Banca Naţională a României a decis în şedinţa de vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an

De asemenea, dobânda aferentă facilităţii de creditare (Lombard) rămâne la 1,75% pe an.

BNR a decis şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2021.

Actualul scenariu evidenţiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei.

Astfel, creşterea consistentă în luna iulie a preţurilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrică şi combustibili -, cu o contribuţie cumulată estimată de circa 1 punct procentual la creşterea anuală a IPC, împinge rata anuală a inflaţiei în semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului ţintei, fiind de natură să amplifice şi să prelungească impactul inflaţionist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei.

Totodată, în urma corecţiilor descendente din prima parte a anului 2022, antrenate de efecte de bază, rata anuală a inflaţiei este anticipată să coboare , dar să şi rămână marginal sub limita de sus a intervalului ţintei, peste valorile previzionate în luna mai 2021, pe fondul creşterii  la cote relativ mai ridicate a excedentului de cerere agregată, redeschis în devans în trimestrul I 2021.

Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate generează însă incertitudini şi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).

Surse de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Din această perspectivă, importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare şi strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituţiilor europene, precum şi aprobarea de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă. Consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului şocurilor inflaţioniste.

Pe piaţa muncii, evoluţiile au continuat să se amelioreze, inclusiv în raport cu aşteptările, dar persistă incertitudini legate de perspectiva apropiată a situaţiei epidemiologice şi de implicaţiile sistării unor programe de sprijin guvernamental. Riscuri  vin însă şi din tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.

Deciziile CA al BNR vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai şi 3,05 la sută în martie 2021.

Creşterea din trimestrul II a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, similar intervalului anterior. Principala contribuţie a aparţinut scumpirii combustibililor pe fondul măririi cotaţiei petrolului, secondată de influenţele modeste decurgând din majorarea preţurilor legumelor şi fructelor, precum şi din creşterea preţului produselor din tutun.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat trendul descendent în trimestrul II 2021, ceva mai devreme decât s-a anticipat, mărindu-se în iunie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în luna martie. Evoluţia ei reflectă efectele temporare ale creşterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate majorării cotaţiilor unor mărfuri şi măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, alături de influenţele ajustării în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au crescut la 2,9 la sută şi 2,4 la sută, de la 2,6 la sută, respectiv 2,1 la sută în luna martie 2021.

Noile date statistice confirmă continuarea redresării activităţii economice în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil peste aşteptări, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 2,9 la sută – marginal mai pronunţată decât cea estimată anterior. Evoluţia implică recuperarea aproape în totalitate în acest interval a contracţiei economice severe din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile din luna mai.

Totodată, cererea internă este confirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului privat, dar şi cu aportul accelerării semnificative a creşterii formării brute de capital fix. Exportul net şi-a mărit însă substanţial contribuţia negativă, similar estimării precedente, în condiţiile creşterii mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi o accentuare a adâncirii deficitului balanţei comerciale faţă de perioada similară a anului trecut.

Pe acest fond, dar şi ca urmare a înrăutăţirii considerabile a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite şi, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut în trimestrul I 2021 cea mai amplă creştere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.

Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată continuarea  creşterii economiei în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, dar mai alert decât cel anticipat în luna mai, implicând, în contextul efectului de bază asociat contracţiei din perioada similară a anului trecut, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Evoluţii deosebit de dinamice se evidenţiază în primele două luni din trimestrul II în comerţul cu amănuntul, în cel auto-moto şi, mai ales, în sectorul serviciilor prestate populaţiei, dar şi în sfera construcţiilor şi producţiei industriale, incluzând comenzile noi în industria prelucrătoare. În acelaşi timp, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care majorarea consistentă a exporturilor, pe fondul revenirii puternice a economiilor europene, a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent şi-a comprimat însă considerabil dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanţei veniturilor primare şi al celei a veniturilor secundare, aceasta rămânând totuşi superioară valorilor ei medii din 2019 şi 2020.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au menţinut relativ constante în iulie, la valori reprezentând minime ale ultimilor aproape 4 ani, în timp ce randamentele titlurilor de stat au consemnat creşteri modeste ori şi-au accentuat ascensiunea în prima jumătate a lunii, pentru ca apoi să se stabilizeze la noile niveluri. Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a prelungit în iunie trendul general descrescător, coborând astfel la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică. Cursul de schimb leu/euro a rămas, totuşi, cvasistabil în prima parte  a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendentă graduală, în principal pe fondul unor evoluţii interne de natură sezonieră.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 11,2 la sută, de la 10,1 la sută în luna mai, ca urmare a intensificării activităţii de creditare în monedă naţională, inclusiv cu aportul sporit al programelor guvernamentale. Dinamica anuală a componentei în lei s-a mărit astfel la 16,6 la sută, de la 15,4 la sută în luna mai, iar ponderea acesteia în total a urcat în iunie la 71,1 la sută.