Comisia Europeană a avertizat că închiderile de graniţe „nu sunt eficiente“ ca măsuri de combatere a pandemiei după ce Ungaria a decis unilateral să reintroducă restricţii de călătorie pentru toţi străinii în încercarea de a stăvili infectările cu coronavirus, scrie EUObserver.
Tag: decizie
-
Soarta nefericită a unei dinastii care a fost cândva un simbol al antreprenoriatului. Cum a reuşit un partid politic să îi facă să cedeze statului compania pe care o deţineau
Soarta familiei Benetton, cândva simbol al antreprenoriatului italian, a luat o direcţie nefericită după ce prăbuşirea unui pod de autostradă din Genova în 2018 i-a adus imperiul infrastructurii în colimatorul guvernului populist de la Roma, scrie Politico.De atunci, bogata dinastie – care a ajuns la faima mondială producând pulovere colorate şi campanii publicitare provocatoare în anii 1990 – a devenit subiectul unor dezbateri politice prelungite, problema dacă să fie revocată sau nu profitabila concesiune pentru autostrăzi acordată companiei divizând în profunzime guvernul.
Între timp, profitând de relaxarea normelor UE privind cheltuielile bugetare pe fondul crizei provocate de padnemia de COVID-19, guvernul i-a forţat pe Benettoni să accepte o înţelegere prin care aceştia cedează statului controlul afacerii lor cu autostrăzi.
Pentru Mişcarea 5Stele, o formaţiune politică antisistem care guvernează într-o coaliţie cu Partidul Democrat de centru-stânga, aceasta este o şansă să ataşeze rezultate tangibile retoricii sale anti-elită. Mişcarea şi-a pierdut jumătate din alegători de la venirea la putere în 2018, conform unui sondaj de opinie realizat de Politico.
Dar jocul de putere a crescut tensiunile în coaliţia de guvernare, unii critici acuzând guvernul că a încheiat un acord favorabil companiei şi că riscă să afecteze încrederea pieţei în sistemul juridic al Italiei. Guvernul s-a comportat ca un regim sud-american, spune Andrea Colli, profesor de istoria companiilor la Universitatea Bocconi din Milano şi autor al unei cărţi despre familia Benetton. „Este probabil prima dată în istorie când un guvern italian a naţionalizat de facto o afacere prin utilizarea ameninţărilor pentru a forţa o companie privată să cedeze un activ.“
Când podul Morandi s-a prăbuşit în urmă cu doi ani, ucigând 43 de oameni, cei de la Mişcarea 5Stele au dat imediat vina pe grupul Benetton, care operează aproximativ jumătate din reţeaua de autostrăzi din Italia printr-o participaţie care oferă controlul asupra gigantului de infrastructură Atlantia.
Potrivit Mişcării 5Stele, divizia de autostrăzi a Atlantia, Autostrade per l’Italia (Autostrăzi pentru Italia), a primit cadou oferte îndulcite de la guvernele anterioare. Înainte de începerea oricărei investigaţii, guvernul a identificat o horă de ţapi ispăşitori convenabili – afaceri mari, vechea clasă politică şi familia miliardarului Benetton – şi a ameninţat în mod repetat cu revocarea contractului. Însă aproape doi ani dosarul a părut prea complex şi costisitor pentru a fi rezolvat rapid.
Acum, guvernul, văzut stropit din belşug cu finanţarea de la UE din planul de recuperare economică din criza provocată de pandemia de Covid-19, s-a pregătit să ia înapoi un activ profitabil al statului şi să obţină punctele politice atât de necesare, ordonând Benettonilor la începutul acestei luni să îşi vândă pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi şi să cedeze controlul către banca de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi investitorilor aliaţi.
„Compania a fost ameninţată cu o armă lipită de cap“, au descris situaţia persoane apropiate familiei Benetton. „Dacă nu erau de acord cu cerinţele guvernului, contractul ar fi fost revocat, provocând incapacitatea de plată.”
În joc erau 7.000 de locuri de muncă şi ruina financiară a investitorilor instituţionali şi mici, precum şi a creditorilor şi băncilor cărora compania le datora suma cu potenţial destabilizator de 10 miliarde de euro.Cei de la 5Stele au făcut presiuni pentru anularea completă a contractului, dar au revendicat victoria oricum, publicând o postare pe blogul lor cu titlul „La revedere Benetton”.
„În sfârşit, ne-am eliberat de Benettoni, cred că este o mare victorie pe toate fronturile”, a declarat pentru o agenţie locală de ştiri subsecretarul de transport Giancarlo Cancelleri, de la 5Stele. „Am demonstrat că în Italia cu acest guvern, cei care fac rău sunt pedepsiţi.”
Dar nu toată lumea este convinsă că decizia a fost un câştig pentru stat. Fostul premier Matteo Renzi, care conduce acum partidul Italia Viva şi susţine coaliţia de guvernare, a sugerat că acordul a fost mai benefic pentru Benettoni. „Era evident, de la început, că nu va exista nicio revocare, ci doar o înţelegere cu Benettonii”, a scris Renzi într-o informare pentru public. „În loc să fie dată afară, compania este plătită.”
Un insider de la Atlantia a recunoscut că acesta „nu este cel mai rău scenariu” de care se temeau – o anulare imediată a concesiunii. Investiţia venită de la banca de stat CDP alături de prezenţa investitorilor internaţionali „ar putea fi pozitivă” pentru companie, la fel ca în cazul altor scindări provocate de stat, cum ar fi gigantul din apărare Finmeccanica, acum Leonardo, şi compania energetică Enel.
Decizia extrem de politizată a provocat, de asemenea, nelinişte în rândul investitorilor internaţionali ai companiei, printre care se numără asigurătorul german Allianz şi Silk Road, fondul de stat al Chinei. Interesul cancelarului german Angela Merkel pentru decizie a adăugat presiuni suplimentare după ce aceasta a declarat reporterilor, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte, că este „foarte curioasă” să afle deznodământul. Merkel a tras sforile în Europa pentru crearea planului de recuperare economică al cărui principal beneficiar va fi Italia.
Un mare fond de hedging, TCI Fund Management, a acuzat recent guvernul de însuşirea ilegală a unei companii private şi a lansat proceduri de infringement împotriva Italiei cu Comisia Europeană pentru încălcarea principiilor cheie, inclusiv stabilitatea juridică şi imparţialitatea.
Într-un astfel de mediu de afaceri „instabil şi imprevizibil”, investitorii nu vor mai avea încredere că Italia este un stat de drept”, se arată în plângere.
TCI a cerut o soluţie alternativă – o licitaţie cu mai mulţi concurenţi sau ca firma să fie listată astfel încât Atlantia să îşi poată vinde pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi către banca CDP la un preţ „corect”.
Războiul a reaprins o dezbatere cu privire la nivelul de responsabilitate al Benettonilor pentru dezastrul provocat de prăbuşirea podului – şi despre cine va beneficia de pedepsirea lor. Familia a fost atrasă în afaceri cu în 1999 după ce activitatea lor principală de retail a încetinit. Italia se pregătea să intre în zona euro, iar guvernul trebuia să reducă datoria publică privatizând unele dintre cele câteva sute de companii de stat italiene. Roma căuta o companie italiană cu umeri largi care să facă posibile investiţii pe termen lung.
Afacerea cu autostrăzi s-a dovedit a fi o gâscă cu ouă de aur. Concesiunea a fost extinsă pentru a o face mai atractivă, iar contractele favorabile au însemnat că tarifele creşteau automat în fiecare an. Autostrăzile italiene sunt acum cele mai scumpe din Europa, deşi, probabil, datoria făcută pentru a construi reţeaua în anii ’60 şi ’70 a fost achitată de mult timp de către utilizatori.
Un raport al autorităţii naţionale anticorupţie publicat la începutul acestei luni a acuzat compania că nu a investit suficient pentru verificări de întreţinere şi siguranţă.
Concesiunile de autostrăzi sunt un fel de oligopol unde un număr mic de „aristocraţi ai asfaltului” sunt capabili să domine piaţa şi să-şi impună voinţa asupra statului, a raportat către Comisia pentru lucrări publice din Senat Francesco Merloni, preşedintele Fundaţiei Aristide Merloni şi un fost ministru al lucrărilor publice.
Doar 440.000 de euro – sau 33.000 de euro pe an – au fost cheltuiţi pentru întreţinerea podului Morandi între 1994 şi accidentul din 2018, deşi o renovare de 20 de milioane de euro era programată să înceapă la câteva săptămâni după prăbuşire. Managerii, conform raportului, au cheltuit doar 2,2% din totalul investiţiilor pe 7.317 viaducte, tuneluri şi poduri. Atlantia contestă constatările.Persoana apropiată familiei Benetton a subliniat că ministerul transporturilor a aprobat planul de întreţinere programat şi a spus că familia a fost persecutată pe nedrept din motive politice.
Având în vedere că compania este condusă de o echipă profesionistă, vina a fost personală pe nedrept, a spus sursa respectivă. „Benettonii au fost identificaţi imediat ca ţapi ispăşitori, persecutaţi, nu au dreptul să vorbească nici de a exista.“ O mare parte din echipa de conducere de la Atlantia – inclusiv CEO-ul Giovanni Castellucci – a fost înlocuită după prăbuşirea podului în 2018. Insiderul de la Atlantia a spus că s-a schimbat complet cultura companiei. Evaluarea riscurilor şi inspecţiile, care erau făcute anterior de o companie internă, sunt acum efectuate de o parte terţă independentă.
Însă, ca urmare a inspecţiilor mai stricte, multe viaducte şi tuneluri îmbătrânite au fost reclasificate ca având un risc mare de prăbuşire. Două poduri rutiere din Italia, inclusiv un viaduct de autostradă, s-au prăbuşit după colapsul podului Morandi.
Deocamdată, cu investigaţia penală sub diferite acuzaţii asupra foştilor manageri şi tehnicieni angajaţi de Atlantia – inclusiv numeroase acuzaţii de ucidere din culpă şi de falsificare de documente – la ani distanţă de orice concluzii finale, lupta pare să rămână extrem de politică.
Pentru a placa detractorii, guvernul va trebui să se asigure că investiţiile în infrastructură atât de necesare nu sunt descurajate şi să garanteze că statul de drept exista, şi este considerat, a fi menţinut. Anularea contractului ar fi fost o pedeapsă pentru toată lumea, dar cei de la 5Stele vor fi acum îngrijoraţi de faptul că aşa-numita lor victorie asupra Benettonilor, dărâmarea un imperiu, le-ar putea scăpa din mână.
În locul podului prăbuşit a fost construit unul nou, numit Genoa San Giorgio, în mai puţin de doi ani. Construcţia a fost inaugurată la începutul acestei luni, muncitorii lucrând chiar şi în timpul carantinei pentru ca podul să poată fi deschis la timp. Genoa San Giorgio a devenit rapid mândria oraşului şi a întregii Italii, demonstrând că italienii pot construi ceva grandios. „Este un simbol al noii Italii, care-şi revine”, a spus premierul Conte. Inaugurarea s-a făcut cu mult fast, însă rudele victimelor dezastrului din 2018 au refuzat să participe la ceremonie, preferând să celebreze, în schimb, împlinirea a doi ani de la prăbuşire.
-
Ce strategie a decis să adopte un proprietar de restaurant din Bucureşti pentru a supravieţui în pandemie şi care e produsul pe care mizează pentru a-şi creşte vânzările
Menţinerea restricţiilor impuse pe fondul răspândirii pandemiei de coronavirus în sectorul HoReCa i-a determinat pe reprezentanţii restaurantului tip steakhouse VacaMuuu din Capitală să se reinventeze pentru a face faţă vremurilor de criză. Pentru a atrage un volum mai mare de clienţi, reprezentanţii businessului au decis extinderea meniului de mic dejun cu 11 preparate, publicul-ţintă vizat fiind rezidenţii, persoanele sosite în corporaţiile din proximitate în prima parte a zilei, pentru diverse întâlniri, şi antreprenorii, adică un public orientat spre un lifestyle sănătos. Prin acest pas compania vizează şi o creştere cu 20% a veniturilor zilnice.
În prezent, restaurantul din Floreasca funcţionează la o capacitate de 35% din numărul total de mese. „Conceptul nostru de business de băcanie-măcelarie & Steakhouse ne-a ajutat sa trecem relativ bine peste perioada de stare de urgenţă. Redeschiderea teraselor nu ne-a adus însă un număr de clienţi suficient de mare încât să compenseze scăderile evidente. În ciuda măsurilor de siguranţă luate, oamenii sunt încă reticenţi în privinţa servirii meselor în oraş, iar restricţiile oricum fac ca mesele care înainte erau ocupate de 6-8 persoane să fie acum disponibile pentru 2-4 persoane. De asemenea, există o scădere de peste 90% în numărul de turişti, astfel încât amprenta pusă de actualul context continuă să fie destul de mare”, declară Gabriel Grigore, director general VacaMuuu.
Prin urmare, una dintre măsurile luate de antreprenor este extinderea meniului, spre o zonă neabordată în cei 8 ani de existenţă ai restaurantului. Astfel, începând cu
1 August, acesta devine o destinaţie pentru mic dejun şi brunch. Pentru perioada următoare, antreprenorul estimează că numărul de clienţi va creşte, datorită noii abordări, cu 20%.VacaMuuu a fost deschis la Piaţa Floreasca în anul 2012. În 2019, cifra de afaceri a restaurantului a fost de 9,7 miloane de lei. Pentru acest an, cifra de afaceri estimată este de 7,6 milioane de lei.
-
Suntem cea mai fotografiată generaţie din toate timpurile, dar în acelaşi timp, generaţia care nu are poze fizice
O dată cu ascensiunea – şi am putea spune chiar intruziunea – telefoanelor mobile în viaţa noastră atenţia ne este distrasă şi deviată de la foarte multe lucruri importante. Telefoanele ne-au adus însă şi un mare avantaj – putem imortaliza, prin poze sau video, cele mai frumoase şi semnificative momente petrecute alături de familie sau prieteni. În acelaşi timp, la o privire superficială în albumul cu fotografii al telefonului nostru, un procentaj ridicat dintre acestea sunt de obicei fie nereuşite, fie neimportante, iar o altă parte sunt sute sau mii de memeuri şi alte imagini primite si salvate automat prin reţelele de socializare. „Suntem cea mai fotografiată generaţie din toate timpurile, dar în acelaşi timp generaţia care nu are poze fizice. Când, spunem «generaţie» ne gândim, efectiv, la mileniali – ei fiind astăzi motorul în ceea ce înseamnă achiziţii online. milenialii sunt generaţia în timpul căreia s-a inventat telefonul, de la iPhone încoace, care face poze pe bune, generaţia care îşi face exponenţial mai multe poze decât oricare alta. Însă pe cât de multe poze digitale facem, pe atât de puţine poze tipărim sau avem fizic”, spune Ina Meriacre, în vârstă de 35 de ani, care din aceste considerente a decis să reînvie şi să reinterpreteze soluţia clasică a conservării amintirilor.
În 2016, Ina Meriacre, originară din Republica Moldova, a pus bazele Celebook, un brand de fotocărţi tipărite în Olanda. Investiţia iniţială în proiect a fost de 100.000 de euro, în principal în tehnologie. „Cum spune gluma americană, finanţarea unui start-up la nivel de preseed, este de la cei 3 F – family, fools and friends. Într-un anumit punct, investiţiile sunt din resurse proprii. O mare parte din investiţiile din trecut şi cele actuale sunt destinate dezvoltării părţii tehnice şi tehnologice. În urma investiţiilor masive din ultimii ani, arhitectura noastră tehnologică ne permite acum să ne extindem foarte rapid în noi pieţe. Construim acest proiect ca unul regional, ce va cuprinde Europa Centrală şi de Est. În momentul în care vom fi gata să ne extindem în pieţele din regiune, cel mai probabil în cel
de-al doilea semestru al anului următor, vom merge să căutăm un investitor strategic care va veni atât cu susţinerea financiară pentru lansarea în noi pieţe, cât şi cu know-how-ul aferent. Nicio piaţă nu este ca alta, astfel că să ai pe cineva alături, care deja a trecut prin procesele de lansare în noi pieţe, este un mare atu.” De la lansare încoace, Celebook România şi-a dublat an de an cifra de afaceri. În 2017 compania a înregistrat afaceri de 60.000 de lei, în 2018 a ajuns la o cifră de 150.000 de lei, în 2019 la 300.000 lei, iar pentru anul 2020 mizează pe o dublare a acestora, până la 600.000 de lei, în contextul în care în primul semestru al acestui an afacerile sunt deja la valori duble. Pe ce se bazează previziunile? „Celebook este un proiect pur online, fără a avea interacţiune fizică cu clienţii – toate măsurile luate au fost îndreptate pentru a-i proteja pe colegii noştri din birou. În perioada de pandemie, după acele prime săptămâni de groază, mulţi au încercat să îşi ajusteze viaţa şi să-şi rezolve anumite nevoi pe care mereu le amânau. Unii şi-au schimbat draperiile, alţii s-au apucat de citit, iar o altă categorie şi-a făcut ordine în poze, unul dintre cele mai des întâlnite «motive» pentru care să nu-şi facă o fotocarte fiind lipsa timpului. Cu toţii avem mii sau chiar zeci de mii de poze împărţite pe diferite dispozitive – CD-uri, hard-uri externe, laptopuri vechi, telefoane active sau inactive. În prima parte a anului, acest timp a fost disponibil pentru mulţi şi atunci lumea s-a pus pe aranjat poze şi tipărit fotocărţi. De asemenea, în timpul pandemiei a crescut foarte mult segmentul de home&deco – nu o spunem noi, ci jucători mari de profil din online precum Vivre Deco sau eMag. Din familia noastră de produse fac parte şi tablourile canvas personalizate. În procesul reorganizării casei multă lume preferă să aibă un tablou personalizat, care le aduce aminte de vremuri şi trăiri impresionante, versus un tablou cu imagini generice, care poate e frumos, dar nu trezeşte nicio emoţie. În această criză, afacerile online au fost mai privilegiate, dacă putem spune aşa. La un moment dat, am trecut cu brio cea mai grea perioadă şi ne construim planuri pentru un viitor pozitiv şi luminos. Însă, cu toţii trăim în aceeaşi ţară, iar dacă ar urma o criză mai profundă, cel mai probabil ne va afecta şi pe noi”, explică Ina Meriacre.
Cât despre profitabilitate, “proiectul nostru activează într-o nişă destul de restrânsă conceptual, la care mai adăugăm şi noutatea produsului – aceste lucruri necesitând o anumită perioadă de înţelegere mai adâncă a pieţei şi de identificare a căilor de transmitere a mesajului principal. Profitul este încă un subiect «taboo», investim orice bani disponibili în promovare. Business planul nostru prevede o atingere a profitabilităţii în 2021, după ce depăşim 1 milion de lei afaceri, respectiv o acoperire a investiţiilor în anul 2022”, spune fondatoarea Celebook.
Dar care este strategia de dezvoltare a businessului? „Cea mai mare provocare şi, totodată, cel mai important scop al momentului este de a ajunge la o audienţă cât mai mare. Avem 99% clienţi satisfăcuţi, avem o rată de loialitate de 40%, deci produsul e un market fit, însă, ca în orice business de nişă, este necesară acoperirea unui palier mare de potenţiali clienţi. Strategia de dezvoltare presupune două direcţii: oferta de produse noi, şi aici avem o supriză placută pentru clienţi – pe lângă fotocărţi în curând vom lansa un produs care nu este disponibil în România, dar care este foarte în trend în Vest, şi acţiuni de parteneriat şi expunere cu persoane influente pentru ca tot mai mulţi oameni să afle despre noi şi produsele noastre.”
Oamenii au încărcat în fotocărţile Celebook, prin editorul online creativ, peste 1 milion de fotografii. Ina Meriacre spune că „generaţia milenialilor este obligată să ţină tradiţia şi să transmită mai departe urmaşilor aminitiri, întâmplări şi chiar istoria familiei lor în fotocărţi şi albume”. -
Romanul “Zece negri mititei” de Agatha Christie îşi schimbă numele. Motivul din spatele deciziei
Unul dintre cele mai populare romane poliţiste îşi schimbă numele. Romanul “Zece negri mititei” de Agatha Christie va primi numele de “Erau zece”
Schimbarea este valabilă pentru versiunea în limba franceză şi a fost decisă de strănepotul autoarei.
“Zece negri mititei”, unul dintre cele mai populare romane poliţiste, îşi schimbă numele în “Erau zece”, a anunţat James Prichard, strănepotul autoarei Agatha Christie, la postul RTL.
Numele cărţii în limba franceză – “Dix petit nègres” – va fi schimbat din cauza conotaţiilor rasiste pe care acesta îl poate avea. Cuvântul “negro”, care apare de 74 de ori În versiunea originală, va fi eliminat în noua versiune tradusă în limba franceză.
“Când cartea a fost scrisă, limba era diferită şi folosea cuvinte care acum sunt uitate. În opinia mea, Agatha Christie a vrut să ne bucure şi nu i-ar fi plăcut ca cineva să se simtă jignit de scrierile ei. Pentru mine are sens: n-aş vrea ca un titlu să distragă cuiva atenţia de la ceea ce are de făcut. Nu trebuie să mai folosim termeni care riscă să rănească pe cineva, acesta este comportamentul pe care trebuie să-l avem în 2020”, a spus James Prichard, care deţine drepturile patrimoniale ale lucrărilor Agathei Christie.
-
Ludovic Orban, despre reluarea competiţiilor sportive cu public: Pericolul mare sunt galeriile. E greu să controlezi galeriile
Premierul Ludovic Orban a declarat luni seară că reluarea competiţiilor sportive cu public este dificilă şi nici alte ţări nu au pus în practică deocamdată o astfel de decizie.
”Principala problemă la meciuri sunt galeriile, care sunt foarte greu de controlat. Ele ajung primele pe stadion, stau unii lângă altele. Cântă, scandează, nu o să stea cu măşti cu figură. E foarte greu să asiguri respectarea regulilor în galerii. Riscul e foarte mare”, a spus Orban.
-
Gata cu munca de acasă? Decizia surprinzătoare pe care au luat-o cei care conduc Amazon
Într-o perioadă în care tot mai multe companii din tehnologie le spun angajaţilor să lucreze în regim remote în următorul an, Amazon încearcă o abordare diferită.
Potrivit unui articol al publicaţiei Inc.com, mulţi dintre angajaţii companiei au în prezent posibilitatea să lucreze în regim remote, iar Amazon a spus că va continua să le ofere această opţiune până în anul 2021. Pe de altă parte, a anunţat că va crea 3.500 de locuri de muncă noi în Dallas, Detroit, Denver, New York, Phoenix şi San Diego.
Reprezentanţii Amazon spun că vor investi 1,4 miliarde de dolari în spaţii de birouri pentru a-i acomoda pe aceşti angajaţi.Chiar dacă pare contraintuitiv, este o perioadă bună să cumperi sau să închiriezi spaţii de birouri – dacă reprezentanţii companiei cred că va fi nevoie de acestea în viitor.
În oraşe precum New York, spaţiile de birouri funcţionează în prezent la un procent mic din capacitatea totală. Pe de altă parte, nu este deocamdată clar dacă angajaţii se vor înghesui să umple acele spaţii de birouri. -
Suedia a înregistrat în doar şase luni cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani
Suedia, care a decis să evite măsurile de distanţare socială adoptate de-a lungul continentului, a înregistrat în doar şase luni cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani, potrivit The Guardian.
Coronavirusul a omorât circa 4.500 de oameni în prima jumătate a anului, numărul crescând între timp la 5.800, arată Biroul de Statistică din Suedia. Rata de mortalitate a ţării depăşeşte cu mult rezultatele celorlalte naţiuni nordice, însă este mai mică decât rata înregistrată în alte state, precum Marea Britanie şi Spania.
În total, 51.405 suedezi au murit în primele şase luni ale anului, ultimul record fiind înregistrat în 1869, când au murit 55.431 de oameni. Populaţia Suediei ajungea atunci la 4,1 milioane de locuitori, comparativ cu 10,3 milioane în 2020.
Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, Suedia nu a închis şcolile, restaurantele şi barurile, bazându-se în schimb pe măsurile adoptate în mod voluntar de cetăţeni. Unul dintre argumentele autorităţilor a fost reprezentat de posibilitatea „imunităţii de turmă”.
Însă numărul de morţi din Suedia este cu mult peste celelalte ţări nordice, care au optat pentru restricţii mai dure de circulaţie. Norvegia, care are jumătate din populaţia Suediei, numără doar 260 de decese cauzate de coronavirus. În plus, economia Finlandei a înregistrat rezultate mai bune de vreme ce produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 5% în T2, în timp ce PIB-ul Suediei a suferit o contracţie de 8,6%.
-
A lucrat o viaţă la bancă, dar acum a decis să se retragă într-un sat la ţară. Este incredibil cum a reuşit ea să transforme acest loc uitat de lume
Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.
Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.
O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.
„E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.
„Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”