BusinessMagazin

Tag: deputat

  • DNA: Sebastian Ghiţă, pus sub control judiciar pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat

    Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ghiţă trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la DNA Ploieşti, ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată DNA Ploieşti cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, să nu părăsească ţara, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent, să nu se apropie de anumite persoane nominalizate şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale, şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Deputatul Sebastian Ghiţă a fost audiat marţi la DNA Ploieşti, în dosarul în care sunt vizaţi şi cumnatul lui Ponta, Iulian Herţanu, şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.

    La ieşirea de la DNA, Ghiţă a spus că a fost începută urmărirea penală în cazul său şi că are interdicţie de a se întâlni cu şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul acestuia Vlad Cosma, puşi sub control judiciar.

    Deputatul Sebastian Ghiţă a mai afirmat că a dat declaraţii în faţa procurorilor despre natura relaţiilor pe care le are cu Iulian Herţanu şi că le-a explicat anchetatorilor că nu este unul dintre apropiaţii cumnatului premierului.

    El a mai spus că, în opinia sa, în orice judeţ s-ar fi derulat contractul ar fi putut exista suspiciuni că firma Grossmann Engineering Group ar fi fost favorizată de către autorităţi, dar că acest lucru nu este posibil având în vedere că e vorba de fonduri europene.

    Întrebat care sunt relaţiile sale cu Vlad Cosma, Ghiţă a răspuns că este “coleg de partid ca şi Mircea Cosma”, el menţionând că pe funcţionarul CJ Prahova nu-l cunoştea.

    “Nu-mi dau seama unde poate să se găsească o dovadă că eu i-aş fi sprijinit”, a spus Ghiţă, precizând că între el şi premierul Victor Ponta “nu a fost niciodată vreo discuţie”.

    Sebastian Ghiţă, Mircea şi Vlad Cosma au fost puşi sub urmărire într-un dosar privind extinderea canalizării la Comarnic de către o asociere din care face parte şi SC Grossman Engineering Group, firmă al cărei administrator este Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

    În acest dosar mai sunt audiaţi la DNA Ploieşti Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, şi fostul consilier judeţean în CJ Prahova Mihai Coman, care deţine firma SC Indserv din Ploieşti.

    Lucrările care fac obiectul acestui dosar penal au fost realizate în baza unui proiect european, fiind executate de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ, precum şi de SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Grossman Engineering Group SRL, una din firmele lui Iulian Herţanu.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Potrivit unor surse judiciare, Iulian Herţanu, împreună cu Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.

    Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană.

    Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.

    La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.

    Sursele citate au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

  • Deranjat de decibelii alarmei pentru plen, deputatul Cernea vrea schimarea tonalităţii acesteia

    „Desigur că avem foarte multe probleme, dar există şi chestiuni aparent de detaliu care au relevanţa lor. Una dintre acestea este această alarmă pe care o puteţi auzi acum, o alarmă care are o intensitate ridicată, care constă într-un sunet destul de iritant, alarmă prin care parlamentarii sunt invitaţi să intre în şedinţa de plen”, a spus Cernea.

    El a precizat că utilitatea unei astfel de alarme este evidentă şi că e important să existe un astfel de semnal.

    „Însă, cred că acest semnal este exagerat de intens, iar zgomtul produs este unul iritant, mă tem că se apropie de limita maximă admisă de 35 decibeli permisă în spaţii închise”, a spus Cernea.

    El a arătat că a depus o solicitare la Biroul Permanent al Camerei prin care solicită un al tip de alarmă, respectiv un alt mod de a-i anunţa pe parlamentari să intre în şedinţa de plen, care să nu irite nici pe parlamentari, nici pe jurnalişti, nici pe cei care lucrează în aparatul administrativ şi care sunt„siliţi” să „suporte” în fiecare zi cu şedinţă de plen acest zgomot.

    „Ar trebui să fie un sunet sau un îndemn spus, o voce care să spună «Vă invităm la şedinţa de plen». Poate fio voce de femeie sau de bărbat, pot fi alternative, că tot am vorbit de egalitatea de gen. Ar face o impresie bună şi pentru oricine vine să viziteze Parlamentul”, a spus Cernea.

    El a arătat că a auzit prima dată această alarmă când a devenit deputat, în 2012.

    Această alarmă, la care a făcut referire Cernea, este folosită la Camera Deputaţilor cu scopul de a invita deputaţii să intre în sala de plen.

    Zgomotul produs se aude cel mai intens pe holurile care deservesc sala de plen. Alarma este folosită, uneori, câteza minute, dar există şi cazuri când funcţionează şi câteva zeci de minute, în situaţii în care rezenţa deputaţilor în plen e considerată imperativă.

    Această alarmă există doar la Camera Deputaţilor, Senatul neavând un astfel de sistem de invitare a senatorilor în plen.

    După declaraţiile susţinute de Cernea pe holul plenului Camerei, intensitatea zgomotului produs de alarmă a fost redus.

  • ANI: Deputatul Liliana Ciobanu a fost în incompatibilitate timp de un an şi şase luni

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Liliana Ciobanu a încălcat dispoziţiile articolului 82, alineatul 1, litera a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de administrator la societăţile comerciale, situaţie în care s-a aflat deputatul în perioada 20 decembrie 2012 – 24 iunie 2014.

    Liliana Ciobanu a fost informată despre procedura de evaluare, elementele identificate şi drepturile de care beneficiază, însă aceasta nu a depus un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare, a precizat ANI.

    Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

    Liliana Ciobanu este deputat din decembrie 2012, anterior ea fiind, din iunie 2012, consilier judeţean în Giurgiu. Tot din 2012, Liliana Ciobanu este preşedintele Organizaţiei Judeţene a PPDD Giurgiu. Ciobanu a fost, din 2000 până în 2008, consilier judeţean în Giurgiu, iar din 2008 până în iunie 2012 a fost consilier municipal în Consiliul Local Giurgiu.

    Deputatul Liliana Ciobanu arăta, în declaraţia de interese din decembrie 2012, că este asociat unic la SC Panesim SRL, societate aflată în reorganizare judiciară. În 2013 şi 2014, Liliana Ciobanu nu a mai notat această firmă în declaraţiile de interese.

  • ANI: Deputatul Liliana Ciobanu a fost în incompatibilitate timp de un an şi şase luni

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Liliana Ciobanu a încălcat dispoziţiile articolului 82, alineatul 1, litera a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de administrator la societăţile comerciale, situaţie în care s-a aflat deputatul în perioada 20 decembrie 2012 – 24 iunie 2014.

    Liliana Ciobanu a fost informată despre procedura de evaluare, elementele identificate şi drepturile de care beneficiază, însă aceasta nu a depus un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare, a precizat ANI.

    Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

    Liliana Ciobanu este deputat din decembrie 2012, anterior ea fiind, din iunie 2012, consilier judeţean în Giurgiu. Tot din 2012, Liliana Ciobanu este preşedintele Organizaţiei Judeţene a PPDD Giurgiu. Ciobanu a fost, din 2000 până în 2008, consilier judeţean în Giurgiu, iar din 2008 până în iunie 2012 a fost consilier municipal în Consiliul Local Giurgiu.

    Deputatul Liliana Ciobanu arăta, în declaraţia de interese din decembrie 2012, că este asociat unic la SC Panesim SRL, societate aflată în reorganizare judiciară. În 2013 şi 2014, Liliana Ciobanu nu a mai notat această firmă în declaraţiile de interese.

  • Birchall propune conversia creditelor acordate în franci elveţieni la un curs calculat ca medie a cursurilor medii lunare

    Birchall a făcut această propunere în cadrul şedinţei Comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe, care s-au reunit pentru a dezbate şi identifica soluţii la criza creditelor în franci elveţieni.

    Deputatul PSD a precizat că a a iniţiat o propunere legislativă privind conversia creditelor, care se află în dezbaterea în Parlament, şi a arătat că îşi rezervă dreptul de a depune un amendament cu următorul text: “La solicitarea clientelui, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia soldului acestor credite în lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei”.

    Birchall a spus că Legea conversiei creditelor a trecut de Senat, este avizată de Guvern şi acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD a făcut apel la BNR, ARB, patronate şi asociaţii ale clienţilor pentru a se întâlni şi a discuta pe această propunere a sa.

    “Noi, când vom discuta Legea conversiei creditelor, îmi rezerv dreptul de a depune această propunere aşa cum e înregistrată, ca şi amendament. Aş prefera să nu fie introdusă ca amendament şi până atunci – dumneavoastră puteţi de mâine,dacă sunteţi de acord că e o soluţie bună – de mâine puteţi pune în aplicare”, a spus Birchall.

    E a mai propus şi ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.

    Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

    “Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

     

     

  • Deputatul liberal Mircea Roşca, cercetat petru fapte de corupţie, a fost reţinut

    La miezul nopţii, parlamentarul liberal, acuzat de mai multe fapte de trafic de influenţă, a fost scos încătuşat din sediul DNA Ploieşti şi urcat în duba Poliţie, el declarând că are încredere în justiţie şi că “trebuie să credem într-o altă Românie”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Roşca este dus în arestul IPJ Prahova, situat în municipiul Câmpina, iar surse apropiate anchetei susţin că joiacesta va fi prezentat instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

    Avocatul Alexandru Şerban a declarat că clientul său este nevinovat.

    Potrivit avocatului deputatului liberal, alte două persoane cercetate în dosarul de corupţie al lui Mircea Roşca, respectiv Diana Dumbravă, secretar la Primăria Azuga, şi Gabriel Popescu, consilier local în Consiliul Local Azuga, sunt puşi sub control judiciar

    Mircea Roşca a ajuns, miercuri seară, la sediul DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat de către procurorii DNA pentru fapte de corupţie, el exprimându-şi încrederea în procedura judiciară şi spunând că “se va face dreptate”. Roşca a ajuns la sediul DNA Ploieşti, însoţit de către avocatul său, după ce, în cursul aceleiaşi zile, a asistat la percheziţiile făcute de către procurori la domiciliul său din Comarnic, judeţul Prahova.

    “Cred în procedura judiciară, de-aia am cerut ridicarea imunităţii. E o procedură corectă, nu-i nimic nou, mâine (n.r. – joi) se va judeca şi se va face dreptate”, a declarat Mircea Roşca înainte să intre în sediul DNA.

    Percheziţia la locuinţa din Comarnic a deputatului PNL Mircea Roşca, la care a asistat şi parlamentarul, s-a încheiat după aproape şase ore, liberalul părăsind locuinţa împreună cu avocatul său pentru a se duce la  sediul DNA Ploieşti.

    Cu o zi în urmă, Camera Deputaţilor încuviinţase cererile de percheziţie, reţinere şi arestare, în dosarul în care Mircea Roşca este acuzat de fapte de corupţie, după ce a fost denunţat de un om de afaceri din Comarnic.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii au aşteptat să primească de la Camera Deputaţilor încuviinţarea pentru percheziţie, solicitată de DNA din 11 noiembrie.

    Deputatul PNL locuieşte la Comarnic într-o vilă de 250 de metri pătraţi, împreună cu soţia şi cei doi fii ai lor.

    Deputatul PNL Mircea Roşca este cercetat de DNA Ploieşti pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, în 2011, când era vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Prahova a PNL, Roşca “a pretins de la un denunţător suma de 20.000 euro pentru a-şi exercita influenţa asupra inculpatului Popescu Gabriel Stelian şi asupra celorlalţi membri ai Consiliului Local Azuga, pentru a înlesni dobândirea unor terenuri pe raza localităţii respective de către firma denunţătorului”.

    Din cei 20.000 de euro, Mircea Roşca ar fi primit, prin intermediul lui Gabriel Popescu – preşedintele PNL Azuga -, 5.000 de euro, iar 11.000 de euro “au fost folosiţi în interesul formaţiunii politice pe care o conducea de la nivel judeţean”, susţine DNA

    “Diferenţa de 4.000 euro (până la totalul de 20.000 – n.r.) a fost remisă de acelaşi inculpat secretarului Primăriei Azuga, Dumbravă Diana Camelia, în vederea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi care vizau desfăşurarea propriu-zisă a procedurii de achiziţie publică şi desemnarea câştigătoare a firmei denunţătorului”, susţin procurorii.

    Pe de altă parte, în perioada 2011-2014, acelaşi Mircea Roşca ar fi intervenit pe lângă factorii de decizie din instituţii publice din judeţul Prahova, respectiv Consiliul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare şi Protocol Sinaia, în vederea atribuirii către societăţile deţinute de vărul său, omul de afaceri Adrian Rotilă, a unor contracte de achiziţii publice.

    În schimbul acestor “intervenţii”, susţin procurorii anticorupţie, Roşca ar fi primit de la Rotilă aproximativ 90.000 de lei, construcţii în valoare de 35.418,39 lei şi folosinţa unui autoturism marca Audi A8.

    În acelaşi dosar sunt cercetaţi, sub control judiciar, preşedintele PNL Azuga, Gabriel Popescu, acuzat de dare de mită, şi Diana Dumbravă, secretara primăriei din acest oraş, acuzată de luare de mită.

    Omul de afaceri Adrian Rotilă, vărul lui Mircea Roşca, este cercetat, tot sub control judiciar, pentru cumpărare de influenţă. Acesta a fost reţinut în 11 noiembrie şi eliberat o zi mai târziu, după ce instanţa supremă a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă.

    Roşca, Dumbravă şi Rotilă au fost audiaţi în 11 noiembrie la DNA Ploieşti. La ieşire, deputatul a declarat că este o situaţie “ridicolă” şi că cel care l-a denunţat pentru fapte de corupţie este un om cu probleme penale.

    Roşca a reafirmat, la discutarea cererii DNA în plenul Camerei Deputaţilor, că organele de cerecetare penală pot fi induse în eroare în mod intenţionat de anumite persoane certate cu legea.

    “În cauza mea, un individ cu probleme grave psihice, un fel de schizofrenie acută şi probleme juridice, cercetat pentru evaziune fiscală, grup infracţional organizat şi alte infracţiuni, în prezent aflat sub control judiciar după şapte luni de arest perventiv cu scopul de a-şi genera consecinţe penale favorabile în propria cauză a pus la cale un plan de învinuire nedreaptă împotriva mea”, a susţinut Mircea Roşca.

    Mircea Roşca, în vârstă de 40 de ani, este membru al Partidului Naţional Liberal din 1997, iar din 2011 conduce filiala judeţeană Prahova a PNL, fiind deputat la primul mandat, ales în colegiul Valea Prahovei.

    Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei, Mircea Roşca, care a absolvit Academia de Ştiinţe Economice şi are un master în administraţie publică, a lucrat exclusiv în instituţii publice.

    Astfel, din anul 2000 şi până în 2004 a fost angajat ca şef de secţie la Administraţia Domeniului Public Sinaia, din 2004 până în 2007 a fost director general la sucursala Sinaia a SC Hidro Valea Prahovei, iar din 2007 până în 2012, an în care a fost ales deputat sub sigla USL, Mircea Roşca a condus SC Hidro Prahova SA, companie înfiinţată de Consiliul Judeţean Prahova în asociere cu mai multe consilii locale şi care furnizează apă potabilă în localităţi ale judeţului.

    Din 2000 până în 2008, Mircea Roşca a fost consilier local în oraşul său de domiciliu, Comarnic, din 2008 până în 2012 a avut un mandat de consilier judeţean, iar în 2012 a fost reales consilier judeţean şi a deţinut, între alegerile locale şi cele parlamentare, funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, până în noiembrie 2012, când a fost ales deputat. El este viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor şi face parte din Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor.

    Conform celei mai recente declaraţii de avere din luna iunie a acestui an, Mircea Roşca deţine jumătate din două terenuri agricole cu suprafeţe de 975, respectiv 257 de metri pătraţi în oraşul Comarnic, cumpărate în anul 2010, are o casă de locuit de peste 250 de metri pătraţi împreună cu soţia sa, tot la Comarnic şi nu deţine bijuterii, active financiare sau plasamente.

    Unul dintre terenurile agricole, respectiv cel cu o suprafaţă de 257 de metri pătraţi, este cumpărat în asociere cu o altă persoană, Rotica Adrian.  Roşca are un credit bancar în valoare de 57.000 de euro scadent în 2040, un credit de 50.000 lei scadent în 2017, ambele contractate în anul 2010 şi are de achitat un autovehicul în valoare de 22.000 de euro, cumpărat în anul 2011 şi pe care trebuie să-l plătească unei persoane fizice până în anul 2016 în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare.

    Veniturile declarate de Mircea Roşca pentru anul 2013 sunt indemnizaţia sa de parlamentar, banii încasaţi de soţia sa de la DGASPC Prahova sub formă de indemnizaţie pentru creşterea şi îngrijirea copilului, sumele primite sub formă de alocaţie de stat de către cei doi copii ai săi, precum şi 23.500 de euro, sume obţinute din vânzarea unui autoturism Audi A 6 şi a unui autoturism Chevrolet Spark.

  • Deputatul PNL Mircea Roşca, vizat de DNA într-un dosar privind vânzarea unui teren la Azuga

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti fac cercetări într-un dosar în care apar numele preşedintelui PNL Prahova, deputatul Mircea Roşca, şi cel al preşedintelui filialei locale Azuga a PNL, Gabriel Popescu, ancheta vizând vânzarea către un om de afaceri a unui teren din intravilanul staţiunii Azuga, care aparţinea domeniului public.

    În acest dosar, deputatul Mircea Roşca, care este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri, a fost citat să se prezinte, marţi, la sediul DNA Ploieşti, pentru audieri, în timp ce Gabriel Popescu a fost audiat deja în acest dosar, a mai spun sursele judiciare citate.

    Primarul staţiunii Azuga, Constantin Samson, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că în urmă cu câteva săptămâni procurorii DNA au cerut de la Primăria Azuga mai multe documente privind vânzarea unui teren intravilan cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 de metri pătraţi, situat la intrarea în Azuga dinspre Ploieşti, teren vândut în urmă cu aproximativ trei ani unui om afaceri care ar fi reclamat că a dat mită pentru încheierea tranzacţiei. 

    ”Ştiu că este vorba despre vânzarea unui teren care era al Primăriei şi a hotărât Consiliul Local să-l vândă. Tranzacţia s-a făcut pe vremea când nu eram eu primar, ori la sfârşitul anului 2011, ori la începutul anului 2012. Gabi Popescu a mai fost audiat o dată la DNA şi apoi au venit procurorii la noi şi a cerut nişte documente”, a declarat primarul staţiunii Azuga, Constantin Samson.

  • Deputatul PSD Mircia Muntean, la spital după ce a fost implicat într-un accident rutier la Deva

    Potrivit şefului Poliţiei Locale Deva, Nicolae Lavu, deputatul PSD Mircia Muntean a fost implicat într-un accident rutier produs, joi seară, pe şoseaua de centură a Devei.

    “Ofiţerul de serviciu de la Poliţia Locală Deva mi-a comunicat că a avut loc un accident rutier în care a fost implicat şi deputatul Mircia Muntean. Poliţia Locală Deva a asigurat perimetrul accidentului până la sosirea Poliţiei Rutiere şi a Ambulanţei”, a declarat Nicolae Lavu.

    Potrivit acestuia, deputatul a fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva cu răni la cap şi la faţă.

    În accidentul produs joi seară, pe Calea Zarandului din Deva, în apropierea staţiei CFR, au fost implicate un autobuz, un autocamion şi două autoturisme.

    Potrivit martorilor, deputatul PSD ar fi cel care a provocat accidentul, după care a plecat de faţa locului, fiind găsit de poliţiştii locali.

    Reprezentanţii Poliţiei Judeţene Hunedoara arată, într-un comunicat de presă, că din primele cercetări reiese că în urma accidentului nu au fost înregistrate victime (situaţie în care legislaţia în vigoare prevede obligativitatea ca persoanele implicate să se prezinte la unitatea de Poliţie în 24 de ore), iar poliţiştii rutieri, fiind sesizaţi, fac cercetări în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs accidentul şi a luării măsurilor legale faţă de cei implicaţi.

    Şoferilor implicaţi în accident li se vor preleva probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, se mai arată în comunicatul Poliţiei Judeţene Hunedoara.

    Mircia Muntean este de profesie inginer şi a fost primarul municipiului Deva timp de patru mandate consecutive. Toate cele patru mandate le-a câştigat în calitate de candidat PNL, până în urmă cu patru ani el fiind liderul organizaţiei judeţene a partidului. Mircia Muntean a pierdut şefia PNL Hunedoara în favoarea actualului preşedinte al CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, iar la scurt timp a fost exclus din PNL şi s-a înscris în UNPR.

    Mircia Muntean a candidat apoi din partea UNPR pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, dar a pierdut alegerile în favoarea liberalului Mircea Ioan Moloţ. Muntean a renunţat la funcţia de vicepreşedinte al UNPR, s-a înscris în PDL şi a candidat la alegerile parlamentare pentru unul dintre colegiile din judeţul Hunedoara.

    Devenit deputat, Mircia Muntean şi-a pierdut calitatea de membru al PDL în luna iulie 2013 ca urmare a unei condamnari penale în primă instanţă. În septembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe deputatul PDL Mircia Muntean la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacţii nelegale de terenuri.

    Între timp, Mircia Muntean s-a înscris în PSD.

  • Firma deputatului PC Ion Diniţă, care are contracte cu CJ Braşov, vizată de ancheta DNA

    Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că ancheta procurorilor DNA vizează contracte de achiziţii publice atribuite ilegal de către Consiliul Judeţean, una dintre firmele beneficiare fiind SC Gotic SRL.

    SC Gotic SRL îi are printre acţionari pe deputatul PC Ion Diniţă, lider al filialei judeţene Braşov a PC.

    SC Gotic SA Braşov, înfiinţată în anul 1994, are ca obiect de activitate construcţii civile, lucrări de drumuri, reţele de apă şi canalizare, precum şi închirieri de utilaje.

    Alături de deputatul Ion Diniţă, la Sc Gotic mai sunt acţionari şi Răzvan-Ioan Diniţă, în vârstă de 25 de ani, şi Valerica Diniţă. Împuternicit al firmei este Victor Bălăşoiu, conform datelor de la Registrul Comerţului.

    Conform declaraţiei de interese depuse în 10 iunie 2014 de deputatul PC Ion Diniţă, SC Gotic SA a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, precum şi cu primăriile mai multor oraşe şi comune din judeţ, precum şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi cu CNADNR, prin Direcţia Regională de Drumuri Braşov.

    Astfel, firma a încheiat 13 contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, începând cu 2007.

    Valoarea totală a contractelor încheiate de SC Gotic cu CJ Braşov şi cu primării din mai multe localităţi, între care Făgăraş, Sighişoara, Râşnov, Rupea, Cristian, este de peste 112 milioane de lei.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Procurorii DNA fac pecheziţii, luni, la Consiliul Judeţean Braşov şi la locuinţele preşedintelui CJ Aristotel Căncescu şi vicepreşedintelui Mihai Pascu (PC), într-un dosar în care sunt vizaţi mai mulţi funcţionari, pentru fapte de corupţie.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie ridică mai multe documente de la Consiliul Judeţean Braşov şi de la locuinţele preşedintelui CJ, Artistotel Căncescu (PNL), şi vicepreşedintelui Mihai Pascu.

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul Direcţiei Judeţene de Urbanism Braşov, mai spun sursele citate.

    Percheziţiile vizează posibile fapte de corupţie, care ar fi fost comise de funcţionari din Consiliul Judeţean şi de oameni de afaceri locali.

    Sursele citate precizau că în atenţia anchetatorilor sunt mai multe firme cu care CJ Braşov ar fi încheiat contracte de achiziţii publice.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri mai multe persoane, suspecţi şi martori în această cauză.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că percheziţiile au loc la 15 adrese din municipiul Braşov şi din localităţi învecinate, din care două la instituţii publice de interes local, trei la sediile unor societăţi comerciale şi zece la locuinţele unor persoane fizice.

    “Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”, a precizat DNA.

    Aristotel Căncescu este preşedintele al CJ Braşov din 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Un deputat ucrainean a fost aruncat de protestatari într-un tomberon plin cu gunoi – VIDEO

    Mai multe persoane au manifestat marţi în faţa Parlamentului de la Kiev, în timp ce deputaţii dezbăteau o lege care să interzică implicarea în politică a aliaţilor fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici.

    Vitali Juravski, un deputat din grupul pentru Dezvoltare Economică, a ieşit din clădirea Parlamentului pentru o pauză şi a fost imediat imobilizat de o mulţime de bărbaţi. Acesta a fost băgat cu forţa într-un tomberon plin cu gunoi, în timp ce mulţimea scanda “Glorie Ucrainei!”.

    Câţiva bărbaţi l-au ţinut pe Juravski de cap, pentru a-l împiedica să iasă din tomberon. Ei au aruncat un cauciuc de maşină şi au turnat un lichid peste el, afirmând că este “vinovat de vărsarea de sânge”. Deputatul a fost cărat cu tomberonul peste stradă, înainte ca poliţia să intervină.

    Ulterior, Juravski a declarat că în opinia sa acest atac a fost ordonat de adversarii săi politici, adăugând că îi iartă pe agresori. “Sunt încă şocat de ce s-a întâmplat. Consider acest incident o lovitură din partea adversarilor mei, care candidează în regiunea Jitomir. Nu cred că aşa m-ar fi tratat manifestanţii din Maidan (Piaţa Independenţei-n.r.), nu poate fi adevărat, pur şi simplu nu cred”, a declarat el.

    Deputatul a precizat că el a fost unul dintre iniţiatorii legii lustraţiei, care a fost în final adoptată de Parlament, marţi. Dacă va fi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, parlamentarii care au lucrat sub regimul lui Viktor Ianukovici vor fi nevoiţi să părăsească Parlamentul şi vor avea interdicţie de a mai ocupa funcţii politice.

    Câţiva dintre activiştii din Piaţa Independenţei i-au prezentat ulterior scuze public lui Juravski. Deputatul a declarat că nu va depune plângere împotriva agresorilor săi.