BusinessMagazin

Tag: dolar

  • Un “dolar” a fost vândut pentru 32 de milioane de dolari

    Pictura din 1962 a artistului Andy Warhol, ce reprezintă o parte dintr-o bancnotă de un dolar, a fost vândută la licitaţie pentru 32,8 de milioane de dolari la casa Sotheby’s din Londra.

    Opera se numeşte “Bancnota de un dolar (certificatul de argint)” şi a văzut lumina zilei în urma unei discuţii dintre Warhol şi unul dintre prietenii lui apropiaţi.

    Aflându-se intr-o pană de idei, Warhol a cerut sfatul prietenului, iar acesta i-a spus să picteze ceva la care ţine mult. Warhol s-a gândit şi a zis că iubeşte banii cel mai mult. Bancnota de un dolar este singurul tablou pictat de mâna al artistului. În anii 80, Andy Warhol s-a reîntors la tema banilor şi a mai creat câteva opere. Warhol a susţinut că tot timpul a fost atras de imaginea dolarului, de design-ul acestuia.

    Un tablou în ulei realizat în 1955 de Pablo Picasso în culori vibrante, ca omagiu adus prietenului şi rivalului său Henri Matisse, a fost vândut în această lună cu 179,4 milioane de dolari, la o licitaţie organizată de casa Christie’s la New York, şi a devenit astfel cea mai scumpă operă de artă tranzacţionată vreodată la licitaţie.

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • Rubla a urcat faţă de dolar la cel mai înalt nivel din decembrie 2014

    Pe piaţa interbancară, rubla se tranzacţiona în jurul orei 14:40 (ora României) la 52,149 unităţi în raport cu dolarul, în creştere cu 2,8% faţă de inchiderea de miercuri. O cotaţie mai ridicată a fost înregistrată pe 1 decembrie 2014, relatează MarketWatch.

    Faţă de euro, moneda rusă se tranzacţiona la 56,049 unităţi, cel mai ridicat nivel începând cu 24 noiembrie. Raportat la închiderea de joi, rubla a câştigat 2,9%.

    Rubla a intrat pe o pantă ascendentă faţă de dolar şi euro încă din luna ianuarie, creşterea accelerând în ultimele zile, odată cu scăderea cerererii pentru valută din partea companiilor. De asemenea, populaţia a început să vândă din economiile în valută acumulate la finele anului trecut, când rubla a scăzut la niveluri record faţă de dolar şi euro.

    De la începutul anului, rubla a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele naţionale ale lumii, o întoarcere cu 180 de grade comparat cu anul trecut, când a pierdut, în doar câteva luni, peste 50% din valoare, atât din cauza scăderii abrupte a preţului petrolului pe pieţele internaţionale, cât şi pe fondul sancţiunilor economice externe, potrivit RT News.

    Pe 16 decembrie 2014, rubla s-a depreciat la un minim istoric, de peste 100 de unităţi faţă de dolar, în timp ce cotaţia faţă de euro a coborât la 80 de unităţi. De atunci şi până în prezent, moneda rusă a recuperat peste 40% din valoare.

  • Rubla a urcat faţă de dolar la cel mai înalt nivel din decembrie 2014

    Pe piaţa interbancară, rubla se tranzacţiona în jurul orei 14:40 (ora României) la 52,149 unităţi în raport cu dolarul, în creştere cu 2,8% faţă de inchiderea de miercuri. O cotaţie mai ridicată a fost înregistrată pe 1 decembrie 2014, relatează MarketWatch.

    Faţă de euro, moneda rusă se tranzacţiona la 56,049 unităţi, cel mai ridicat nivel începând cu 24 noiembrie. Raportat la închiderea de joi, rubla a câştigat 2,9%.

    Rubla a intrat pe o pantă ascendentă faţă de dolar şi euro încă din luna ianuarie, creşterea accelerând în ultimele zile, odată cu scăderea cerererii pentru valută din partea companiilor. De asemenea, populaţia a început să vândă din economiile în valută acumulate la finele anului trecut, când rubla a scăzut la niveluri record faţă de dolar şi euro.

    De la începutul anului, rubla a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele naţionale ale lumii, o întoarcere cu 180 de grade comparat cu anul trecut, când a pierdut, în doar câteva luni, peste 50% din valoare, atât din cauza scăderii abrupte a preţului petrolului pe pieţele internaţionale, cât şi pe fondul sancţiunilor economice externe, potrivit RT News.

    Pe 16 decembrie 2014, rubla s-a depreciat la un minim istoric, de peste 100 de unităţi faţă de dolar, în timp ce cotaţia faţă de euro a coborât la 80 de unităţi. De atunci şi până în prezent, moneda rusă a recuperat peste 40% din valoare.

  • Aprecierea dolarului ar putea reduce cu 10% profitul companiilor multinaţionale din SUA

    Analiştii Bank of America/Merrill Lynch arată că o apreciere cu 25% a dolarului în decurs de 12 luni a coincis de fiecare dată cu o scădere de 10% a profitului pe acţiune obţinut de companiile multinaţionale din SUA. În acest sens, economiştii băncii folosesc noţiunea de “recesiune a câştigurilor”, pe care o definesc drept minimum două trimestre consecutive de scădere a profiturilor comparativ cu trimestrele corespunzătoare din anul anterior, relatează Reuters.

    Moneda americană a crescut cu 22% în ultimele 12 luni faţă de un coş format din cele mai importante monede la nivel global, ceea ce înseamnă că veniturile şi profitul obţinute de către companiile americane în afara Statelor Unite valorează mai puţin atunci când raportarea acestora se face în dolari.

    Deşi profiturile companiilor mari nu au scăzut încă, analiştii indică un trend negativ în ceea ce priveşte evoluţia rezultatelor financiare ale multinaţionalelor americane în acest an. Economiştii de pe Wall Street au estimat în martie că profiturile vor creşte cu doar 1,3% în 2015, în condiţiile în care, la începutul anului, aceştia mizau pe un avans de 8,1%.

    Mai mult decât atât, analiştii anticipează că profitul pe acţiune al companiilor cuprinse în indicele S&P 500 al bursei de la New York va coborî cu 3,1% în primul trimestru din acest an şi cu 0,7% în trimestrul al doilea.

    “Acesta este doar începutul. Impactul aprecierii dolarului asupra câştigurilor companiilor americane ar putea dura între trei şi şapte ani. S-ar putea să nu se întâmple în fiecare an, dar există un risc istoric asupra profiturilor companiilor americane, mai ales pentru multinaţionale, atunci când se apreciază dolarul”, a declarat Richard Bernstein, director executiv general al Richard Bernstein Advisors din New York.

    Aprecierea dolarului faţă de euro şi alte monede importante a provocat reducerea cu 18,66 miliarde de dolari a veniturilor companiilor din SUA şi Canada în ultimul trimestru al anului trecut, declinul cauzat de efectele de curs fiind de patru ori mai mare faţă de trimestrul anterior, potrivit firmei americane de consultanţă FiREapps, relatea The Wall Street Journal.

    Companiile din America de Nord a putea înregistra o scădere cu 25 de miliarde de dolari a veniturilor în primul trimestru din 2015, pierderi legate de cursul valutar, potrivit FiREapps.

    De altfel, mai multe companii americane, precum IBM şi Intel, au estimat că rezultatelor lor financiare din acest an vor fi afectate de creşterea dolarului faţă de principalele monede internaţionale.

    Banca americană Goldman Sachs anticipează că euro va scădea faţă de dolar cu peste 10% în următoarele 12 luni, la 0,95 dolari pe unitate.

  • Scumpirea produselor IT din cauza aprecierii dolarului se va vedea la raft la sfârşitul lui aprilie

    “Până acum am reuşit să amortizăm din stocuri. Dar până la sfârşitul lunii aprilie sigur vor intra noile preţuri. Vor creşte în special produsele aduse din China. Piaţa IT va fi cea mai afectată de creşterea cursului, şi ar putea înregistra scădere (…) Preţurile la notebook-uri, tablete vor creşte cu până la 15%. (…) Indirect vor fi afectate şi alte categorii de produse, care conţin componente fabricate în China, precum electrocasnicele mici”, a declarat joi Dragoş Sîrbu, CEO Flanco Retail.

    De la începutul anului, dolarul s-a apreciat cu 12% faţă de leu, joi, cursul afişat de BNR fiind de 4,1282 lei/dolar.

    Pentru acest an, Sîrbu estimează o creştere între 10 şi 12% a pieţei de electro IT. Din această valoare, 45% reprezintă retailul tradiţional.

    “Credem că 2015 va fi un an bun. (…) Creşterea de piaţă este determinată în continuare de creşterea economică şi de posibilitatea achiziţiei în rate fixe în lei, fără dobândă. (…) Gradul de dotare cu echipamente nu este atât de mare, iar produsele cumpărate în perioada de boom, 2007/2008, au ajuns la termenul de înlocuire (8 ani – n.r.)”, a mai spus Sîrbu.

    De asemenea, el consideră că scăderea preconizată a taxelor va avea un impact pozitiv în consum.

    Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din România a crescut anul trecut cu 13,7%, la peste două miliarde euro, susţinută de promoţiile retailerilor, în special de Black Friday şi sărbătorile de iarnă, şi creşterea încrederii cumpărătorilor, potrivit companiei de cercetare a pieţei GfK.

    Motoarele creşterii pieţei au fost vânzările de electrocasnicele mari şi mici, electronice şi televizoare şi telecom.

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Euro a atins un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, înainte de şedinţa BCE

     Euro s-a depreciat joi până la 1,1026 dolari pe unitate pe pieţele asiatice, stabilizându-se la valoarea de 1,1048 de dolari pe unitate. Prin comparaţie, miercuri seara, euro era cotat la 1,1075 de dolari pe unitate la New York, potrivit MarketWatch.

    La ora 10:00 (ora României), euro se tranzacţiona pentru 1,1040 dolari pe unitate, în scădere cu 0,3%, pe pieţele din Londra, marcând cel mai jos nivel din septembrie 2003, potrivit Financial Times.

    În luna ianuarie, BCE a anunţat iniţierea unui program de relaxare cantitativă, care presupune cumpărarea de obligaţiuni, inclusiv titluri guvernamentale, în valoare totală de 1.080 de miliarde de euro.

    Acest program este prevăzut să înceapă în luna martie şi să dureze până în septembrie 2016.

    În aceste condiţii, analiştii anticipează că preşedintele BCE Mario Draghi va prezenta detaliile programului în conferinţa de presă de la ora 15:30 (ora României), în urma şedinţei de politică monetară de joi.

    Adoptarea acestor noi măsuri de achiziţii de active este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a ajuns la nivelul minim record de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.
     

  • Ucraina va deveni al 57-lea caz de hiperinflaţie înregistrat în istorie

    Urmarea acestei deprecieri accelerate a fost creşterea necontrolată a inflaţiei, raportarea din ianuarie a băncii naţionale arătând urcarea cu 28,5% faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale încearcă însă să prezinte o situaţie mult mai bună decât cea reală: în acest moment, rata anuală a inflaţiei din Ucraina se află la 272%, cea mai mare din lume şi mult peste cea a Venezuelei, ajunsă la 127%.

     Prin calculele matematice, cei de la Business Insider au ajuns la concluzia că rata lunară a inflaţiei se va menţine în jurul valorii de 64%. Aceasta este suficient de mare pentru a transforma Ucraina în cel de-al 57-lea episod de hiperinflaţie înregistrat în istorie (pragul de hiperinflaţie este considerat la 50%).

    Iată şi alte exemple de state care au înregistrat hiperinflaţie, în graficul de mai jos:
     

  • Urmează un acord cu FMI

    Leul moldovenesc s-a întărit pentru prima oară în acest an, la 20,757/dolar, graţie majorării dobânzii de către banca centrală cu 0,5%, la 13,5% pe an, precum şi percepţiei favorabile din piaţă generate de votarea de către parlament a noului premier, în persoana lui Chiril Gaburici, după 70 de zile de incertitudine privind formarea noului guvern.

    Banca centrală a decis să majoreze dobânda spre a apăra moneda naţională, confruntată cu o pierdere de valoare de 25% faţă de dolar, în contextul crizei valutare din Rusia şi al conflictului din Ucraina. Chiril Gaburici, 38 de ani, propus de Partidul Liberal-Democrat din Moldova, a condus în perioada 2009-2012 compania Moldcell şi apoi compania-soră din Azerbaidjan.

    În prima şedinţă a noului guvern, premierul a declarat că R. Moldova ar trebui să înceapă discuţii cu FMI, iar ministrul economiei numit de Gaburici este Stephane Christophe Bride, de origine franceză, specialist în audit şi consultanţă, naturalizat cetăţean moldovean în 2013.