Astfel, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis o excepţie invocată de cei trei procurori în apărarea lor, consecinţa fiind numitatea acţiunii disciplinare. Practic, nu s-a dispus o soluţie pe fond privind existenţa sau nu a unei abateri disciplinare, ci s-a constatat o neregularitatea procedurală în faza de cercetare prealabilă derulată de Inspecţia Judiciare care a dus la nulitatea acţiunii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministerul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă cu suma de 4.849.375 lei, anunţă DNA.
Petre Pitiş, director general Tel Drum, Nedea Florea, director adjunct, şi Mircea Vişan, angajat al firmei, sunt cercetaţi de DNA obţinere pe nedrept de fonduri europene, alături de ei fiind anchetat şi Ioan Florian, reprezentant al firmei WFA IMPEX SRL. Firma Tel Drum, în calitate de persoană juridică, este cercetată pentru obţinere pe nedrept de fonduri europene, iar WFA Impex SRL pentru complicitate la această infracţiune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sprijinită de instituţiile europene, disperate să descopere o poveste de succes după problematica extindere (UE) din 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România a fost lăudată în ultimii ani. Cu toate acestea, în afara cercurilor de la Bruxelles, am dat peste o poveste foarte diferită – una de intimidare, coerciţie şi aparentă complicitate cu Serviciul Român de Informaţii (SRI); o tragedie a corupţiei în miezul luptei anti-corupţie”, scriu jurnaliştii de la New Europe.
De la preluarea şefiei DNA de către Laura Codruţa Kövesi, în 2012, instituţia “a efectuat mai multe arestări, a obţinut mai multe îngheţări de active şi mai multe condamnări decât oricare dintre agenţii similare din UE”, mai scriu jurnaliştii, adăugând însă că, totuşi, “sub mandatul lui Kövesi, au apărut şi preocupări semnificative cu privire la metodele DNA.”
“Au existat acuzaţii pe scară largă, prea multe pentru a nu fi luate în seamă, că principiile CEDO şi ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE sunt adesea încălcate în goana obsesivă după condamnări şi, chiar mai grav, că investigaţiile direcţiei implică acum, în mod obişnuit, abuzuri de putere şi condamnări motivate politic”, notează publicaţia.
Articolul face referire la ancheta în curs a unei comisii parlamentare cu privire la practicile SRI şi implicarea acestuia în dosarele DNA, dar şi despre situaţia secretarului general SRI, Dumitru Dumbravă, a cărui demisie a fost cerută de membrii comisiei de control, în contextul acuzaţiilor că a încercat să influenţeze judecătorii. “El a încercat să contacteze şi să influenţeze persoane din zona judiciară, prin intermediul Facebook, subliniind preocupările în creştere legate de relaţia din ce în ce mai compromisă dintre serviciul de informaţii şi DNA. O astfel de relaţie are ecouri care vin dintr-un capitol întunecat al istoriei româneşti”.
Jurnaliştii amintesc de cazul lui Dan Adamescu , decedat din cauza infecţiilor în închisoare, dar şi situaţia fiului acestuia.
“Fiul său, Alexander, cetăţean german, a contestat procesul inechitabil. În iunie 2016, Alexander a fost arestat la Londra pe baza unui mandat european de arestare emis de Guvernul român, fiind acuzat de complicitate cu tatăl său. Momentul arestării sale a fost cu atât mai remarcabil cu cât a avut loc în timp ce Alexander se pregătea să participe la o reuniune Frontline Club pe tema abuzurilor privind mandatele europene de arestare. În noiembrie 2016, o instanţă din România a respins cererea lui Dan Adamescu de eliberare condiţionată pentru probleme de sănătate. La 24 ianuarie 2017, Dan Adamescu a murit de septicemie în custodie, fiind în comă indusă artificial din decembrie 2016. Eliberarea pe cauţiune a lui Dan Adamescu a fost respinsă în mod repetat dintr-un motiv desprins parcă din cărţile lui Kafka: “continuă să nege acuzaţiile ce îi sunt aduse”.
Un alt caz la care face referire investigaţia New Europe este cel al omului de afaceri Gabriel Popoviciu.
“În 2009, DNA-ul a iniţiat o anchetă la adresa lui Popoviciu, pe baza unor acuzaţii legate de contribuţia sa la asocierea Băneasa, în pofida faptului că aceste acuzaţii au fost examinate şi respinse de către Procuratura Generală. În urma unui proces despre care echipa juridică a lui Popoviciu susţine că poartă semnele unei Securităţi moderne, inclusiv respingerea dovezilor cheie din partea apărării, DNA a obţinut condamnarea omului de afaceri la nouă ani de închisoare, în 2016. (…) Cazul lui Popoviciu a fost descris de surse de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane ca fiind bazat pe «deficienţe grave de fapt şi de drept, incompatibile cu principiile fundamentale ale statului de drept». Cu toate acestea, condamnarea a fost în mod repetat menţinută”, comentează jurnaliştii.
“Importanţa luptei împotriva corupţiei în România nu poate fi subestimată. Ceea ce arată ancheta noastră este că cei care conduc această luptă ar trebui să fie la fel de atent verificaţi ca cei pe care îi anchetează. Cu toate acestea, influenţa şi puterea vastă a DNA înseamnă că verificarea şi criticile vor veni rar din interiorul ţării. În schimb, datoria de a critica sistemul anticorupţie din României revine în mare măsură Uniunii Europene”, precizează publicaţia New Europe.
După moartea Regelui Mihai, PSD a anunţat că renunţă la toate acţiunile politice, nu şi la legile justiţie.
Comisia specială parlamentară privind legile justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a reluat joi discuţiile pe proiectul PSD-ALDE de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi discută o nouă propunere transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) către comisie privind înfiinţarea unei Secţii speciale pentru investigarea “infracţiunilor din justiţie”, cele comise de judecători şi procurori.
“Aseară la ora 0,30 o parte din membrii comisiei am primit pe mail o serie de amendamente propuse de UNJR privind înfiinţarea unei secţii speciale de anchetă a magistraţilor în cadrul Parchetului general. Potrivit acestor amendamente, practic competenţa DNA în cazul in care în fapte de corupţie sunt implicate magistraţi este evaporată, este o lovitură care se încearcă la adresa competenţei DNA. Ne vom opune acestei iniţiative”, a declarat la Realitatea TV senatorul PNL Cătălin Predoiu, scrie realitatea.net
Potrivit unui comunicat transmis luni de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate lui Horia Laurenţiu Tiseanu, primarul municipiului Câmpina, acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influenţă şi instigare la săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Deşi Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum rezultă din comunicatul de presă din 7 februarie 2017, a invitat reprezentanţii autorităţilor statului, instituţiile de presă şi societatea civilă, la o abordare echilibrată şi rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziţiei democratice şi a echilibrului între puteri, în concordanţă cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme şi loiale între instituţii, al independenţei justiţiei şi cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare, preşedintele Senatului continuă acelaşi tip de mesaj public şi face afirmaţii de o gravitate extremă la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, parte a sistemului judiciar din România”, transmite DNA într-un comunicat de presă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe Facebook,Oana Pellea a scris: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Suntem agresaţi de non-valoare, de mitocănie, de mafie, de interese de partid, de lupte pentru putere. Un asalt asupra sănătaţii, educaţiei, culturii, economiei, industriei, agriculturii. Ni se zădărniceşte orice speranţă de normalitate.
Suntem sufocaţi de ordonanţe de urgenţă şi de modificări de legi. Suntem minţiţi in faţă şi luaţi drept proşti. Ni se măresc preţurile si impozitele atăt de mult încât mărirea de salariu devine o glumă proastă…. Şi, noi ce facem? Nimic. Cand trebuia sa votam…n-am iesit la vot.
Dar acum? Ce facem? Nimic…din nou…nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm. Acceptăm. Ne certăm între noi apărăndu-ne propriile interese. Suntem martori inerţi şi tacuţi martori ai dezastrului ce se aşterne peste ţară şi peste vieţile noastre. Poate asta merităm”
Laura Codruţa Kovesi, citată de romaniacurata.ro: Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem.
Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional”.
În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte.
Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
În dosar este cercetat şi Marian Fişcuci, descris de procurori drept persoană apropiată lui Liviu Dragnea şi acţionar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA la data faptelor, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.
“Noi încă mai credeam că putem deveni o ţară normală în care nu auzi din presă, informaţii date pe surse pe canale nelegale. Am fost făcuţi ţapi ispăşitori la referendum, să ajungi să fii condamnat că s-au trimis sms-uri de la partid, am fost facut ţintă de câte ori PSD vrea sa facă ceva pentru România, cum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile justiţie şi de către cine? De către oameni care se ascund”, a declarat Liviu Dragnea.
Liderul PSD spune că va merge la sediul DNA pentru a i se aduce la cunoştinţă sechestrul. “O să merg ca să iau în primire sechestrul. Urmează probabil şi sechestru pe viaţă.(…) Sunt un om cu faţă, cu vorbe, cei care sunt împortiva mea se ascund, crucifică oameni. Am spus colegilor să facă abstractie, să urmeze drumul cum am stabilit în campania electorală”.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au pus sechestru pe averea persoanelor urmărite penal din dosarul „Tel Drum”, între persoanele vizate de măsura anchetatorilor numărându-se şi Liviu Dragnea, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform sursei citate, suspecţii din acest dosar au fost notificaţi şi urmează să vină la sediul DNA pentru a li se aduce la cunoştinţă faptul că averea lor va fi pusă sub sechestru.
Prin această măsură, procurorii încearcă să recupereze prejudiciul din acest dosar, care este estimat la 20 de milioane de euro şi 30 de milioane de lei.
În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte.
Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
În dosar este cercetat şi Marian Fişcuci, descris de procurori drept persoană apropiată lui Liviu Dragnea şi acţionar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA la data faptelor, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.
Petre Pitiş, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA, este anchetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu, Florea Neda, reprezentant Tel Drum este cercetat pentru constiuirea unui grup infracţional şi complicitate la abuz în serviciu, Mugur Băţăuş, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, este suspectat de constiuirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene, iar Victor Piperea, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
De asemenea, în aceeaşi cauză este anchetat şi Marian Predescu, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, la data faptelor, pentru complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi reprezentanţi ai unei firme, Florian Ion şi Daniel Neagoe, aceştia fiind acuzaţi că făceau parte din grupul