatorilor, iar în cazul Uber şi mai important, având în vedere obstacolele legislative de care s-a lovit în mai multe ţări de pe glob.

    Uber a devenit una dintre cele mai valoaroase companii de tehnologie din lume, iar Gautam Gupta este responsabil pentru finanţele Uber

    Uber nu a avut un CFO de vreun an şi jumătate, după ce a plecat Brent Callinnicos, dar de finanţe s-a ocupat mâna dreaptă a lui Callinicos, Gautam

    Brian McClendon, fost angajat Google, este responsabil de dezvoltarea navigaţiei şi hărţilor pentru maşinile autonome.

    McClendon a fost implicat în creaţia Google Maps şi Google Earth, iar după 10 ani petrecuţi în cadrul companiei din Mountain View, acesta a decis să meargă la Uber şi să ajute la dezvoltarea sistemului pentru automobilele fără şofer.

    Nicoleta Schroeder se ocupă de operaţiunile Uber în România

    Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
    urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România.

     

     

     

  • Oamenii din spatele unei afaceri de 69 de miliarde de dolari. Cine este românca care se află printre ei

    Travis Kalanick este imaginea Uber, dar el nu a construit compania de unul singur. Precum oricare manager bun, Kalanick se bazează foarte mult pe echipa lui pentru a trece peste toate provocările care vin cu expansiunea globală şi legislaţia din diferitele ţări unde activează. Business Insider a alcătuit o listă cu cei mai importanţi oameni din cadrul companiei, iar noi am adăugat la această listă şi pe Nicoleta Schroeder, cea care conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber. În prezent compania este evaluată la 69 de miliarde de dolari.

    Jeff Jones este noul preşedinte la Uber. Acesta a fost “furat” de la Target de către Kalanick pentru a deveni preşedintele Uber, cu responsabilităţi asupra operaţiunilor, marketing şi customer support. Când Travis l-a întrebat pe Jeff Jones cum s-a descurcat în timpul unui discurs TED Talk, Jones i-a dat nota -B spunând că mai are de lucrat la anumite aspecte. Probabil asta l-a impresionat pe Kalanick care l-a angajat mai târziu.

    Ryan Graves a fost primul angajat al Uber şi primul CEO. Graves a ocupat poziţia de CEO din februarie 2010 până în decembrie 2010. Acesta a condus expansiunea internaţională şi creşterea companiei. Acum este antreprenor şi constructor în cadrul Uber şi se ocupă de proiectele speciale ale companiei de ridesharing.

    Austin Geidt se ocupă de extinderea Uber pe glob
    Ea plănuieşte în ce oraşe compania şi cum trebuie tratată extinderea. A fost al patrulea angajat al companiei şi l-a vremea respectivă se lupta cu dependenţa de droguri. “Sunt foarte mândră de ceea ce am făcut la Uber şi de echipa mea, dar sunt mai mândră de faptul că am reuşit să renunţ la droguri”

    Thuan Pham se asigură că aplicaţia funţionează fără cusur

    Pham este CTO (chief technology office) al Uber şi se ocupă de platforma tehnologică a companiei. A început cu o echipă de 40 de oameni, acum are în subordine peste 1200 de ingineri IT.

    Ed Baker este o vedetă în devenire în cadrul echipei şi are un singur obiectiv: creşterea

    Dacă Uber vrea să devină o companie cu adevărat global va trebui să crească foarte mult şi să o facă bine. Baker s-a ocupat de extinderea Facebook înainte de a veni la Uber în 2013.

    Joe Sullivan este un fost angajat la Facebook şi se ocupă de securitatea şoferilor şi a pasagerilor

    Joe Sullivan este chief security officer şi toate eforturile lui se îndreaptă către menţinerea şoferilor, a coletelor şi a pasagerilor Uber în siguranţă. Şi-a început cariera ca avocat ce se ocupa de cazuri legate de cybersecurity, apoi a început să lucreze cu companii de tehnologie. A început cu eBay apoi a petrecut 8 ani la Facebook şi din aprilie lucrează la Uber

    Emil Michael vrea ca partea de business să funcţioneze

    Michael se ocupă de creşterea business-ului şi cel mai recent eforturile lui s-au îndreptat către creşterea business-ului în China şi încheierea parteneriatului cu Baidu, echivalentul Uber în China.

    Anthony Levandowski este responsabil pentru construirea automobilelor autonome

    Levandowski era interesat de construirea automobilelor fără şofer de dinainte de a veni la Uber. A început cu un Ghostrider, un startup care cerceta construirea unor motociclete fără şofer, apoi a trecut la Google de unde a plecat pentru a fonda Otto, un start-up ce se ocupa de construirea unui software care transformă camioanele obişnuite în unele autonome.  Recent, Otto a fost achiziţionat de către Uber pentru a-şi mări eforturile în departamentul maşinilor fără şofer. Mai mult, Uber s-ar putea folosi de cunoştiinţele lui Levandowski pentru a intra şi în domeniul camioanelor autonome.

    Jason Droege se ocupă de extinderea business-ului la mai mult decât maşini precum UberEATS, UberRush (servicii de livrare), care au plecat de la statut de experiment şi au ajuns la componente importante ale companiei.

    Salle Yoo este responsabilă de partea legislativă a companiei.


    Uber este implicată în multe scadaluri din cauza faptului că nu există un cadru legislativ bine definit pentru funcţionarea serviciului de ridesharing. Yoo a intrat în echipă în urmă cu trei ani şi a crescut echipa de legal a companiei cu până la 120 de angajaţi.

    Rachel Whetstone este responsabilă pentru mesajele şi comunicarea companiei


    Relaţiile cu publicul sunt o componentă foarte importantă pentru orice companie, mai ales pentru una care se adresează consumatorilor, iar în cazul Uber şi mai important, având în vedere obstacolele legislative de care s-a lovit în mai multe ţări de pe glob.

    Uber a devenit una dintre cele mai valoaroase companii de tehnologie din lume, iar Gautam Gupta este responsabil pentru finanţele Uber

    Uber nu a avut un CFO de vreun an şi jumătate, după ce a plecat Brent Callinnicos, dar de finanţe s-a ocupat mâna dreaptă a lui Callinicos, Gautam

    Brian McClendon, fost angajat Google, este responsabil de dezvoltarea navigaţiei şi hărţilor pentru maşinile autonome.

    McClendon a fost implicat în creaţia Google Maps şi Google Earth, iar după 10 ani petrecuţi în cadrul companiei din Mountain View, acesta a decis să meargă la Uber şi să ajute la dezvoltarea sistemului pentru automobilele fără şofer.

    Nicoleta Schroeder se ocupă de operaţiunile Uber în România

    Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
    urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România.

     

     

     

  • În Filipine această femeie îşi câştigă existenţa asasinând traficanţi de droguri

    În Filipine este o situaţie cel puţin bizară despre care am mai scris în mai multe rânduri. Preşedintele Rodrigo Duterte, proaspăt ales de câteva luni, le-a declarat război traficanţilor de droguri, dar şi utilizatorilor şi le-a permis poliţiei, dar şi grupurilor de justiţiari să-i aresteze, să-i ucidă pe traficanţi, fără să mai treacă prin procesul normal al justiţiei.

    Astfel, în doar câteva săptămâni, numărul victimelor a ajuns la aproape 2000, iar alţi zeci de mii au fost arestaţi. Reporterul BBC, Jonathan Head, a făcut o incursiune în lumea întunecată a traficanţilor de droguri şi asasinilor din Filipine, iar acolo a avut ocazia să o întâlnească pe Maria, nu este numele ei adevărat, o femeie care-şi câştigă existenţa asasinând traficanţi de droguri.

    Ea face parte dintr-o echipă de asasini, formată din trei femei, cărora le este mai uşor să ducă misiunile la capăt deoarece bărbaţii nu sunt la fel de suspicioşi când femeile se apropie de ei. Maria a ucis şase persoane, pe toate împuşcându-le în cap. Când a fost întrebată cine a dat ordinul, ea a spus doar “Şeful nostru, ofiţerul de poliţie”.

    La început doar soţul Mariei făcea asta, dar când o misiune nu  i-a ieşit şi era expus, soţul a apelat la ajutorul soţiei. “Aveau nevoie de o femeie…Când l-am văzut pe bărbatul pe care trebuia să-l ucid m-am apropiat de el şi l-am împuşcat”, spune ea.

    Poate v-aţi imagina că această meserie este una foarte bănoasă, însă cei doi câştigă în jur de 430 de dolari per contract, sumă care este împarţită cu restul echipei, dacă este cazul. Pentru noi este o sumă infimă, însă pentru săracii din Manila este o avere. Aceasta nu este o meserie nouă, ci este practicată de anii de zile, însă acum este altfel deoarece omuciderile sunt aprobate de Preşedintele Filipinelor. Duterte a promis că în jur de 100,000 de delicvenţi în primele şase luni de mandat. “Oare zece vieţi ale unor traficanţi contează? Vieţile a 100 de astfel de idioţi ar trebui să însemne ceva pentru mine?”, a declarat preşedintele.

    Motivul pentru această mişcare de amploare este “shabu” sau metamfetamină, meth, crystal face ravagii în Filipine unde cu 22 de dolari se poate cumpăra un gram. Astfel ţara a devenit un hub pentru drogurile din Asia. Aici se produc droguri la nivel industrial care apoi este distribuit peste tot în Asia

    Maria mai are un contract de dus la capăt după care ar vrea să renunţe, dar a fost ameninţată de şeful ei că dacă renunţa va muri. Se simte prinsă. Merge la preot des, dar îi este frică să-i spună ce face.

  • În Filipine această femeie îşi câştigă existenţa asasinând traficanţi de droguri

    În Filipine este o situaţie cel puţin bizară despre care am mai scris în mai multe rânduri. Preşedintele Rodrigo Duterte, proaspăt ales de câteva luni, le-a declarat război traficanţilor de droguri, dar şi utilizatorilor şi le-a permis poliţiei, dar şi grupurilor de justiţiari să-i aresteze, să-i ucidă pe traficanţi, fără să mai treacă prin procesul normal al justiţiei.

    Astfel, în doar câteva săptămâni, numărul victimelor a ajuns la aproape 2000, iar alţi zeci de mii au fost arestaţi. Reporterul BBC, Jonathan Head, a făcut o incursiune în lumea întunecată a traficanţilor de droguri şi asasinilor din Filipine, iar acolo a avut ocazia să o întâlnească pe Maria, nu este numele ei adevărat, o femeie care-şi câştigă existenţa asasinând traficanţi de droguri.

    Ea face parte dintr-o echipă de asasini, formată din trei femei, cărora le este mai uşor să ducă misiunile la capăt deoarece bărbaţii nu sunt la fel de suspicioşi când femeile se apropie de ei. Maria a ucis şase persoane, pe toate împuşcându-le în cap. Când a fost întrebată cine a dat ordinul, ea a spus doar “Şeful nostru, ofiţerul de poliţie”.

    La început doar soţul Mariei făcea asta, dar când o misiune nu  i-a ieşit şi era expus, soţul a apelat la ajutorul soţiei. “Aveau nevoie de o femeie…Când l-am văzut pe bărbatul pe care trebuia să-l ucid m-am apropiat de el şi l-am împuşcat”, spune ea.

    Poate v-aţi imagina că această meserie este una foarte bănoasă, însă cei doi câştigă în jur de 430 de dolari per contract, sumă care este împarţită cu restul echipei, dacă este cazul. Pentru noi este o sumă infimă, însă pentru săracii din Manila este o avere. Aceasta nu este o meserie nouă, ci este practicată de anii de zile, însă acum este altfel deoarece omuciderile sunt aprobate de Preşedintele Filipinelor. Duterte a promis că în jur de 100,000 de delicvenţi în primele şase luni de mandat. “Oare zece vieţi ale unor traficanţi contează? Vieţile a 100 de astfel de idioţi ar trebui să însemne ceva pentru mine?”, a declarat preşedintele.

    Motivul pentru această mişcare de amploare este “shabu” sau metamfetamină, meth, crystal face ravagii în Filipine unde cu 22 de dolari se poate cumpăra un gram. Astfel ţara a devenit un hub pentru drogurile din Asia. Aici se produc droguri la nivel industrial care apoi este distribuit peste tot în Asia

    Maria mai are un contract de dus la capăt după care ar vrea să renunţe, dar a fost ameninţată de şeful ei că dacă renunţa va muri. Se simte prinsă. Merge la preot des, dar îi este frică să-i spună ce face.

  • În Filipine această femeie îşi câştigă existenţa asasinând traficanţi de droguri

    În Filipine este o situaţie cel puţin bizară despre care am mai scris în mai multe rânduri. Preşedintele Rodrigo Duterte, proaspăt ales de câteva luni, le-a declarat război traficanţilor de droguri, dar şi utilizatorilor şi le-a permis poliţiei, dar şi grupurilor de justiţiari să-i aresteze, să-i ucidă pe traficanţi, fără să mai treacă prin procesul normal al justiţiei.

    Astfel, în doar câteva săptămâni, numărul victimelor a ajuns la aproape 2000, iar alţi zeci de mii au fost arestaţi. Reporterul BBC, Jonathan Head, a făcut o incursiune în lumea întunecată a traficanţilor de droguri şi asasinilor din Filipine, iar acolo a avut ocazia să o întâlnească pe Maria, nu este numele ei adevărat, o femeie care-şi câştigă existenţa asasinând traficanţi de droguri.

    Ea face parte dintr-o echipă de asasini, formată din trei femei, cărora le este mai uşor să ducă misiunile la capăt deoarece bărbaţii nu sunt la fel de suspicioşi când femeile se apropie de ei. Maria a ucis şase persoane, pe toate împuşcându-le în cap. Când a fost întrebată cine a dat ordinul, ea a spus doar “Şeful nostru, ofiţerul de poliţie”.

    La început doar soţul Mariei făcea asta, dar când o misiune nu  i-a ieşit şi era expus, soţul a apelat la ajutorul soţiei. “Aveau nevoie de o femeie…Când l-am văzut pe bărbatul pe care trebuia să-l ucid m-am apropiat de el şi l-am împuşcat”, spune ea.

    Poate v-aţi imagina că această meserie este una foarte bănoasă, însă cei doi câştigă în jur de 430 de dolari per contract, sumă care este împarţită cu restul echipei, dacă este cazul. Pentru noi este o sumă infimă, însă pentru săracii din Manila este o avere. Aceasta nu este o meserie nouă, ci este practicată de anii de zile, însă acum este altfel deoarece omuciderile sunt aprobate de Preşedintele Filipinelor. Duterte a promis că în jur de 100,000 de delicvenţi în primele şase luni de mandat. “Oare zece vieţi ale unor traficanţi contează? Vieţile a 100 de astfel de idioţi ar trebui să însemne ceva pentru mine?”, a declarat preşedintele.

    Motivul pentru această mişcare de amploare este “shabu” sau metamfetamină, meth, crystal face ravagii în Filipine unde cu 22 de dolari se poate cumpăra un gram. Astfel ţara a devenit un hub pentru drogurile din Asia. Aici se produc droguri la nivel industrial care apoi este distribuit peste tot în Asia

    Maria mai are un contract de dus la capăt după care ar vrea să renunţe, dar a fost ameninţată de şeful ei că dacă renunţa va muri. Se simte prinsă. Merge la preot des, dar îi este frică să-i spună ce face.

  • Ţara unde preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Aproape 2000 de oameni au murit în doar şapte săptămâni

    Update (25.08.2016): Numărul victimelor creşte de la săptămână la săptămână, iar ultima numărătoare indică faptul că numărul victimelor a ajuns la 1800, potrivit Time. Ronald dela Rosa, şeful poliţiei din Filipine, a declarat că 712 au murit de când preşedintele a declarat război traficanţilor de droguri, iar alţii 1,067 au fost ucişi de justiţiari. 
     
    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    De la începutul lunii iulie aproape 300 de oameni au murit, iar bilanţul este în continuă creştere. Poreclit Răzbunătorul, după personajul din benzile desenate care şi-a luat justiţia în propriile mâini, preşedintele ignoră numărul crescând de victime, spunând că drogurile afectează grav ţara lui şi că trebuie cu orice preţ să fie oprite.
     
    “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.
     
    diferite grupuri care apără drepturile omului i-au arătat lui Rodrigo Duterte că acest război a costat vieţele a 294 de oameni de la 1 iulie până pe 24 iulie, asta fără să pună la socoteală vieţile luate de grupurile de justiţiari improvizaţi. Televiziunea americană ABC News a relatat că pe 11 august numărul victimelor a ajuns la 525, iar peste 7,600 de oameni au fost arestaţi în urma a 5,400 de raiduri ale poliţiei, potrivit unui raport al poliţiei filipineze. În acelaşi document se menţionează faptul că peste 500.000 de oameni s-au predat autorităţilor. Cu toate acestea, alte ziare locale au relatat că numărul morţilor a ajuns la 1000. 
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători. 
     
     
    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui.
     
    “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el. 
  • Ţara unde preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Aproape 2000 de oameni au murit în doar şapte săptămâni

    Update (25.08.2016): Numărul victimelor creşte de la săptămână la săptămână, iar ultima numărătoare indică faptul că numărul victimelor a ajuns la 1800, potrivit Time. Ronald dela Rosa, şeful poliţiei din Filipine, a declarat că 712 au murit de când preşedintele a declarat război traficanţilor de droguri, iar alţii 1,067 au fost ucişi de justiţiari. 
     
    Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    De la începutul lunii iulie aproape 300 de oameni au murit, iar bilanţul este în continuă creştere. Poreclit Răzbunătorul, după personajul din benzile desenate care şi-a luat justiţia în propriile mâini, preşedintele ignoră numărul crescând de victime, spunând că drogurile afectează grav ţara lui şi că trebuie cu orice preţ să fie oprite.
     
    “Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.
     
    diferite grupuri care apără drepturile omului i-au arătat lui Rodrigo Duterte că acest război a costat vieţele a 294 de oameni de la 1 iulie până pe 24 iulie, asta fără să pună la socoteală vieţile luate de grupurile de justiţiari improvizaţi. Televiziunea americană ABC News a relatat că pe 11 august numărul victimelor a ajuns la 525, iar peste 7,600 de oameni au fost arestaţi în urma a 5,400 de raiduri ale poliţiei, potrivit unui raport al poliţiei filipineze. În acelaşi document se menţionează faptul că peste 500.000 de oameni s-au predat autorităţilor. Cu toate acestea, alte ziare locale au relatat că numărul morţilor a ajuns la 1000. 
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători. 
     
     
    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui.
     
    “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.