BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Irina Tănase, chemată la DNA pentru casele şi terenurile cumpărate cu Liviu Dragnea, unele când fostul lider PSD era în penitenciar. Ce le-a spus procurorilor (SURSE)

    Irina Tănase, fosta iubită a lui Liviu Dragnea, a fost audiată, vineri, de procurorii anticorupţie. Surse din DNA au declarat, pentru Gândul, că Irina Tănase a fost citată pentru a da declaraţii în calitate de martor, într-un dosar deschis în 2020, legat de achiziţii imobiliare făcute în perioada în care era în relaţie cu Liviu Dragnea, inclusiv când acesta era în penitenciar.

    Gândul a fost singura publicaţie din România care a prezentat imagini în exclusivitate cu Irina Tănase şi, potrivit surselor DNA, procurorii verifică achiziţiile imobiliare pe care Liviu Dragnea şi iubita sa le-au făcut atunci când erau împreună.

    Totodată, aceleaşi surse au mai precizat că alături de Irina a mers la sediul DNA şi mama acesteia, amândouă având calitatea de martor.

    ”E vorba de un dosar deschis in rem, în 2020, care vizează achiziţiile imobiliare făcute de cei doi, pe vremea când erau împreuna. Irina şi mama ei au fost chemate în calitate de martor. Nu au dat nicio declaraţie, Irina prevalându- se de calitatea de fost concubin, conform legii in vigoare”, au transmis surse DNA pentru GÂNDUL.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Antreprenorul-influencer Gary Vaynerchuk va deschide un restaurant în New York unde se va intra doar pe bază de NFT

    VCR Group, compania de ospitalitate fondată de antreprenorul-influencer Gary Vaynerchuk, va deschide un restaurant în New York, unde vor avea acces doar cei care cumpără dinainte un NFT (Non-Fungible Token) dedicat, potrivit CoinTelegraph.

    Restaurantul Flyfish Club îşi propune să fie un loc select, privat, unde membrii îşi pot cumpăra accesul sub forma unui NFT pe blockchain. Aşa cum îi spune şi numele, specificul bucătăriei va fi axat pe fructe de mare.

    Potrivit website-ului oficial, restaurantul propune două categorii de membri. Varianta standard oferă acces la camera principală a restaurantului, la spaţiile exterioare, la un cocktail lounge şi la evenimente speciale, iar aceasta costă 2,5 ETH, adică peste 8.000 de dolari, conform datelor oferite de platforma CoinMarketCap la momentul relatării acestui articol.

    Varianta mai scumpă este numită Flyfish Omakase şi oferă în plus acces la o cameră privată de 14 locuri. Această opţiune costă 4,25 ETH, adică aproape 13.700 de dolari.

    Cei care deţin un NFT al Flyfish Club devin membri şi pot la rândul lor să împrumute NFT-ul către o cunoştinţă, în regim lunar, sau îl pot vinde la rândul lor. Deşi achiziţia NFT-ului trebuie realizată cu criptomonede, trebuie menţionat că în interiorul restaurantului produsele pot fi achitate cu dolari americani.

    Flyfish Club plănuieşte să se deschidă în 2023 şi va fi al doilea restaurant concept de la VCR Group, după ce compania lui Gary Vaynerchuk a deschis tot în New York restaurantul japonez Ito, gândit în stilul cunoscut drept omakase. Ito nu este gândit ca un club privat cu membri, spre deosebire de Flyfish Club.

    Gary Vaynerchuk a devenit cunoscut la nivel internaţional prin prezenţa lui online şi prin discursurile sale de tip motivaţional. Totodată, el este preşedintele companiei de media şi comunicare VaynerX, precum şi CEO al VaynerMedia, o agenţie de publicitate care are clienţi din topul Fortune 100, adică cei mai mari jucători.

     

     

  • Germania a cumpărat 5 milioane de doze de vaccin Pfizer nefolosite de România

    ♦ Aceste doze se adaugă celor 3,3 milioane vândute sau donate de România anul trecut, în 2021, în urma dezinteresului românilor pentru imunizare.

    Cinci milioane de doze de vaccin împotriva Covid-19 produse de compania Pfizer şi achiziţionate de România au fost cumpărate de Germania pentru a susţine campania de vaccinare cu doza booster.

    Vaccinurile destinate iniţial României prin programul de achiziţie al Uniunii Europene, au rămas nefolosite, în condiţiile în care românii nu au dorit să se imunizeze, potrivit Mediafax.

    În prezent, cu greu se mai vaccinează 6.000 de oameni zilnic cu prima doză, din datele oferite de autorităţi. Nici în ceea ce priveşte doza booster nu există un interes major în rândul românilor, până în prezent fiind doar 2,1 milioane de oameni imunizaţi şi cu această a treia doză. Persoanele eligibile pentru a face doza booster trebuie să aibă peste şase luni de la schema completă. Astfel, analizând cifrele din luna iulie, când erau vaccinaţi cu schema completă 4,5 milioane de oameni, care pot face booster în prezent, reiese că nici jumătate dintre ei nu s-au imunizat şi cu doza trei.

    Booster-ul este mai eficient în cazul variantei Omicron, care are deja o transmitere comunitară şi în România.

    România a trimis anul trecut 3,3 milioane de doze care i-au revenit în urma contractelor cu producătorii. Din cele mai bine de 3 milioane de doze trimise, doar 1,1 au fost vândute către Danemarca, la finalul lunii iunie. Acordul dintre cele două ţări a vizat cumpărarea de către guvernul danez a dozelor de vaccin de la Pfizer pe care România nu le folosea.

    Iar campania de vaccinare în România a stagnat încă din toamna lui 2021, după un boom în lunile septembrie şi octombrie, când a fost valul patru de coronavirus. În urma numărului mare de infectări şi a unor restricţii prin introducerea certificatului verde în centrele comerciale, de exemplu, România ajunsese şi la 100.000 de vaccinări pe zi cu doza unu, care arată apetitul pentru imunizare. Ulterior însă, numărul celor care au vrut să se vaccineze a scăzut constant. Ieri, spre exemplu, doar 6.200 de persoane s-au imunizat cu prima doză.

    Vaccinarea a avut un buget în 2021 de circa 1,4 mld. de lei, din care 900 mil. lei pentru achiziţia de vacinuri. România achiziţionează vaccinul în baza unui mecanism european, coordonat de Comisia Europeană. Preţurile dozelor sunt confidenţiale, pentru a evita eventualele competiţii în achiziţia vaccinurilor, spun repre­zentanţii Ministerului Sănătăţii.

     

     

  • Sibienii de la Elrond cumpără procesatorul de plăţi crypto Utrust din Portugalia. Echipa anunţă plăţi mai rapide şi o funcţie care le permite comercianţilor să câştige în plus din plăţile clienţilor

    Elrond Network, startup-ul de blockchain fondat la Sibiu, a cumpărat procesatorul de plăţi crypto Utrust din Portugalia, în cadrul unui plan de a-şi extinde amprenta la nivel european, dar şi tipul de servicii oferite, potrivit unui anunţ oficial al companiei.

    Achiziţia a fost gândită pentru două obiective, dintre care unul înseamnă plăţi mai rapide, mai ieftine şi mai sigure. Al doilea obiectiv se concretizează printr-un produs numit de „Merchant Yield”, care se referă la transformarea serviciilor de procesare a plăţilor dintr-o cheltuială pentru comercianţi într-o sursă de venituri.

    Acesta din urmă ar trebui să aducă o schimbare de paradigmă în lumea plăţilor. Concret, comercianţii pot câştiga un procent din fiecare încasare în loc să îl plătească procesatorilor de plăţi cu care lucrează deja.

    „Cel de-al doilea produs la care vom lucra împreună cu cel mai nou membru al familiei Elrond este Merchant Yield, o soluţie de procesare a plăţilor DeFi-first, care va oferi un plus de randament pentru comercianţi, în loc să le solicite acestora să plătească un procent din valoarea tranzacţionată” a explicat Beniamin Mincu, CEO Elrond Network.

    Echipa Elrond Network speră ca promisiunea produsului Merchan Yield să atragă cât mai mulţi comercianţi, în contextul în care reprezentanţii Elrond critică nivelul la care procesatorii de plăţi taxează comercianţii în prezent.

    Preţul pentru un EGLD – moneda ecosistemului Elrond – se situează la 203 dolari la momentul realizării articolului, la o capitalizare totală de 4 miliarde de dolari, conform CoinMarketCap. Trebuie menţionat că piaţa crypto a înregistrat un declin susţinut în ultimele zile, performanţa EGLD pe ultimele şapte zile fiind de minus 14%.

    Proiectul românesc este fondat de fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea.

  • Povestea tinerei care la 19 ani era miliardară, considerată o vizionară si asemuită cu Steve Jobs, şi care acum este la un pas să petreacă 80 de ani în închisoare

    O instanţă a Statelor Unite a găsit-o pe Elizabeth Holmes, fondatoarea companiei Theranos – un startup care promitea revoluţionarea testelor de sânge – vinovată de fraudarea investitorilor şi a condamnat-o în cazul a patru dintre cele 11 capete de acuzare ale procurorilor.

    Americanca, acum în vârstă de 37 de ani, a fost condamnată, luni, pentru fraudarea investitorilor şi conspiraţie, dar a fost achitată pentru alte trei capete de acuzare privind fraudarea pacienţilor care au plătit pentru teste de la Theranos, dar şi un altul legat de conspiraţie. Juriul nu a reuşit să ajungă la o decizie privind alte trei capete de acuzare privind alţi investitori individuali, relatează Reuters.

    Ascensiunea tinerei de la 19 ani
    Elizabeth Holmes, devenită miliardară până la vârsta de 30 de ani, a aflat cu o atitudine calmă verdictul de luni, dar o dată la care se anunţă oficial condamnarea nu a fost încă stabilită.

    Procurorii susţin că Elizabeth Holmes a escrocat investitori privaţi, între 2010 şi 2015, convingându-i că micile aparate Theranos pot face o serie de analize de sânge dintr-o singură picătură de sânge, după numai o înţepătură într-un deget.

    Elizabeth Holmes şi-a dobândit faima în Silicon Valley după ce a înfiinţat startup-ul Theranos la numai 19 ani – în 2003 – şi a început să fie recunoscută pentru închinaţia ei de a imita stilul vestimentar al lui Steve Jobs, cu bluze negre pe gât, şi de a-şi cultiva astfel asemănarea cu cofondatorul Apple. A atras persoane notorii ca investitori, printre care Rupert Murdoch, dar şi membri în consiliul de administraţie. În 2015, pe când avea 30 de ani, averea ei netă era estimată la 4,5 miliarde de către Forbes.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • De ce aleg românii să cumpere produse în rate de la retailer în loc să cumpere prin credite bancare?

    Românii întotdeauna au fost puternic orientăţi către consum şi achiziţionarea produselor, chiar dacă bugetul nu a fost întotdeauna suficient. Acest lucru de multe ori duce la credite sau carduri de cumpărături, mai ales de sărbători. Cum au ajuns IFN-urile să fie mai la îndemână comparativ cu băncile?

    Traian Baicu, CEO al Credex, o instituţie financiară nebancară, este de părere că avatajul, în ceea ce priveşte strict achiziţionarea de produse, este de a fi prezenţi la punctul de vânzare, fie fizic în magazine sau chiar online când produsele sunt adăugate în coş.

    “Clientul continuă procesul de achiziţie produse în acelaşi timp cu finanţarea şi nu invers, cum ar fi în cazul accesării unui credit din bancă. Comparativ cu un credit de consum bancar, putem enumera câteva beneficii: accesarea unor sume mici începând de la 500 lei, perioadă mai scurtă de rambursare începând de la 2 luni, birocraţie redusă, aplicare 100% online şi timp foarte scurt de obţinere al creditului. Valoarea medie a unui credit de consum, conform cifrelor noastre, este de aproximativ 2.700 lei, o medie mult mai mică comparativ cu o creditare bancară”, a spus Traian Baicu, pentru ZF.

    Contextul pandemic a forţat toate industriile spre o digitalizare accelerată, mutând aproape toate activităţile pe zona de online. Cu toate acestea, de ce românii preferă să cumpere produsele pe care şi le doresc printr-o finanţare, alta decât cea bancară?

    “Pentru creditele accesate online folosim un proces 100% digital pentru aplicaţii şi semnătură electronică pentru contractele de credit. Clienţii adaugă produsele în coş, aleg finanţarea prin Credex şi primesc produsele acasă prin curier. Creditul pentru bunuri de consum poate fi accesat şi fizic din reţeaua magazinelor comercianţilor parteneri. Procesul este unul foarte rapid şi facil pentru clienţi, pentru că aceştia îşi pot alege produsele din magazin şi pot pleca cu acestea acasă întrucât procesul de aplicare şi aprobare al creditului, chiar şi în magazin, este foarte rapid”, susţine Traian Baicu.

    El a mai explicat că IFN-urile sunt instituţii financiare care respectă condiţiile de creditare şi măsurile legislative reglementate de BNR, acestea fiind aceleaşi ca în cazul băncilor.

    “Spre exemplu, se respectă acelaşi grad maxim de îndatorare la credite, care este în prezent de 40% din venitul net. Comparativ cu băncile, IFN-urile adoptă în relaţia cu clienţii un grad de risc mai mare. Şi apoi, la rândul lor IFN-urile diferă în funcţie de politicile interne şi criteriile de eligibilitate. Putem vedea aici diferenţe de sume minime şi maxime accesate, vârsta minimă sau maximă eligibilă, nivelul minim al veniturilor, vechimea la locul de muncă etc”, a mai adăugat Traian Baicu.

    Pe lângă beneficiile de bază, respectiv integrarea opţiunii de finanţare în momentul achiziţionării produselor de către români şi acceptarea IFN-urilor a unui grad de risc mai ridicat, parteneriatele dintre instituţiile financiare nebancare cu retailerii aduc şi dobânzi mult mai mici sau chiar 0, în funcţie de promoţiile pe care aceştia le desfăşoară în anumite perioade cheie, precum Black Friday sau diferite sărbători.

    În ceea ce priveşte Credex, instituţia financiară a demarat o serie de colaborări pe zona finanţării creditelor de consum, magazinele principale fiind Altex, Media Galaxy şi Mobexpert.

    “În cadrul Altex, pe tot parcursul lunii decembrie desfăşurăm campania cu 1% dobândă/lună pentru cumpărături de minim 4.500 lei, atât pentru cumpărăturile online cât şi cele din magazinele fizice. Dobânzile aplicate şi campaniile derulate sunt diferite de la un retailer la altul, în funcţie de negocierile periodice şi de contractul agreat. Colaborarea noastră cu Mobexpert a început în septembrie 2021 iar în primele 3 luni, septembrie – noiembrie inclusiv, am finanţat credite cu dobândă 0% în valoare de peste 3,6 milioane de lei. Astfel de beneficiu, de credit cu dobândă 0%, este în avantajul comerciantului pentru că stimulează volumul de vânzări şi creşterea achiziţiilor cu valori mai mari dar şi în avantajul clientului pentru că îşi poate lua produsele mult dorite fără să îi afecteze bugetul, cu cheltuiala realizată, plătind în rate egale”, a explicat Traian Baicu.

    Cu toate acestea, CEO-ul Credex a mai adăugat că pentru companie devine profitabilă finanţarea acelor clienţi, care sunt sub pragul de cumpărături de 10.000 lei, în cazul parteneriatului cu Mobexpert, pentru că se aplică o dobândă diferită, respective 9,99%.

    “Perioada de creditare pentru dobânda de 0% este predefinită la 24 de rate. Desigur, este necesar ca şi clientul să îndeplinească condiţiile de eligibilitate pentru creditul de consum. În ceea ce priveşte perioada de creditare, clienţii pot opta pentru o perioadă de rambursare între 2 şi 59 luni (maxim 5 ani). Perioada medie a unui credit, în general, este de aproximativ 22 luni. În ceea ce priveşte comisionul de rambursare anticipată, acesta este acelaşi pe care îl operează şi instituţiile bancare, respectiv 0,5% sau 1% dacă perioada de timp rămasă din credit este mai mică, respectiv mai mare de 12 luni”, a mai detaliat Traian Baicu.

    În luna noiembrie 2021, lună în care a fost şi Black Friday, valoarea totală a contractelor de credit de bunuri de consum a Credex a ajuns la 26,8 mil. lei (5,4 mil. euro). Ponderea finanţărilor online pentru produse în luna noiembrie a fost de 26%, în timp ce 74% au fost finanţări din magazinele retailerilor în format fizic.

     

  • KBC cumpără Raiffeisenbank Bulgaria cu peste 1 miliard de euro

    Grupul financiar belgian KBC a anunţat că divizia sa KBC Bank a semnat un acord pentru achiziţia a 100% din capitalul Raiffeisenbank Bulgaria în schimbul a 1,015 miliarde de euro sub formă de cash, scrie Seenews.

    Tranzacţia ar urma să fie finalizată până la mijlocul anului viitor.

     

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză.

    „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea.

    Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.
     

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Ministerul Transporturilor cumpără 20 de trenuri electrice moderne

    Ministerul Transporturilor cumpără 20 de trenuri electrice de la o companie italiană. Este vorba despre trenuri moderne care vor fi livrate în termen de 31 de luni de la semnarea contractului.

    Autoritatea pentru Reformă Feroviară a desemnat joi Alstom Feroviaria S.p.A. drept câştigătoare a procedurii de licitaţie publică pentru achiziţia de trenuri electrice inter-regionale RE-iR.

    Oferta financiară a societăţii a fost de 1.309.065.880 lei fără TVA, contractul de achiziţie publică urmând a fi semnat de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii.

    Finanţarea proiectului este asigurată din Programul Operaţional Infrastructură Mare şi bugetul de stat.

    Compania va livra 20 de trenuri electrice şi va asigura mentenanţa lor timp de 15 ani. Contractul mai prevede livrarea trenurilor în termen de 31 de luni de la semnarea documentului, precum şi instruirea personalului în ceea ce priveşte exploatarea, operarea garniturilor şi a aplicaţiilor software.

  • Retargeting Biz: „În această perioadă acţiunea de cumpărare este extrem de rapidă, aşadar este necesară eliminarea tuturor elementelor care îngreunează procesul de cumpărare”

    Potrivit reprezentanţilor platformei automatizate de marketing Retargeting Biz, în 2020 s-au înregistrat peste 500.000 de tranzacţii la nivel naţional în ziua de Black Friday, aproape dublu faţă de cifrele din 2019. „Fenomenul nu mai poate fi demult ignorat. În 2020 s-au înregistrat peste 500.000 de tranzacţii la nivel naţional în ziua de Black Friday, aproape dublu faţă de cifrele din 2019. Dacă analizăm rezultatele, ne apropiem uşor de 4.500-5.000 de tranzacţii într-un singur minut, în special în primele ore ale zilei. Iar faptul că mai bine de jumătate din toate aceste tranzacţii sunt făcute dintr-un singur click nu face decât să confirme ritmul accelerat caracteristic perioadei” susţine Rareş Bănescu, CEO Retargeting Biz, într-un comunicat. Potrivit lui, majoritatea clienţilor companiei pe care o conduce au înregistrat volume de trafic şi vânzări chiar şi de trei ori mai mari pe 13 Noiembrie (data oficială Black Friday în 2020 în România), iar anul acesta se aşteaptă la menţinerea, dacă nu chiar accentuarea acestor tendinţe.

    Reprezentanţii businessului spun că aplicaţia Retargeting Biz conţine acum un ghid detaliat, cu sfaturi practice şi explicaţii referitoare la pregătirea, implementarea şi eficientizarea campaniilor de Black Friday, care poate fi descărcat din aplicaţie, lansat cu ocazia apropierii acestui eveniment.

    „Magazinele online trebuie să aibă în vedere faptul că în această perioadă acţiunea de cumpărare este extrem de rapidă, aşadar este necesară eliminarea tuturor elementelor care îngreunează procesul de cumpărare. Scopul nostru a fost să le permitem comercianţilor din mediul digital să se concentreze pe procesul de vânzare şi să îl poată maximiza implementând planul de acţiune recomandat de specialiştii noştri” subliniază Alina Mitrică, CCO Retargeting Biz.