Tag: dezvaluiri

  • Cetate ce putea rivaliza cu Roma sau Babilonul şi se inalţă langă Timişoara dezvăluie noi secrete. Ce comori au găsit arheologii

    Fortificatia de la Cornesti era dispusa pe patru incinte, toate aparate cu ziduri puternice, si toate diferite ca si constructie, asa cum au aflat arheologii in zilele noastre.

    In ultimii 10 ani arheologii au scos la lumina adevarate comori care au stat in pamant mai bine de doua milenii si jumatate. In urma sapaturilor facute au fost descoperite elemente de ceramica, sau oale intregi in care oamenii care au trait aici in acele vremuri isi pastrau mancarea, insa arheologii au gasit si indicii care ii fac sa creada ca fortificatia de la Cornesti era si un centru al comertului condus insa cu o mana de fier.

    „Din punct de vedere al constructiei s-au folosit aproape 1 milion de metri cubi de pamant, s-au defrisat peste 10.000 de hectare de padure, care au fost folosite pentru structura de lemn a valurilor de aparare, santurile au avut adancimi cuprinse intre 3 metri si 4,7 metri adancime, cu o deschidere intre 11 si 15 metri. Acest volum de munca imens, cuantificat de catre un coleg al nostru, arhitect, specializat in cercetari arheologice, in estimarea lui, volumul de munca la constructii este undeva la 40% din piramida lui Keops. Insa, ce nu s-a putut calcula, dar care arata totusi un volum mare de munca, dar si o organizare extrem de precisa, este curatarea periodica a santurilor de aparare, care vorbim de santuri de kilometri lungime, va spuneam, insumate sunt 32 de kiloemtri lungime.

    Aceste santuri arata faptul ca exista o elita razboinica, cu un lider suficient de puternic, care avea si masurile de coercitie, dar si cele de rasplata pentru serviciile respective. Categoric un segment al populatiei se ocupa de agricultura, un altul de taiat lemne, altul de pastorit si altii care aparau cetatea. Cetatea in sine arata ca aceasta elita razboinica avea un scop nu numai de a proteja accesul catre materiile prime care se afla in muntii Banatului dar si in Transilvania, un fel de vamuire a traseelor comerciale„, spune Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de arheologie a Muzeului National al Banatului.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Secretele celui mai recent descoperit continent, dezvăluite. Zeelandia oferă noi perspective asupra istoriei Terrei

    Secrete ale continentului pierdut si scufundat au fost descoperite în urma forărilor recente: se afla mai aproape de uscat decât se credea şi a reprezentat practic un pod folosit de animale şi plante acum 80 de milioane de ani.


    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • O NOUĂ LUME, dezvăluită. Secretele INCREDIBILE ale celui de-al 8-lea CONTINENT schimbă istoria Terrei

    Secrete ale continentului pierdut si scufundat au fost descoperite în urma forărilor recente: se afla mai aproape de uscat decât se credea şi a reprezentat practic un pod folosit de animale şi plante acum 80 de milioane de ani.

    Zealandia, continentul scufundat în Oceanul Pacificului de Sud, include insula Lord Howe a coastei de est a Australiei, Noua Caledonie şi Noua Zeelandă. Zona de 5 milioane de km pătraţi a fost declarată cel mai nou continent de pe Terra, la începutul anului 2017.

    Mai exact, continentul scufundat ar fi fost folosit de animale şi plante drept “pod” între Australia şi Antarctica, acum 80 de milioane de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O NOUĂ LUME, dezvăluită. Secretele INCREDIBILE ale celui de-al 8-lea CONTINENT schimbă istoria Terrei

    Secrete ale continentului pierdut si scufundat au fost descoperite în urma forărilor recente: se afla mai aproape de uscat decât se credea şi a reprezentat practic un pod folosit de animale şi plante acum 80 de milioane de ani.

    Zealandia, continentul scufundat în Oceanul Pacificului de Sud, include insula Lord Howe a coastei de est a Australiei, Noua Caledonie şi Noua Zeelandă. Zona de 5 milioane de km pătraţi a fost declarată cel mai nou continent de pe Terra, la începutul anului 2017.

    Mai exact, continentul scufundat ar fi fost folosit de animale şi plante drept “pod” între Australia şi Antarctica, acum 80 de milioane de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Puternica cetate ce putea rivaliza cu Roma sau Babilonul şi se inalţă langă Timişoara dezvăluie noi secrete. Ce comori au găsit arheologii

    Fortificatia de la Cornesti era dispusa pe patru incinte, toate aparate cu ziduri puternice, si toate diferite ca si constructie, asa cum au aflat arheologii in zilele noastre.

    In ultimii 10 ani arheologii au scos la lumina adevarate comori care au stat in pamant mai bine de doua milenii si jumatate. In urma sapaturilor facute au fost descoperite elemente de ceramica, sau oale intregi in care oamenii care au trait aici in acele vremuri isi pastrau mancarea, insa arheologii au gasit si indicii care ii fac sa creada ca fortificatia de la Cornesti era si un centru al comertului condus insa cu o mana de fier.

    „Din punct de vedere al constructiei s-au folosit aproape 1 milion de metri cubi de pamant, s-au defrisat peste 10.000 de hectare de padure, care au fost folosite pentru structura de lemn a valurilor de aparare, santurile au avut adancimi cuprinse intre 3 metri si 4,7 metri adancime, cu o deschidere intre 11 si 15 metri. Acest volum de munca imens, cuantificat de catre un coleg al nostru, arhitect, specializat in cercetari arheologice, in estimarea lui, volumul de munca la constructii este undeva la 40% din piramida lui Keops. Insa, ce nu s-a putut calcula, dar care arata totusi un volum mare de munca, dar si o organizare extrem de precisa, este curatarea periodica a santurilor de aparare, care vorbim de santuri de kilometri lungime, va spuneam, insumate sunt 32 de kiloemtri lungime.

    Aceste santuri arata faptul ca exista o elita razboinica, cu un lider suficient de puternic, care avea si masurile de coercitie, dar si cele de rasplata pentru serviciile respective. Categoric un segment al populatiei se ocupa de agricultura, un altul de taiat lemne, altul de pastorit si altii care aparau cetatea. Cetatea in sine arata ca aceasta elita razboinica avea un scop nu numai de a proteja accesul catre materiile prime care se afla in muntii Banatului dar si in Transilvania, un fel de vamuire a traseelor comerciale„, spune Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de arheologie a Muzeului National al Banatului.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Ţara care nu are Guvern, dar a cărei economie creşte

    Cu un nou guvern format la mai bine de 185 de zile de la alegerile generale din Olanda – a doua cea mai lungă perioadă de după cel de-al doilea război mondial – mulţi văd performanţa puternică ca un indiciu al faptului că sistemul pus în funcţiune după criza din 2008 ajută ţara să stea departe de încurcăturile evenimentelor internaţionale şi de incertitudine politică.

    „Contează foarte mult că avem un guvern interimar? Nu, sincer, nu”, a declarat economistul şef al ING Groep NV, Marieke Blom. „Pentru moment, economia este în formă bună. Deşi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, nu cred că sunt foarte urgente”, a mai declarat aceasta.

    Preocupările legate de comerţ după alegerile lui Donald Trump în SUA, votul Brexit din Marea Britanie şi incertitudinea privind votul în Franţa nu s-au reflectat în economia olandeză, care a crescut cu 1,5% în al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, depăşind estimările economiştilor. ING, ABN Amro Group NV şi Rabobank UA şi-au majorat prognozele pentru anul acesta, aşteptând o creştere de peste 3%.

    Acestea fiind spuse, relansarea economiei olandeze este reală, iar regele a atribuit-o „adaptabilităţii, muncii constante şi rezilienţei poporului olandez”. Creşterea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor pentru îngrijirea sănătăţii au ajutat Ţările de Jos să avanseze faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.

     

  • Ţara care nu are Guvern, dar a cărei economie creşte

    Cu un nou guvern format la mai bine de 185 de zile de la alegerile generale din Olanda – a doua cea mai lungă perioadă de după cel de-al doilea război mondial – mulţi văd performanţa puternică ca un indiciu al faptului că sistemul pus în funcţiune după criza din 2008 ajută ţara să stea departe de încurcăturile evenimentelor internaţionale şi de incertitudine politică.

    „Contează foarte mult că avem un guvern interimar? Nu, sincer, nu”, a declarat economistul şef al ING Groep NV, Marieke Blom. „Pentru moment, economia este în formă bună. Deşi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, nu cred că sunt foarte urgente”, a mai declarat aceasta.

    Preocupările legate de comerţ după alegerile lui Donald Trump în SUA, votul Brexit din Marea Britanie şi incertitudinea privind votul în Franţa nu s-au reflectat în economia olandeză, care a crescut cu 1,5% în al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, depăşind estimările economiştilor. ING, ABN Amro Group NV şi Rabobank UA şi-au majorat prognozele pentru anul acesta, aşteptând o creştere de peste 3%.

    Acestea fiind spuse, relansarea economiei olandeze este reală, iar regele a atribuit-o „adaptabilităţii, muncii constante şi rezilienţei poporului olandez”. Creşterea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor pentru îngrijirea sănătăţii au ajutat Ţările de Jos să avanseze faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.

     

  • Ce facultate trebuie să faci dacă vrei să-ţi creşti şansele de a deveni miliardar

    Şansele de a te transforma în miliardar pot creşte dacă studiezi ingineria sau dacă te angajezi ca om de vânzări, potrivit unei cercetări a agenţiei de recrutare Aaron Wallis Sales Recruitment, analizată de Business Insider.

    Cercetarea s-a bazat pe o listă Forbes a 100 celor mai bogaţi oameni din lume ca să dezvăluie ce au studiat ei, care au fost primele lor locuri de muncă şi cât de bogaţi au devenit. Studiul a scos la iveală faptul că 75 dintre cei mai bogaţi 100 de oameni au absolvit studii superioare, iar dintre aceştia, 22 au studiat Ingineria. 53 dintre ei au început să lucreze într-o companie, 19% în poziţia de oameni de vânzări, iar 17%, ca brokeri. 17% dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii şi-au început activitatea profesională prin fondarea propriului business.

    Facultăţile absolvite de majoritatea miliardarilor lumii sunt:
    1. Ingineria – 22
    2. Afacerile – 16
    3. Finanţe şi Economie – 11
    4. Dreptul – 6
    6. Informatică – 4

    Cel mai des întâlnite prime locuri de muncă ale miliardarilor lumii sunt:


    1. Om de vânzări – 10
    2. Broker pe piaţa de capital – 9
    3. Dezvoltator software – 5
    4. Inginerie – 5
    5. Analist – 4

    „Observăm că aproape toţi oamenii de top din business au absolvit studii superioare şi că studiile pot reprezenta primul pas în direcţia pregătirii unei cariere” spune Rob Scott, managing director la Aaron Wallis Sales Recrutiment.


     

  • Cât se câştigă cu Uber în România? Un şofer a dezvăluit sumele

    Adrian Ciubotaru a distribuit o imagine cu câştigurile sale pe săptămână doar din condus pentru Uber, iar sumele au variat, în funcţie de numărul de ore lucrate.

    Ciubotaru a câştigat cel mai puţin în săptămâna 7-14 august, obţinând 306 lei pentru 11 ore de muncă, iar cel mai mult în săptămâna 21-28 august, 1748 de lei pentru 60 de ore de muncă. Sumele afişate reprezintă încasările după ce Uber şi-a luat partea de 25%.

    “Din suma totală săptămânală, 10% se duce la firma prin intermediul căreia colaborez cu Uber. De exemplu, în săptâmâna 21-28 august încasările au fost de 1748 de lei, în contul meu au intrat 1573 de lei”, scrie şoferul care mărturiseşte că săptămânal cheltuielile (combustibil -GPL, spălătorie, serveţele umede etc) sunt undeva la 22%

    “Cheltuielile cu maşina proprie, prevăzute şi neprevăzute, pe termen lung sunt altă discuţie”, scrie Ciubotaru.

    Aşadar, Ciubotaru a câştigat în ultimele 4 săptămâni 4999 de lei (fără a scădea costurile) şi a lucrat 172 de ore, adică a obţinut 29 de lei pentru fiecare oră petrecută în maşină. “În ultimele 4 săptămâni – cu 2 săptămâni lucrate aproape part-time – am rămas cu 3600 RON după ce am scăzut toate cheltuielile.”, a mai scris el.

  • Angajaţii Ryanair dezvăluie modalităţile prin care operatorul îşi reduce costurile: „Mi-am plătit uniforma, pregătirea şi masa”

    Potrivit însoţitorilor de zbor citaţi de The Sun, ei ar fi supuşi la pedepse disciplinare dacă nu întâmpină anumite ţinte de vânzări şi sunt deseori încurajaţi să îi convingă pe pasageri să facă achiziţii în timpul zborului.

    Luna trecută, Sun Online a descris cum membrilor echipajului unei aeronave Ryanair li s-a impus să vândă cel puţin opt bilete răzuibile în fiecare zi, altfel vor fi sancţionaţi. Într-o notă informativă publicată de echipaj în luna martie, un supraveghetor avertiza: „Dacă aceiaşi membri ai echipajului nu îşi îndeplinesc ţintele zilnice de vânzări, se vor întâlni cu supervizorul lor şi vor fi întreprinse acţiuni în acea direcţie.”

    Un purtător de cuvânt al Ryanair a declarat: „Nu există presiunea de a face vânzare la bordul aeronavelor”. Membrii echipajului sunt recompensaţi să vândă produse auxiliare la bordul aeronavelor cu bonusuri de vânzare.”

    Membrii echipajului au mai declarat că sunt angajaţi prin intermediul unor agenţii externe de recrutare, lucru care se traduce prin faptul că au contracte cu zero ore lucrătoare, fără siguranţa legată de cât de mult sau cât de puţin muncesc. Un pilot a declarat pentru publicaţia The Mirror: „Salariul de început este foarte scăzut prin comparaţie cu cel practicat în cadrul altor companii aeriene şi creşte pe măsura numărului de ore de zbor. Există o problemă care ţine de ţiguranţă fiindcă dacă eşti căpitan sau prim-ofiţer pe un astfel de contract, te încurajează să mergi la muncă indiferent dacă eşti bolnav, de pildă, fiindcă vrei să fii plătit în continuare.”

    Un însoţitor de zbor a declarat pentru forumul dedicat carierei al Indeed: „Când eşti la sol nu eşti plătit, astfel că, în perioada unei greve, când te afli în aeronavă la sol, împreună cu pasagerii nemulţumiţi, nu eşti plătit pentru această muncă.”

    „Întoarcerile nu sunt plătite – totuşi trebuie să faci igienizarea, controalele de securitate, îmbarcarea şi coborârea din aeronavă şi nu eşti plătit pentru această muncă.”

    Un purtător de cuvânt al Ryanair a declarat, ca răspuns la aceste informaţii: „Însoţitorii de zbor câştigă până la 35.000 de euro şi au parte de mări salariale, promovări rapide şi o securitate a locului de muncă de neegalat, într-o perioadă în care alţi operatori aerieni renunţă la angajaţi şi taie salarii”.

    Personalul navigant şi piloţii s-au plâns jurnaliştilor britanici şi în legătură cu faptul că trebuie să îşi plătească propria pregătire – cu un cost de 2.000 de lire sterline pentru însoţitorii de zbor şi de 30.000 de lire sterline pentru piloţi. Un însoţitor de zbor a declarat pe forumul de carieră Indeed: „Mi-am plătit uniforma, pregătirea şi masa”

    „Nu este adevărat; personalul navigant primeşte o alocaţie anuală pentru uniforme de până la 450 de euro”, au răspuns reprezentanţii comapniei.

    Potrivit angajaţilor citaţi de The Sun, una dintre modalităţile prin care Ryanair reuşeşte să îşi crească profitul este prin reducerile costurilor de curăţenie. Un pilot a pretins că operatorul aerian nu îşi curăţă nici echipamentele din cockpitul aeronavelor. „Compania încearcă să economisească atât de mult că nu curăţă nici măcar interiorul cockpitului avionului. Acest lucru are implicaţii serioase – dacă unul dintre piloţi, de pildă, face o toxiinfecţie alimentară, ar putea exista probleme serioase cu zborul. Totodată, aeronavele sunt curăţate o dată pe zi – inclusiv toaletele.”

    Un purtător de cuvânt al Ryanair a declarat: „Acest lucru nu este adevărat. Toate aeronavele Ryanair sunt curăţate riguros de profesionişti la finalul fiecărei zile, în linie cu standardele industriei.”